Page 8 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 8
p a g . a r% DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 3 DECEMBRIE 1969
in Comitelui politic ol O.N.U. Sosirea delegaţiilor
ţărilor socialiste
România se pronunţă Ia Moscova
“ V MOSCOVA 2 (Agerprcs) — C.C. al PM S.U , Jeno Fock.
La 2 decembrie au sosit la preşedintele guvernului revo ' NEW YORK 2. - Corespon- j
pentru preîntîmpinarea Moscova tovarăşii; Todor Jiv- luţionar munciloi’esc-ţărânesc dentul Agerpres. C Alexon- ;
droaie, transmite : Comitetul ■
kov, prim-secretar al C C. al
la
intîlnirea conducătorilor
P.C.B.. preşedintele Consiliu ungar, pentru a participa de pentru problemele economice j
lui de Miniştri ai R.P. Bul partid şi de stat din R. P. i şi finonciore ol Adunării Ge- «
militarizării solului şi garia ; Gustav Husak. prim- Bulgaria. R. S. Cehoslovacă. j nerole o odoplat luni seara cu ;
j o mare majoritote o reiolu- i
secretar al CC. al P.C.
din
R. D Germană. R. P. Polonă.
Cehoslovacia. Oldrich Cernik. Republica Socialistă România, j ţie prin core se pun bozele :
preşedintele guvernului ceho R P. Ungară şi U R SS. i creării unei orgomzaţii inter- i
subsolului marin slovac; Walter Ulbricht. prim- intîmpinate de Lconid Brej : naţionale interguvemomento- j
La sosire, delegaţiile au fost
| le În domeniul turismului,
secrclar al CC. al P.S.U.G.,
Willi Stopli. preşedintele Con nev. secretar general al C C. i Rezoluţia subliniază contri- !
siliului de Miniştri al R D al PC.US.. Alcxei Kosîghin, \ buţia însemnotă pe core o a- i
NKW YORK 2. — Cores serie de dificultăţi care ar Germane. Wladislavv Gomulka. preşedintele Consiliului dc Mi j duce turismul Io progresul e- j
pondentul Agerprcs, C. Alo- face soluţia globală greu de prim-secretar al C. C al niştri. Nikolai Podgornîi. pre | conomic, social şi cultural al 1
xnndroaio, transmite: In Comi realizat dinlr-o dată şi ţinînd PM t'.P.. Jozef Cyrankievvicz, şedintele Prezidiului Sovietu tuturor ţărilor lumii, la men- ;
tetul pentru problemele poli scama de marele pericol pe preşedintele Consiliului de lui Suprem al U.R.S.S., şi de ţinereo unui climol de pacCj j
tice si de securitate al Adună care ¡I prezintă armele dc Miniştri al R P. Polone; Ja alţi conducători de partid şi lo dezvoltarea ţărilor rămose ■
rii Generale a ON U. conti distingere in masă, delegaţia nos Kadar. prim-secretar al de stat sovietici. in urmă din punct de vedere i
nuă dezbaterile asupra punc română se declară dc acord economic Totodată rezoluţia i
telor privitoare la dezarmare. cu prevederile de bază ale Noul preşedinte al Partidului Congresul indică necesitateo tronsformă- ;
Luînd cuvîntul, in cadrul proiectului de tratat, şi anu rii octuolei Uniuni înternoţio- f
dezbaterilor la acest punct h1 me prohibirea amplasării in Naţional din India nale a organizaţiilor oficiilor ■
ordinii de zi a comitetului, teritoriile submarine şi sub- de turism într-o organizaţie i
ambasadorul Gh Diaconcscu. oceaniee şi în subsolul aces DELHI 2 (Agerpres). — nanimitate îndepărtarea din internoţionolă cu caracter in- j FRANŢA. - Aspect de la manifestaţia salariaţilor de la Societatea de Electricitate Paris,
reprezentant permanent al tora a armelor nucleare .şi al Partidul Congresul Naţional funcţia de preşedinte al parti terguvernomentol, core să ţi- ; pentru o mai bună salarizare.
