Page 13 - Drumul_socialismului_1970_06

+rw&M9prmrT!>mpemMmr99mwmiM99wmmetemMfitmtmiBiocr
U ' i
PROLETARr DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA?
IS ECVEHTE INTERNATIONALE

§
PAGINA A IV A !

H Vizita delegafiei M.A.N.

în Republica Populară I

Democrată Coreeană i
|

i i Evoluţia navei cosmice

„ Soiaz— 9“
!

0RG4N AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1 5 Convorbirile cvadripartlte de ia
Paris în problema Vietnamului

!
ANUL XXII. Nr. 4793 VINERI 5 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI ./« /w w w « / // / /w w r w w

t întregui pol un! ial material şi uman al ¡udatului M E S A J U L

PE ŞANTIERELE REFACERII $1 NORMALIZĂRII preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae

Ceauşescu, adresat participanţilor ia Colocviul ştiinţific de la Bucureşti
obstacole
lălurârea o rică ro r
Dinamism şi eficienţa M inerii de la dresez un salut cordial spe­ nel asemenea conferinţe gene- terstatale. aă ofere tu tu ro r ţă­ care se mai rid ică în calea
A m deosebita plăcere să a­
rilo r garanţii depline că se a­
ral-europevne ar marca, după
de zvoltă rii ra p o rtu rilo r norm a­
flă la adăpost de orice act
im ­
c ia liş tilo r In dom eniul te o rie i
convingerea noastră, un
şi p ra cticii re la ţiilo r in te rn a ­
Securitatea europeană
asigure
sistem va trebu i să
zarea dezideratelor m ajore ale
tionale, p a rticip a n ţi la cel portant pas în a in te In re a li­ de agresiune* un asemenea le în tre state. na
poate fi decît opera şl răs­
Ţebea în rînd
nestin-
de-al IH e a C olocviu o rg an i­
dezvoltarea paşnică,
popoarelor de pe continent —
pe graficul producţiei zat la Bucureşti de A sociaţia de pace şl securitate, de co­ qherilă a fiecărei naţiuni, în punderea com ună a tu tu ro r
ţă rilo r co n tin e n tu lu i, care tre ­
conform itate cu propria
sa
de Drept Intern ation al şi Re­
fructuoasă
laborare paşnică,
buie 6ă fie în acelaşi tim p şl
cu colectivele
la ţii In tern ation ale din Repu­
pect reciproc
blica Socialistă România. — ar exercita o Influenţă p o ­ voinţă, în lr-u n clim at de res­ beneficiarele ei- Pregătirea şi
al independen­
z itiv ă asupra în tre g u lu i clim at
L u crările co lo cviu lu i dum ­ interna ţiona l. tei şi su ve ra n ită ţii naţionale, buna desfăşurare a conferinţei
fruntaşe neamestec 1n tre b u rile interne, qeneral-europene t-ebu le aă
Recentul bilan ţ al a c tiv ită ţii ţu l de cost şi 898 000 lei bene­ lel cu activitatea de produc­ neavoastră au lo c în co n d iţii In decursul tim p u lu i, Euro­
economice pe 5 lu n i evidenţia­ fic ii peste plan. La obţinerea a­ ţie, au început şi se desfăşoară care oferă m u liip le p o sib ilită ţi pa a fost lo cu l de unde au deplină egalitate In d re pturi se facă. de aceea, cu p a rtic i­
ză în ju d e ţu l nostru numeroase cestor rezultate au con tribu it ample lu cră ri de extindere şi îndeplinirea exem plară a pentru desfăşurarea cu succes po rnit con flag raţii pustiitoare, a tu tu ro r statelor şi popoare­ parea tu tu ro r statelor in te re ­
to le c liv e cu rezultate de pres­ în egală măsură a lît secţia I modernizare a capacităţii de sarcinilor de plan de către a a cţiu n ilo r îndreptate spre care s-au extins asupra în tre ­ lor. sate, a tutu ro r popoarelor de
tigii^ în îndeplinirea prevederi­ locom otive care şi-a în d eplinii co le ctivu l de muncă al în ­ realizarea păcii şi secu rităţii g ii lu m i ; dar tot Europa a fost înfăptuirea secu rităţii euro­ pe continent. Toate forţele
