Page 29 - Drumul_socialismului_1969_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
N r. 4514
ziarului

M iercuri DEVA, str. Dr, Petru Groza, nr 35.

telefoane : redactor şef - 15BB ; re­
9 iulie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi sec|ia vîaţo de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-spoit şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentate şi eiterne - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

Tezele ş» proiectul de Directive în dezbatere publică Răspunsul guvernului român

la Nota verbală a secretarului

ÎIVFl/iCĂRATĂ CHEMARE general al O.N.U. privind politica

de apartheid promovată

U A de Republica Sud-Aîricană
m MICE «ORMICA, HIISHEEEŢITflARE, La 7 iulie ac., Misiunea contrare scopurilor şi p rin c i­ toate ţările, fără deosebire de

permanentă a R epublicii So­
extinderea re la ţiilo r economi­
vederilor Declaraţiei univer­
cialiste România de la New p iilo r Cartei O N U. şi pre­ orînduire socială, vâzînd in
York a transmis Organizaţiei sale cu p rivire la drepturile ce, diplom atice şl culturale o
N a ţiunilor Unile răspunsul gu­ om ului. organisme ale contribuţio la cauza genera­
lă a păcii şi la progresul ne­
D iferite
vernului român la Nota ver­
nm ii înflorirea româniei socialiste bală a secretarului general O N U. şi, în prim ul rind, Co­ stingherit al tu tu ro r popoa­
relor Dar România nu poa­
m itelui special însărcinat
eu
al O N U. privind politica dc
te fi de acord ca un stat sâ
apartheid promovată dc gu­
au cerut, în repetate rînduri,
vernul Republicii Sud-A frica- studiul politicii dc apartheid încalce p rin c ip iile şi normele
ne. guvernului R epublicii Sud- cuprinse în documente in te r­
In Nota de răspuns se ara­ Afrieanc să pună capăt p o li­ naţionale fundam entale cum
tă că examinarea deciziilor tic ii sale bazate pc suprema­ sînt Carta O N U şi Declara­
a d re p tu rilo r
ţia Universală
Conferinţa organizaţiei Siderurgia în faţa unei generală a Organizaţiei^ Na­ vernul R epublicii S ud-A frica­ om ului şl condamnă energic
ţia unei rase asupra alteia
adoptate din 19-16 pînâ în pre­
Ignorind aceste apeluri, gu­
de
zent
Adunarea
ră lre
asemenea practici. Guvernul
ţiu n ilo r Unite şi Consiliul de ne a intensificat, in ultim u l R epublicii Socialiste România
câ
prom ova­
perspective clare, concrete Securitate în problema apart­ crastâ atitudine este contrară rea p o litic ii de apartheid,
apreciază
tim p. politica sa rasistă. A -
municipale de partid Deva rila lo câ guvernul refuză concepţiei m arii m ajo rităţi a întregului continent african,
heidului demonstrează eu ola-
prin im p lica ţiile sale asupra
Repu­
statelor membre1 ale Organi­
b lic ii Sud-Africane
Ieri, Io Combinatul siderur­ Cunoaşterea temeinică o o ­ constant să se conformeze re­ zaţiei N a ţiun ilo r Unite, care reprezintă o am eninţare Ja a-
gic din Hunedoara, a avut loc biectivelor, a sarcinilor m ulti­ com andărilor acestor organis­ consideră câ rasismul, sub toa­ Hrcsa păcii şi securităţii in ­
adunorea organizaţiilor ob­ ple cuprinse în Tezele CC. al me ale O N U. In ciuda mă­ te formele şi in toate m ani­ ternaţionale In concepţia gu­
Reflectînd grija permanentă a lor muncii din m unicipiul De­ Oraşul de pe Mureş îşi sem­ şteşti încadrate în Fron­ P.C R., in proiectul de Directi­ surilor prevăzute în rezolu­ festările salo. lezează dem ni­ vernului român, Consiliu] de
partidului nostru pentru indus­ va faţă de Tezele şi proiectul nează dc pc acum biografia tul Unităţii Socialiste. Par­ ve, dezbalereo largă de către ţiile A dunării generale a tatea umană si afectează rela­ Securitate arc datoria sâ
ia m ăsurile necesare care să
trializarea socialistă, bunăsta­ dc Directive ale Congresului al viito ru lu i. La M intia se înalţă ticipanţii la odunore şi-ou oamenii muncii a acestor d o ­ O N U. şi ale C onsiliului dc ţiile dintre popoare şi state, asigure respectarea Cartei
rea poporului, Îm bunătăţirea X-lea al P.C.R una- dintre cele mai puternice manifestat odeziuneo deplină cumente de însemnătate prin­ Securitate. conflictul rasial constituind un fenomen ex­ O.N.U. şi a prevederilor rezo­
continuă a repartizării forţelor Acum, în anul Congresului termocentrale ale ţă rii, din ca­ faţă de conţinutul Tezelor C C. cipială creează premisele luă­ din Republica S ud-Africanâ trem de periculos, a cărui c- lu ţiilo r A dunării generale şi
de producţie pe te rito riu l ţă rii, partidului şi al celei de-a 25-a, re prim ul flux de energie va ol P.C R. pentru Congresul ol rii celor mai corespunzătoare se agravează din zi în zi. A- lim inarc din viaţa societăţii
alături de celelalte localităţi aniversări a eliberării patriei ţişni încă în acest an. Penlru X-leo şi o proiectului de Direc­ măsuri pentru punerea în va­ restârilc în masă. deţinereu şi este imperios necesară. ale C onsiliului de Securitate.