României la ON U , a expus tor arme dc distrugere in Indian (CNI) l-a ales luni in dului a lui S. Nijalingappa şi no o strînso legătură cu j
poziţia ţârii noastre faţă dc masă. funcţia de preşedinte pe mi numirea lui Cgidambaram Su- 0 N U in vederea promovării j
proiectul dc „Tratat cu privi Pronunţîndu-sc pentru sta nistrul alimentaţiei şi agricul bramaniam ca preşedinte ad- cooperării şi colaborării in- j
re la interzicerea amplasării bilirea zonei de aplicabilitate turii. Jagjivan Ram interim ternaţionale în domeniul tu- j
de arme nucleare şi alte arme a Tratatului inerpind dc la După cum s-a mai anunţat, După cum precizează agen rismului
de distrugere in masă pe teri limita a 12 mile marine de la în cadrul lucrărilor Comitetu ţia UPI, ceremonia de investi După dezvăluirea publică a
toriile submarine şi subocca- ţărm delegatul român a ac lui pe întreaga Indie a CNI. Aceosto hotărîre, o declarat :
nice .şi in subsolul acestora“. centuat asupra faptului că desfăşurate în capitala ţârii re ca preşedinte a lui J Ram delegatul romon Niţă Con- \
„România, a spus vorbito zona astfel slabililâ nu tre între 22 şi 23 noiembrie, de urmează să aibă loc la Bom stontin. constituie un pas im- i
rul. ca şi celelalte ţări socia buie să aducă atingere drep legaţii prezenţi au votat în u- bay. la 29 decembrie. portont în octivitoteo şi coo
liste. in spiritul atitudinii sale turilor statelor riverane asu perarea internaţională. Rezo- i masacrelor din Vietnam
consecvente în favoarea dezar pra platoului lor continental luţia concretizează eforturile \
mării generale, s-a pronunţat şi nici reglementărilor inter R.A.U. intenţionează să medieze susţinute desfăşurate în ulti- j
în mod holârît in favoare.i naţionale existente in dome f mii oni pentru creorec cadru
întreprinderii unor acţiuni e niul dreptului mării Legat de lui corespunzător dezvoltării
aceasta, controlul care se va
nergice care să preîntimpine stabili pentru verificarea în in conflictul R. P. a Yemenului turismului internaţional, factor
militarizarea solului şi sub 01 dezvoltării economice şi so Temeri faţă de o reacţie făţişă din par-
solului marin şi să ducă la deplinirii obligaţiilor asumate ciale. al cunoaşterii şi apro
consacrarea acestei interdicţii prin tratat trebuie conceput de Sud cu Arabia Sauditâ pierii între popoare. In crea
prin tratate internaţionale co în aşa fel incit la exercitarea rea noului organism, a subli
respunzătoare" . lut să poată lua parte toate CAIRO 2 (Agerpres) Pre publica Populară a Yemenu niat vorbitorul, trebuie so-şi j tea opiniei publice americane
statele, fără discriminare, a-
Relev inel că prezentarea la ecstn să nu aducă atingere şedintele Republicii Arabe U lui de Sud şi Arabia Sauditâ găseoscă reflectarea princî- ţ
HO octombrie I960 a proiectu dreptului şi activităţilor sta nite. Gamal Abdel Nasscr, e- au reînceput in cursul lunii piui universalităţii. conform j WASHINGTON 2 (Ager dă la o scrie de întrebări, terne, pe care o conduce, va
lui de tratat revizuit în fl telor riverane asupra platou xamincază în prezent posibi trecute, ambele pârli acuzin- căruia toate statele, fără d»s- pres). Scandalul declanşat ministrul apărării al S U A , examina aceste masacre cu
ec astă materie. de către lui lor continental, iar efec litatea de a-şi asuma un rol du-se reciproc pentru declan criminore, sînt îndreptăţite să j prin dezvăluirea publică a Melvin Laird, a căutat să ne prilejul audierilor consacrate