lo r de plan şi angajam entelor. sarcinile executlnd reparaţiile ROMAN SONOC tre p rin d e rii m iniere Ţebea a în Europa. Ecoul p o zitiv de şi leagănul u n o r m ari idei u ­ pene va tre b u i să constituie. înaintate, progresiste, dornice
- acestea se numără st Ia 76 de locom otive c it şi sec­ devenit un fapt îm p lin ii şi care s-a bucurat ideea unei maniste, închinate păcii, în |e - Jn concepţia noastră, o p re ­ de pace şi colaborare d in Eu­
tiv u l de lu cra to ri de ta ţia a U-a vagoane care a repa­ în luna mal. M unca plină conferinţe europene — in iţia ­ leqerîi şi colab orării între po­ misă şi o consecinţă a dez­ ropa 6Înt chemate să acţione­
ia mecanicâ de m aterial tu- rat suplim entar 42 u n ilă ti con­ (Continuore in pag. a 2-a) de dăruire şl pricepere a tiv ă lansată, după cum se ştie, poare. Evaluarea lucidă a ex­ v o ltă rii m ultilate ra le — pe ze In această direcţie I
V ia ta relevă ca deosebit de
1. Sim eria. venţionale de vagoane m arlă". brigă zilo r de m ineri, e fo rtu ­ de fă ri socialiste, p rin tre ca­ perienţelor tre cu tu lu i, a re a ­ plan p o litic, economic, teh ni- u tile p e nlru preqătirea con di­
c o -ş liin ţilic , cultural, social —
nşlient de sarcinile ce-l Aceste realizări sînţ rod al rile deosebite depuse anul re şi România — dialogul ac­ lită ţilo r prezente indică drept
; n, acest experim entat şl e fo rtu rilo r depuse de ioale fo r­ acesta de întreg ul electiv de tiv angajat In4re guvernele unica opţiune raţio na l posibilă a re la ţiilo r de colaborare In ­ ţiilo r propice tin e rii une! ase­
tre toate statele co n lin e n tu lu i,
menea conferinţe
în ltln irile
harnic colectiv a h o tă rlt sa nu m aţiile de lucru din rln d u l că­ salariaţi au determ inai rea­ slatelor interesate cu p riv ire pentru popoarele Europei — indiferent de ortnduireo lo r bilaterale şi m ultilaterale, Ie
precupeţească n ici un efori rora s-au evidenţiat echipele lizarea pesle prevederi in 5 la problem atica şi m odalită­ organizarea în comun a secu­ d ife rite n ive lu ri, dintre cei care
pentru a con tribu i din plin ta conduse de Inan Lupu şl N ic o ­ Producţie ritmică, lu ni de a cllvîta le a I 063 ţile de organizare a co n fe rin ­ rită ţii con tine ntului p rin efo r­ socială şi politică. M u ta ţiile susţin ideile secu rităţii, păcii
refacerea economica a ţării, lae Olteanu, Carol Ulmeanu si tone cărbune nel şi t 040 ţei pun în re lie f tot mai preg­ tu rile şi acţiunea colectivă a economice şl sociale, ritm u l şi colab orării pe continent şl
pentru a încheia cu rezultate Pavel Moca. Gheorghe Bălrîna tone cărbune brul. Aceste nant u tilita te a şi necesitatea tu tu ro r ţă rilo r interesate. fără precedent al dezvoltării m ilitează pentru m aterializa­
rem arcabile acest cincinal. „C o­ şt lo s if Ben|a, Cornel Turde- peste prevederi depăşiri s-au m aterializai acestei ac(iuni. Securitatea europeană recla­ ştiin ţe i şi tehnicii dau, in co n ­ rea lor In practică.
le ctivu l nostru se mtndreşln şan şl T ibe riu Piesa, Tudor In obţinerea suplim entară a Tema re u n iu n ii dumneavoas­ mă, după convingerea noastră d iţiile actuale, noi dim ensiuni Este evident că o asemenea
cu rea liză rile obţinute — ne-e Rusa şi loan Bla|. . Asemenea m ultor în tre ­ 566 000 lei la produc(la g lo ­ tră „Problem e ale conferinţei un sislem de angajam ente ie r- ideii de colaborare şi coope­ conferinţă nu va putea aborda