G uvernul R epublicii Socialis­
din judeţ şi din ţară. şi m uni­ de sub jugul fascist, oamenii noua biografie a m unicipiului tive In contextul vastului pro­ loare a rezervelor interne. îm­ condamnarea unor persoane, Republica Socialistă Româ­ te România are convingerea
cipiul Deva a cunoscut în u lti­ m uncii din m unicipiu! Deva pot pledează elocvent volum ul ma­ gram de edificare a unei eco­ bunătăţirea raportului dintre pc m otivul opoziţiei lor faţă nia sc pronunţă constant pen­ că eficacitatea acestor măsuri
mul sfert de veac o puternică efectua un bilanţ gră itor al pre­ re dc investiţii acordate dc nomii moderne, metalurgia consumul de materii prime, de politica de apartheid, sint tru dezvoltarea colaborării cu
dezvoltare economică şi social- facerilor înnoitoare din locali­ partidul şi statul nostru pen­ depinde de conjugarea efor­
tu rilo r întregii com unităţi in ­
culturală, fără precedent in is­ tatea lor. Dezvoltarea şi e xtin ­ tru dezvoltarea sa.
toria sa multiseculară, derea masivă a E xploatării m i­ Pe ansamblul m unicipiului, Adunări ale oamenilor muncii organizate ternaţionale pentru aplicarea
în fă p tu irile realizate în De­ niere Deva, una dintre cele mai planul producţiei globale pc de Frontul Unităţii Socialiste re zolu ţiilor adoptate de Orga­
va .In u ltim ii ani in domeniul moderne şi mai noi mine de prim ele 6 lu ni alo anului a fost nizaţia N a ţiu n ilo r U nile şi. în
economic şi social-cultural. sar­ acest fel din ţară, Întreprinde­ depăşit cu 2,4 la sută. iar volu­ moteriole indigene şi cete im­ Măsuri energice prim ul rînd. de concursul a-
cinile actuale şi de perspectivă rea de m ateriale de construcţii mul dc construcţii-m ontaj in continuă să fie una din romu­ rr lo r state care în tre ţin rela­
cc derivă clin amploarea dez­ birrea, „A vico la " M intia, Fa­ antrepriză şi regie proprie a rile de bază ale producţiei ma­ portate, economisirea meto- ţii politice, economice şi m i­
voltă rii vertiginoase a m unici­ brica de prefabricate clin beton, fost realizat în proporţie dc teriale ce va înregistra şi în lulul pe întregul flux tehnolo­ lita re strinse ru guvernul Re­
piulu i au fost evidenţiate cu intrată în funcţiune în aceste 102.7 la sută. In cinstea Con­ viitor un ribn înalt de dezvol- gic. creşterea gradului de u ti­ publicii Sud-Africane.