U R SS, şi S.U.A., constituie tuarea lui să se facă cu pre participe la activitatea ocestci masacrelor comise de trupele ge efectele negative ale a- situaţiei din Vietnam. Hcnry
un fapt pozitiv. Gh. Diaconcs venirea prealabilă a statului de mediator în conflictul care şarea ciocnirilor. organizoţii. americane împotriva popu ceslui scandat asupra politicii Reuss, membru al Camerei
cu a exprimat opinia delega riveran. In acest context de a reizbucnit recent intre Re Cele mai intense lupte au . I laţiei civile din Vietnamul dc vietnameze a Administraţiei, Reprezentanţilor, a propus în
ţiei române potrivit căreia so legatul român a amintit de o publica Populară a Yemenu avut loc in regiunea sud-ye- * | sud preocupă in ccl mai înalt declarlnd că „incidentul nu fiinţarea unei comisii, alcă
luţia cea mai eficientă de asi serie de propuneri constructi lui de Sud şi Arabia Sauditâ. menitâ de graniţă Wadiah, în NEW YORK 2. - Corespon- j grad cercurile politice din va lovi în programul preşedin tuită in principal din civili,
gurare a utilizării teritoriilor ve făcute la actuala sesiune şi relatează agenţia Associated realitate obiectul disputei, în- Washington, unde se exprimă telui". „Dar nu vreau să spun care să ancheteze despre cele
submarine în scopuri exclusiv a reafirmat dorinţa delegaţiei Press, citind ziarul egiptean trucit este revendicată de Ara dentul Agerpres, C. Alexan- j temeri faţă de o reacţie fă ■ că cele ce s-au întîmplat vor petrecute in Vietnamul de
paşnice ar fi interzicerea tu române de a conlucra pentru eAl Ahram". bia Sauditâ. droaie transmite : Ambasado ţişă din partea opiniei publi ajuta acestui program" — a sud.
turor activităţilor militare in Ziarul menţionează totoda Interesul purtat de ambele rul Gh. Diaconescu, reprezen ce americane. Agenţia France «dâugat ol. In ce priveşte po „Această comisie este nece
aceste spatii. Avindu-se însă elaborarea unui text care să tă că oficialităţi ale R.A.U. părţi acestei regiuni, afirmă Pressc consideră că „sentimen litica S.U.A. in Vietnam, sară — a declarat Ueuss —
în vedere faptul eă în proce se bucure de adeziunea largă au iniţiat o sene de contacte presa cairotă. se explică prin tantul permanent ol României j tul dc oroare resimţit do Laird a menţionat că „nu poa nu numai pentru a stabili
sul negocierilor au apărut o a statelor. eu diverse capitale arabe, imensele rezerve petrolifere la O N U., a oferit în saloa- j marea masă a poporului a te să elimine complet posibi cine sint vinovaţi, dar pentru
pentru a examina in ce mă care s-ar găsi în subsolul el. nele misiunii permanente ro
sură apropiata conferinţă la Luptele dintre Republica merican ar putea să ducă la litatea unei noi escaladări a a ne uşura inimile noastre”.
nivel înalt a statelor membre Populară a Yemenului de Sud mâne pe lingă Noţiunile Uni o schimbare dc atitudine din războiului dacă „vietnamîza- O rezoluţie prin care se cere
nle Ligii Arabe, programată şi Arabia Sauditâ au provocat te din New York un dineu în partea acelor sectoare ale o- rca" sau tratativele de la Pa convocarea unei comisii de
la Maroc pentru 20 decem o anumită nelinişte în cadrul j onoarea preşedintelui Comite- j pinici publice care l-au spri ris se vor solda cu un eşec". anchetă a Camerei Reprezen
brie, va putea înscrie pe ordi lumii arabe, apreeiindu-se că ! tutui pentru problemele poli- jinit pc preşedintele Nixon0. Intre timp, abundenţa de tanţilor a fost prezentată de
nea de zi problema acestui ele sint de natură sâ-i preju j tîce şi de securitate ol Adu La Washington s-a anunţat amănunte privind comporta Joci Broyhill.
conflict. dicieze uniiatca In acest sens că preşedintele S.U.A. a hotă rea inumană a militarilor a Pe de altă parte, presiunile
sînt interpretate şi recentele ! nării Generale. A.G.A SHahi rî t să examineze sâplâmîna mericani faţă de civilii sud- exercitate în vederea impu
★ ; (Pakistan). aceasta „problemele vietna vietnamezi a determinat o ac nerii unei tăceri organelor dc
eforturi depuse în vederea so meze" eu un număr de înal
După o pauză de aproape luţionării disputei pe cale i te personalităţi, convocate în tivitate extrem de vie in presă în legătură eu acest arz.
s-au soldat eu un eşec.
Un
un an. ostilităţile dintre Re- diDlomatieâ. Congres Intervenţia a trei se
acest scop la Casa Albă. Prin natori care au criticat presa tribunal militar din Washing
tre acestea se va afla şi Ro pentru faptul că a publicat ton a refuzat să dea un răs
bert Thompson. „specialist ample relatări consacrate a- puns imediat cererii prezen
britanic in lupta împotriva eestor masacre a avut un re tate de maiorul Kenneth Raby,
LOS ANGELES 2 (Ager lui Sharon Tate, Jay Se- fi fost cumpărată de regi guerilelor", care a făcut re
pres). Cercetările in proble bring, Abigail Folger, Voi- zor. Şeful poliţiei a preci cent „o vizită de informare" zultat contrar celui scontat; apărătorul locotenentului Cal-
Reprezentanţilor a
\cy, acuzat de a fi organizat
^amera
ma crimei de la Los Ange- teck Frokowski şi Stephen zat că este in măsură să în Vietnamul de sud. Observa-
Ies, din noaptea de 9 spre Parent sint implicaţi şi ln dezvăluie ora exactă a cri B torii nu pun la îndoială că respins o moţiune ce afirma masacrul din satul Song M.v,
faţă de trupele a
sprijinul
de a se interzice publicarea
J0 august, cind au fost a uciderea, cu 24 de ore mai mei şi cronologia evenimen aceste reuniuni vor aborda si mericane aflate în Vietnam in presă de amănunte legate
sasinate cinci persoane, tirziu, a unui cuplu de pen- telor. Aceste detalii vor fi problema comportării trupe
printre care actriţa de cine arătate In timpul procesu lor americane faţă de popu Senatorul Wilijam Fulbright de acest caz Potrivit agenţiei
a anunţat, la rîndul său. că
Reuter, la Washington se con
ma Sharon Tate, soţia regi lui Cei trei suspecţi sînt laţia civilă sud-vietnameză. luna viitoare Comisia sena
zorului Roman Polanski, au un fel de „hippy“ vagabonzi. Invitat de ziarişti să răspun sideră că. in orice caz, acest
luat luni o nouă întorsătu Crima de la In momentul crimei, ei lo torială pentru problemele ex răspuns va fi negativ.
ră. In momentul in care do cuiau intr-un sat de hippy
sarul acestei afaceri crimi la „Swah Movie Ranch
nale risca să fie trecut la Los Angeles l-Vest", In apropiere dc Chat-
arhivă, poliţia criminală din sworlh (California). După încheierea Conferinţei Ia nivel înalt
Los Angeles a anunţat că a multiplul' asasinat, ei s-au
emis trei mandate de ares din nou in mutat la „Barker Ranch",
tare împotriva a două fe din apropierea Văii Morţii, de la Haga
mei şi unui bărbat implicaţi tot in California.
in această crimă. Şeful po Se pare că poliţia însărci
liţiei, Edward Davis, a de actualitate nată cu elucidarea cazurilor HAGA. — Trimisul Ager cării lui au determinat pe date la aderarea la Piaţa co
clarat că alte patru sau Polanski şi Labianca nu a pres, Mircca Moarcâş. trans observatori să aprecieze că mună.