profunzim e in conferinţa ex­ zile sînt principalele repere noi gresului al X-lca al P C .lt., co­ tore. Siderurgia, spuneau to­ lizare extensivă şi intensivă o In ceea cr-1 privcşte. guvcr-
traordinară a organizaţiei mu­ pe care se defineşte ascensiu­ lectivele din un ităţile indus­ varăşii ing. Troian Gheor- agregatelor, utilajelor şi insta­ pentru recoltarea nul R epublicii Socialiste
nicipale de partid pentru dez­ nea industrială a m unicipiului. triale s-au angajat su depă­ ghiţă, loan Cristea, Si- laţiilor sînt cîtevo din căile o- România respectă întru lotul
baterea Tezelor şi proiectului Hincfacerile socialismului s-au şească prevederile dc plan la imon Pârâu şi alţii, are supro cărora putem ocţiono cu prevederile rezo lu ţiilo r Adu
do Directive alo Congresului al concretizat la Deva tn premie­ producţia globală cu peste in faţă o perspectivă clorâ, _ . eficienţă. Succesele obţinute în nării Generale a O N U. şi ale
X-lca al P.C.R. Expunerea p ri­ re industriale, precum şi 0 800 000 Ici, să realizeze econo­ .concretă. Din cele ’ 10.5 ml 'periOoaa- ce;,o>‘ frecbt din acest C onsiliului do Securitate in
m ului secretar al com itetului in buchetul celor aproape 6 000 mii la preţul do ‘ rost J 'de lioone de tone de oţel. cit vom cincinal, rezultatele primului furajelor problema p o liiicîi de ap a rt­
m unicipal de partid, loun A r-' apartamente amplasate tn ca rti­ 1 800 000 lei şi lin ' beneficiu produce in 1975. oproximotiv semestru, printre core amintim heid promovată de guvernul
dclcanu, numeroasele luări de ere noi, în complexul şcolar peste plan dc 1460 000 lei. o treime vor fi date de agre- depăşireo pionului producţiei R epublicii ,S ud-Africane sî nu
cuvînt ale pa rticip anţilor la sau m arile suprafeţe comercia­ Aşa cum au arătat în euv in ­ gotele noostre. In cincinalul globole cu peste 31 milioane întreţine re la ţii diplom atice,
conferinţă, au exprim at adeziu­ le. în ridicarea nivelului de tui lor. tovarăşii loan R usii, viilor vom produce cu 575 000 de lei. o producţiei marfă vîn- Există suficiente, argumente lucerna, ia r la prima ivro ltâ consulare, politice sau econo­
nea unanimă şi entuziastă a trai material şi spiritual al
secretarul com itetului de partid tone mai multă fontâ. o conti- dută şi încasată cu 76.5 m ili­ ro ic determină ca încă dc pc s-a înregistrai o producţie de mice cu a utorităţile de la
com uniştilor, a tu tu ro r oameni­ populaţiei.
de la exploatarea m inieră. Ion tate însemnată de laminate, oane de lei, beneficii supli­ acum să ne preocupăm cu toată 3 000 kg fin de trifo licn e la hec­
Stoian. maistru la şantierul 1 iar producţia globală vo creşte mentare in sumă de 28,9 mi- răspunderea dc asigurarea hra­ tar. Pretoria.
al trustulu i de construcţii, cu peste 350 milioane de lei. lioone de lei, constituie teme- nei anim alelor în perioada de In schimb, cooperatorii din
Ghcorghc Diaconcscu, directo­ In proiectul de Directive, lio trainică pe core sîntem ho* stabulaţic. Nu mui este cazul să Unirea, Bretea Ş iro iului, l.ăpu-
ru l întrep rind erii „A vico la ", spuneau tovarăşii Petru Puţine- tărîti să clădim viitoarele noas­ am intim despre neajunsurile in- giu de .)os şi din alte unităţi nu
Comitetele de Constantin larcm schi, directorul lu. Petru Caro, Nicolae Vlaicu, tre succese. de cooperative agricole au fost au term inal, pînâ la data de 7
tîln itc in iarna trecută cînd zeci
iulie a c., nici măcar prim a coa­
se subliniază cu justificat te­
T. ISTRATE mei necesitatea creşterii oc- A. NAGY nevoite să-şi procure furaje din să. Este şi firesc ca in aceste TltAG E R E A LA SORŢI J
centuote a producţiei oţeluri­ alte părţi. Se pare insă că s i­ condiţii, producţia dc furaje să IN „ c u p a j j
tuaţia se repetă, fapt ce deno­
lor de calitate, lărgirea gomei
Deşi sc
fie m ult dim inuată.