clnsi persoane vor fi citate stabilit fncă mobilul crimei. mite ; Marţi seara au luat greutăţile definitivării docu Existenţa unei atmosfere în
să compară în faţa marelui sionari, soţii Labianca. Cele In cadrul unei conferinţe de sfîrşit. la Haga, după discu mentului respectiv nu s-au cordate de lucru este eviden
juriu din Los Angeles. In a două crime prezentau ase presă, şeful poliţiei din Los ţii aprinse şi prelungite, lu datorat unei „virgule". Surse ţiată de organizarea unui şir
ceeaşi zi au fost arestaţi mănări foarte mari. Victi Angeles, Edward Davis, a crările Conferinţei la ‘nivel competente menţionează, dim Întreg de întrevederi bilate
Charles Watson (24 de ani), mele au fost mutilate, stran menţionat că in mandatele înalt a ţârilor Comunităţii E potrivă. că serioase dificul rale, dintre care cea mai im
Patricia Kernwinkel (21 de gulate şi cioplrţite cu cuţi de arestare ale celor trei conomice Europene. Ca mai tăţi.. de redactare au fost portantă este apreciată a fi
S.U.A. - Lo Houston ou fost făcute primele fotografii alb- ani) şi Linda Louise Kasa- tul. Edward Davis a relevat este menţionată expresia toate întîlnirile similare ale intîmpinate datorită vederilor aceea dintre preşedintele Fran
negru şi color de pe suprafaţa Lunii. li ian (19 ani). că asasinii fuseseră in mai „ucidere rituală", fără a comunităţii, şi conferinţa de diferite ale participanţilor în ţei, Georges Pompidou, şi can
In fotografie : Suprafaţa Lunii fotografiată din modulul de Şeful poliţiei din Los An multe rinduri la vila Po preciza care este semnifica la Haga s-a încheiat... în aş ee priveşte „reglementarea n- celarul vest-german, Willy
comandă al navei spaţiale „Apollo-12". geles a precizat că asasinii lanski înainte ca aceasta să ţia acestor cuvinte. Brandt. Toate aceste intilnih
teptarea unuî comunicat final. griealâ", ca ş. asupra începerii
au fost menite să clarifice po
Amînârile repetate ale publi negocierilor eu statele candi- ziţiile şi să netezească aspen-
lâţile, pentru a se evita un e
şec categoric al intilnirii.
O
porturi din Cordoba, şi A-
blemele
Lide
abordate
p C U R I E R ral al sindicatului muncito rul delegaţiei ciprioţilor I i j | discuţii aprinse, care s-au pre
HAGA 2 (Agerprcs). După
gustin Tosco, secretar gene
inter
greci la convorbirile
lungit cu două ore şi 14 mi
rilor din serviciile de elec
des. şi cel al delegaţiei ci
tricitate, ale aceluiaşi oraş. comunitare, Glafkos Cleri- Un congres internaţio- i nute peste timpul fixai iniţial,
participanţii la Conferinţa la
Cei doi fuseseră condamnaţi prioţilor turci, Rauf Denk- nai cu privire la prolec- ;
la 0 şi respectiv 4 ani şi ju liish, au subliniat că in pre tul spaţial „Europa-3** a j nivel înalt a C E E. de la Ha
ga au reuşit să convină asupra
mătate închisoare. zent există prea puţine spe avut loc la Paris. In cu- i unui comunicat comun, care a
La Rostock a avut loc, între 24 şi 2D noiembrie, ♦ O * ranţe de a se ajunge la un : vîntul rostit Ia congres, j fost dat publicităţii marii sca
cca dc-a 27-a şedinţă a Comisiei Permanente CAER La Curtea^ Supremă din acord in această problemă. J. P. Causse, secretar ge- j ra. In comunicat se aralâ,
pentru construcţii, la care au participat delegaţii ale Pretoria se desfăşoară pro Ca urmare vor fi discutate neral adjunct al ELDO ; printre altele, că „şefii dc sta
tuturor ţârilor membre ale CAER. Comisia a exami cesul intentat de autorităţi alte chestiuni asupra cărora ! (Organizaţia vest - curo- i te şi guverne au reafirmat a-
nat probleme care rezultă din hotăririlc celei dc-a le din Republica Sud-Afri- se va putea ajunge mai uşor j peana pentru lansarea sa- j t eordul lor asupra principiului
| teliţilor), a exprimat pâ-
23-a sesiuni extraordinare a CAER şi a trasat mă cană unui nou grup de 22 la un punct de vedere co I rerca că Europa apusea lărgirii comunităţii, aşa cum
suri in vederea adineiriî şi perfecţionării colaborării de africani. Persoanele care mun. nă ar fi în prezent în este cl prevăzut in art. 237 al
ţărilor membre eu scopul de a spori eficienţa con au fost traduse în fata „in ♦ 0 4 J măsură, pe plan tehnic, Tratatului de la Roma". Ei au
strucţiilor. stanţelor judecătoreşti" se ! să treacă In realizarea u- căzut, de asemenea, de acord —
In legătură cu problemele coordonării planurilor de fac vinovate, in versiunea Cu ocazia deschiderii lu | nor proiecte spaţiale foar-
dezvoltare a industriei construcţiilor, materialelor de autorităţilor, de a fi desfă crărilor reuniunii ..Comisiei j te importante, cum ar fi continuă comunicatul — asu
construcţie, sticlăriei şi ceramicii din ţările membre şurat o activitate în cadrul prezidenţiale pentru ali I plasarea pe o orbită co- | pra „deschiderii unor convor
ale CAER în perioada 1971-197'» Comisia s-a ocupat Partidului Congresul Naţio mentaţie şi sănătate“, pre i bontă a unor sateliţi în biri între membrii comunită
de unele probleme importante ale colaborării în pro nal African din RS.A., a că şedintele Nixon a lansat un greutate de mai multe j ţii, pe de o parte, şi statele
ducţia dc materiale de construcţie şi prefabricate. rui activitate a fost interzi apel către toate forurile a tone. Totul depinde. a j candidate la C.E.E, pc de altă
să. De fapt este vorba de li mericane in cauză pentru spus Causse, de hotărî- j pane". Acest acord prevede
deri sindicali şi reprezen R.P. CHINEZA, - La Tîrgul „China 1969" deschis la Kwang- găsirea mijloacelor de îmbu i rea pe care o vor Iun I că „lucrările pregătitoare in
La Ambasada sovietică pentru soluţionarea situaţiei tanţi aî vieţii politice care chow au fost expuse maşini şi utilaje fabricate pentru export. nătăţire a situaţiei păturilor ! guvernele în domeniul \ dispensabile stabilirii unei ba
sărace ale populaţiei
din
In foto : O linie metalică de precizie pentru nivelare.
din Helsinki a avut loc grave create prin acest re au denunţat politica de asu Statele Unite. „Adevărul finanţării şi programelor î ze de negocieri comune vor
marţi o nouă întîlnire intre fuz. Portugalia şi Republica prire rasială şi s-au pronun ţie spaniolă Din fericire, nu este că un număr prea ma economice. Costul proiec- j putea fi întreprinse în terme
delegaţia Uniunii Sovietico, Sud-Afrieanâ au votat îm ţat împotriva actualului re au avut timp să le descarce ♦ 0 4 rc de americani nu mânîncâ j tului „Europa-3" ar fi de nele cele mai utile şi cele mai
condusă de Vladimiv Scmio- potriva acestei rezoluţii care gim instaurat de autorităţi Politia consideră că a- Participanţii la convorbi-, suficient, a declarat pre i ordinul a 4(10-500 miltoa- rapide".