direcţie şi nece­ (Continuări In pag. o 2*o) mărcilor de oţeluri de înaltă iConhnuoft >n pag, a i-a) tă că nu s-au tras învăţăm inte­ sconta obţinerea unei producţii C AM PIO N ILO R j
EUROPENI" SI
le cuvenite din deficienţele ma­
oţeluri
rezistenţă, inoxidabile,
pentru scule şi rulmenţi. nifestate plnă acum. Paradoxal, bune dc lin, Ia C A I* Uensuş „CUPA CUPELOR" J
recoltu de trifo licn e a fost d i­
dar calculele estim ative eviden­ minuată ta coasa a doua cu n- î i
sităţile perfecţi­ ţiază un de ficit In C.A.P. de cî- proapc 25 la sută clin cauza ne- tragerea la sorţi a m c- j j
La Genova a avut loc
teva m ii de tone la fîn n ri şi su­
transportârii la tim p a fu ra je ­
culente Cum sc explică acest
fapt ? lor rezultate la prim a coasă. d u rilo r p rim u lu i tu r din ; ;
cadrul com petiţiilor con-
Nici cooperatorii clin Sintancbei
Pc dc o parte. conducerile nu s-au grăbit sâ depoziteze în­ tincntalc de fotbal „Cupa j
onării conducerii cooperativelor agricole, aprecia­ treaga cantitate de lin u ri, o cam pionilor europeni" şi :
ză câ „o producţie dc
furaje,
„Cupa Cupelor".
parte clin ele rămînînd sâ fie
cum este cea din acest an, nu
transportate după coasa a doua. Campioana Romanici, '
s-a mai înregistrat dc multă Pierderi însemnate de nutre­ echipa U.T. Arad, va in ­
economiei vrem e", iar pe dc alta. se sus­ ţu ri sc înregistrează şi prin ne- u lu i (prim ul joc pc teren
ţine câ „aşa râu cu stringerea
Lccia
propriu), form aţia
recoltarca
la tim p a fîneţclor
n u tre ţu rilo r nu am stat nicio­
dată" Ambele a firm a ţii sint naturale, care nu s-au cosit nici Varşovia. In „Cupa Cu­
pelor", Steaua Bucureşti
confirm ate pe deplin de situa­ dc pc 10 la sută din cele peste va juca prim ul meci in
ţia din teren ; pc cîmp se află 33 000 de hectare existente. La deplasare cu echipa sco­
Ing. VASILE CIRIPERU cantităţi m ari de ftnurî ncrecol- toate acestea sc adaugă depre­
director al E.M, Lupeni tate sau tosiic, in tim p cc la cierea ca lită ţii n u tre ţu rilo r din ţiană Glasgow Hanger*.
A lte în ltln iri mai im ­
fermele de animale, depozitele cauza păstrării lor in co n d iţii- portante «lin prim ul tu r :
dc furaje sînt goale. necorespunzătoare, în , m ulte „C .C .r:." : T.S.K.A. Sofia
Dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie încercarea unor consilii dc cooperative agricole nefiind asi­
ale ţă rii — factor determ inant în ascensiunea ra­ conducere unde s-a In tim a t re­ guraţi nici pînâ acum prepclevi! — Fcrcncvaros Budapes­
pidă a României pe drum ul progresului m ultilate­ coltatul şi transporţi»! fu rajelor necesari pentru uscarea finului. ta : Baycrn Munchcn —
ral — impune ca o necesitate obiectivă perfecţio­ dc a justifica o asemenea stare Anem ic se acţionează şi in p ri­ St. Elicnnc ; Austria Vic-
narea continuă a re la ţiilo r de producţie, crearea dc lu n u ri pe scama tim pului vinţa Insăm înţârii c u ltu rilo r fu ­ na — Dinam» K ie v :
unui cadru organizatoric fe rtil pentru dinamizarea nefavorabil este in firm ată de c- rajere în m irişte, iar acţiunea Vorw arts B erlin — Pa-
nathinaiUos Alena ; „C u ­
avîntului economic, penlru valorificarea m arilor xcm plcle oferite de o scrie dc dc însilozare este aproape com­
resurse materiale şi umane ale societăţii. Acestor alte cooperative agricole. Ast­ plet neglijată. pa C ultelor" : F.C. Mag-
necesităţi imperioase le corespunde pe deplin an­ fel, la C.A.P. Lăpuşnic, unitate Deoarece acum este momentul dcbm g — M.T.K. Buda­
samblul m ăsurilor penlru perfecţionarea conduce­ caic nu a beneficiat dc condi­ cîrid sc hotărăşte soarta produc­ pesta : Dynamo Zagreb —
rii şi p la nificării economiei naţionale, stabilite de ţii deosebite faţă de alte coope­ ţiei anim aliere, se impune ca o Slovan Bratislava ; A tic-
lico Bilbao — Manchesier
Conferinţa Naţională în sp iritu l D irectivelor Con­ rative agricole, p rin lr-o organi­ sarcină de prim ordin pentru C ity : Duktn Praga — O-
gresului al IX-lea al partidului. zare temeinică a m uncii s-a conducerile tu tu ro r cooperative­ l.unpiquc M arsilia. Io j
Crearea comitetelor de direcţie în întreprinderi, reuşit ca trifolien elc de pe în ­ lor agricole să iniţieze măsuri ambele com petiţii, meciul j
ca prim şi im portant pas în aplicarea m ăsurilor pre­ treaga suprafaţă sâ fie recoltate energice in scopul strîn g crii tu r va avea loc la 17 sep- i
conizate. sc circumscrie organic în sfera perfecţio­ şi depozitate fără pierderi. De fără pierderi a întreg ii canti­ lem brie, ia r returul la I ;
n ă rilo r mecanismului nostru eeorlomic. Deţinătoare U.V. Călon, secţia turnătorie : se finisează o nouă piesă - batiu - pentru maşina de asemenea, In C A P. Orăştie s-a tăţi de furaje cultivate şi natu­ octombrie. j
efective ale unor instrum ente im portante de conduce­ danturat. Echipa de formatori turnători, condusă de Iulian Sirbu (in clişeu), se află la cea început cca dc-a doua coasă la rale.
re şi coordonare, nuclee de gîndire şi deliberare co­ de-a 65-a piesă turnată in acest an, fără nici un rebut. j
lectivă, comitetele de direcţie sînt investite cu largi
a trib u ţii şi competenţe menite să impulsioneze ac­
tivitatea întreprinderilor.
turii judeţului, pentru a cărei
In urm a în fiin ţă rii cu caracter experim ental a modernizare şi bar» tehnică,
centralelor industriale, conducerea a ctivită ţii exploa­ statul va investi sume impor­
tă rii .noastre, ca şi a celorlalte din cadrul Centralei 1764 apartamente Cercuri TREPTE Hll\EDOREI\IE tante, al ocrotirii sănătăţii,
cărbunelui Petroşani, a fost încredinţată com itetului al învăţamtnlului şi culturii.
de direcţie. Apreciez că p rin aceasta s-a făcut un
serios pas înainte şi subscriu in tru totul aprecierii noi în Vaiea Jiului Grija partidului şi statului nos­
form ulate în documentele pentru Congresul al IX-lea. tehnice tru pentru copiii Hunedoarei
p o trivit căreia „în timpul scurt c.are a trecut de la — ca şi pentru ceilalţi fii ai
adoptarea acestor măsuri viaţa a demonstrat utili­ ; Constructorii <lc locuinţe Cel care, fn aceste zile, va Dincolo de ele am ză­ cărbunii Văii Jiului şi ai ţării — poate fi redată prln-
tatea şi viabilitatea lor. faptul că ele creează condiţii i <lin Valea Jiu lu i au ca obiet- trece pragul Casei de cultură rii noul peisaj industrial al Apusenilor Am urmărit ex ­ tr-o singură cifră edificatoa­
pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai j tiv principal in întrecerea cc O dată cu extinderea spa­ din Orăştie se va simţi în­ Paroşcniului. Livezeniului, De­ ponatele şi am zărit Hune­ re : cheltuielile medii anuale
j .sc desfăşoară in cinstea Con*
muncii, pentru ridicarea eficienţei economice in toa­ i eresului partidului. realiza- ţiu lu i destinat Casei dc cu l­ demnat să zăbovească îndelung vei, Hircei... Am întrezărit Hu­ doara chimiei a cărei produc­ pentru un elev In şcoala de
te sectoarele de activitate". ; rea la termen a celor 1 215 tură din Orăştie, cercurile in faţa panourilor expuse in nedoara la cota anului 1975. ţie se dezvoltă intr-un ritm cultură generală se ridică in
tehnice au ciştignt numeroşi
Experienţa dobinditâ reprezintă indiscutabil o bază j apartamente planificate a fi holul de aici. Se va afla, de. Me-am plimbai privirea peste de 18,5 la suin. a industriei u- judeţul nostru la 1 190 lei.