nov. locţiitor al ministrului reafirmă totodată dreptul i le de la Pretoria. ceastâ afacere ar putea a rile intercomunitare desfăşu şedintele. Pentru soluţiona ; ne dolari. In ce priveşte Comunicatul adaugă, pe dc
afacerilor externe, şi delega nn 1 icnabi 1 al poporului Na ♦ O * vea ramificaţii internaţiona rate în capitala Ciprului au rea acestei probleme spinoa ; posibilitatea fuziunii în- ! allâ parte, că mult dezbătută
ţia S U.A.. condusă de Ge mibiei la autodeterminare In localitatea elveţiană le, însă se pare eă nu arc hotărît o pauză a discuţiilor se preşedintele Nixon a pro reglementare financiară agri
rard Srnith, directorul Agen şi independenţă şi caracterul Lugano, politia a descoperit nici o legătură cu dolarii a referitoare la forma de gu- pus spre examinare un plan j tre diferitele organizaţii colă va fi adoptată înainte de
ţiei pentru dezarmare şi con legitim al luptei sale împo într-un automobil, in care se mericani falşi, descoperiţi vernămînt din Cipru, cea mai in care se prevăd asigurarea i vest-europene de cerce- J 1 w'inuanc 1970 Observatorii
trol asupra armamentelor. triva ocupaţiei străine. aflau doi vest-germani şi un recent la Lausanne. controversată dintre pro- unui venit minim familiilor ! ţâri spaţiale (ELDO, politici din capitala Olandei
Delegaţiile poartă convorbiri ♦ 0 4 , elveţian, 21900 de dolari ca sărace, acordarea de ajutoa 1 LSRO, CETS), vorbitorul i subliniază că acest ultim as
preliminarii în vederea li preşedintele Argentinei. nadieni falşi. Primul care a re în alimente, precum şi o | a spus că ea este în stu- I pect a comportat din nou dis
mitării cursei înarmărilor Juan Cavlos Ongania. a or observat că banii orau falşi serie dc măsuri destinate a- cuţii aprinse, el fiind unul
strategice. donat luni eliberarea tuturor a fost agentul de schimb meliorârii situaţiei actuale a : diu. j dintre motivele prelungirii şe
♦ O # persoanelor condamnate de din gara Lugano, pc care l-a Asupra nordului Italiei s-a abătut un val dc frig, păturilor sărace ale popu dinţei de dupâ-amiazâ. .Se
Adunarea Generală a ONU tribunalele militare sub acu intrigat faptul că două | termometrul înregistrînd pe alocuri, cum ar fi de e menţionează printre altele, că
a adoptat luni cu 92 voturi, zaţia de a fi participat la bancnote de cîte 20 de do j xemplu la Bolzano, minus 22 de grade. Temperatura laţiei din S.U.A. delegaţia italiană a ridicat o-
contra 2 şi 19 abţineri, o re demonstraţiile antiguverna lari aveau acelaşi număr. j deosebit de scăzută este insolită în prezent de o epi- biecliî în legătură cu anumite
zoluţie care condamnă Re mentale ce au avut loc in o Timp de maî multe sâptâ- ! demie de gripă Ca urmare a acestei situaţii, numc- modalităţi de principiu prevă
publica Sud-Africanâ pentru raşul Cordobo. in cursul lu mini. politia a mers pe ur ! roase şcoli au fost închise.
refuzul ci persistent de a-şi nii mai. Printre cei cărora mele falsificatorilor, insă a i In ce priveşte partea de sud a ţârii, ca este bintuitâ zute pentru reglementarea a-
retrage administraţia din li se aplică decretul de am restarea acestora era pc j de puternice furtuni care au cauzat pagube, impor- gricolâ. in special în ceea ce
priveşte vârsâmintele pe rare
Namibia şi cheamă Consi nistie se află Elpidio Torrcs. punctul de a sfirşi tragic : i tante culturilor şi locuinţelor. C U R I E R - sta ele membre ale C.E.E. tre
liul de Securitate să adopte secretar general al sindica ceî doi vest-germani aveau
măsurile corespunzătoare tului muncitorilor din trans pistoale „Star"1 de fabrica I___________ ________________________ _________________ buie să le facă la aşa-zisul
Fond european de orientare şi
garantare agricolă.
TIPARUL / întreprinderea poligrafică Deva.
44 065