solidă pentru ca in elapele următoare conducerea si i construite in acest an. sim patizanţi. Cercul dc dacli- fapt. faţă-n faţă cu prezentul Expoziţia c imaginea vie a
lografic — înzestrat cu
18
coordonarea a ctivită ţii economice în întreprinderi să : Măsurile înfăptuite, hărni- maşini de scris — şi-a des­ şi viitorul Hunedoarei socia efervescenţei spirituale la care
se autodefinească drept veritabilă pîrghie de progres j cia şi entuziasmul construc- chis activitatea <1 in tim pul liste, va avea imaginea vie­ ■ w • • ■ a 4 oa asistăm, la care participăm tn
economic, ridieîndu-se pe de-a-ntregul la nivelul m ari­ î lo rilo r sc concretizează in verii, fiind frecventat dc pes­ ţii economice, sociale şi cul­ însemnări pe marginea unei expoziţii aceşti ani tineri — de la şcoa­
lo r sarcini ce le avem de înfăptuit. turale a aşezărilor şi oameni­ la înălţată în cel mai îndepăr­
j realizări dc prestigiu pc p ri- te 78 de tinere. îndrumarea tat sat de munte piuă la cen­
Amploarea, complexitatea, cerinţele înalt ca lita ti­ | m ul semestru, fn această pe- cercului a fost încredinţată lor dintre Parîng şi Apuseni.
ve ale acestor sarcini ne sînt înfăţişate în Tezele şl j rjoadă, la Petri la. Vulcan, profesorilor Sanda Ilanciu şi Expoziţia judeţului Hune­ trul universitar, de la căminul
proiectul de Directive penlru al X-lea Congres. In ­ j Petroşani şi Luponi au fost .Vicolac Pascu, care asigură doara 1905—1970 ; 1971—1975, cifre şi fotografii — chinte­ şoare care în anul următor ua cultural pînă la cca mai m o­
diferent dacă aceslea se referă îa cotele ridicate ale ! date in folosinţă 764 dc a­ cursanţilor o îndrum are te­ senţa marilor izbfmi din anii creşte cu mai mult dc 1,3 mili­ dernă casă de cultură — e.
producţiei de cărbune sau melal. la sporirea forţei . partamente, ceea cc cores- meinică atît teoretică cît şi organizată aici de Comitelui acestui efervescent cincinal — oane lei peste nivelul stabilit imaginea tezaurului bogat al
productive a muncii sau economisirea muncii socia­ | puiule unui procent dc a­ practică. judeţean de partid este, de şi ne-ain imaginat trenuri i­ prin planul cincinal. Hunedoa­ artei populare hunedorene, ce
le. Ia volum ul investiţiilor, progresul tehnic sau creş­ ! proapc 63 la sulă <1 in locuin- fapt, corolarul hărniciei oam e­ mense purtînd spre uzinele şi ra aurului verde, cc îm podo­ cunoaşte o dezvoltare fără pre­
terea eficienţei, rezultanta fundamentală a tuturor De o largă popularitate sc nilor acestor ţinuturi care, in fabricile ţării cele 8.8 milioane beşte al',: de m ăiestru munţii cedent.
ace 'o r factori dinamici este făurirea unei economii • ţclc planificate pentru între/: bucură şi cercul de croito­ de tone de cărbune extras din Zăboveşte, cititorule, citeva
naţionale moderne, capabile să ocupe un loc de prim 1 anul. Sc remarcă in niod rie, care şi-a redeschis, dc vestiţi cu virtuţile pc care anii străfundurile ţinuturilor hu- şi colinele, „ aur“ din care vom clipe îii faţa expoziţiei de la
rang in ierarhia economiilor avansate, să asigure po­ deosebit constructorii dc I;t curînd, cca de a doua scrie socialismului le conferă cu nedorenc, cele 3,5 milioane to­ d ă ru i /.< ii, la sfirşituf viitoru­ Casa <he cultură din Orăştie.
porului nostru prosperitatea materială şi spirituală. P clrila, care au predat 264 dc a cursurilor, dc a cărei in ­ generozitate, au oferit judeţu­ ne dc oţel plămădit in retor­ lui cincinal, cu 129,5 la sută Vei trăi sentimentul profund
apartamente, realizînd astfel struire sc ocupă cu compe­ tele uriaşe ale Hunedoarei, mai mult decil vom realiza la
: sarcinile in iţiale dc plan pc tenţă profesoara Gcorgeta lui chipul marilor centre eco finele anului 1970. al marilor împliniri, vei avea
! anul în curs. nomice ale României, f.imba- ne-am imaginat magistralele senzaţia că urci pe t-eptele
{Continuare in pag: O 2-a) Popa dc f.re ce to r traversa Car pa­ Cel care va zăbovi în preaj­ Hunedoarei socialiste.
jul laconic al cifrelor expozi lii spre a purta în ţară ener­ ma exponatelor va întrezări
ţici are semnifica/ii majore. gia electrică făurită aici din portretul dc miine al agricul­ LUCIA IICIU