declarat tovarăşul iu liu Ver- Cu p riv ire la aclîvilatea sec­ prinderi din judeţ, co lecti­ bală şl 555 000 Iei la pro­ pentru securitate şi colabora­ me din partea tu tu ro r statelor, rare, cer ca toate ţările să şi soluţiona d in tr-o dată m u l­
nichescu. in g in e ru l şef al uzi­ ţie i a Ii-a vagoane care are vul de la „V isco za" I.upeni ducţia m arlă vfnd ulă şl în ­ re în Europa" este de s trin ­ precum şi de măsuri concrete p a rticip e în mod neîngrădit, titud ine a de problem e acumu­
nei — în tru c ît am înregistrat ponderea cea mai mare în ca­ asigură, lună de lună. în ­ casată. gentă actualitate pentru ţă rile de natură să ducă la exclude­ lără nici un tel de d iscrim i­ late în Europa. V a fi nevoie
îndeplinirea planului la m ajori­ d ru l uzinei, ne-a vo rb it tova­ deplinirea tu tu ro r Indicato­ Şi popoarele con tine ntului nos­ rea tortei şi a am eninţării cu nări, la schim bul de va lo ri m a­ de o muncă asiduă şi perseve­
tatea in d ica to rilo r. Prin munca răşul inq. A rd e rlic A tila , şeful rilo r de plan. Aceasta s-a tru. Organizarea şi tinerea u - folosirea forţei tn re la ţiile in­ teriale şi spirituale, impun ţn - rentă, de m ai m ulte In tîln iri.
susţinuta de zi cu zi, plină de secţiei. „In fiecare lună a a* reuşit şl In luna mal. clnd V * fi nevoie, de asemenea, să
abnegaţie şi devotament a ceslul an, secţia noastră a în­ harnicul colectiv de sala­ MASURI cu efect d eo sebit de fa vo r ab il asu pra d e zv o ltă r ii zo o teh n iei, se asigure o pregătire tem ei­
m u n cito rilo r noştri, am obţinui d e plinit cu reg ularitate sarci­ ria ţi de a lţi a realizai o
suplim entar, la sfîrşitu l celor nile de plan şl chiar a obţinut producţie suplim entară de nică a con ferin ţe i, însă nu
trebuie, în n ici un caz, ca a­
5 lu ni de activitate, o depăşire depăşiri la u n ii indicatori. Cu 139 000 lei. ceasta să ducă la am lnarea la
la producţia m arlâ vin d u lă $i toate că om In lim p in a t in a­ Încheierea cu succes a STIMULĂRII PRODUCĂTORILOR SI APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI in fin it a acestei acţiuni m eni­
încasată în valoare de 14 m i­ ceastă perioadă unele greutăţi prim ulu i semestru din u lti­ te să im prim e un curs pozi­
lioane tei. C oncom itent cu pre­ cum sînt reducerea capacităţii m ul an al cin cin a lu lu i se tiv spre pace şi securitate pe
ocuparea pentru depăşirea pla­ de lu cru la jum ătate, ca u r­ întrevede încă de pe acum. con tine ntul nostru şi ţn în ­
nului de producţie şi a produc- mare a-deo iolării unei hale şi in lru c il. la linele celor 5 lu n i treaga lum e.
Iiv ită tii m uncii, am urm ă rii cro$- trecerea la repararea vagoane­ de Intensă a c llv ila le s-au Perspective largi de
lerea eficienţei economice, îm ­ lo r pe 4 osii, am reuşit ca prin înregistrat depăşiri substan­ Cantităţi sporite de In pregătirea cu şanse de
bunătăţirea c a lită ţii producţiei. reorganizarea secţiei pe form a­ ţiale la producţia globală şl reuşită a acestei conferinţe, o
O atenţie deosebită am acor­ ţiuni dev iu cru mai restrînse şi marfă evaluate la 467 000 deosebită im portantă capătă
dai reducerii consum ului de datorită abnegaţiei si devota­ lei şl respectiv 093 000 lei. consolidare a fermei străduinţele oam enilor de
metal, obtintnd o economie e- m entului de care s-a dat do­ ChlmlşlM din Lupenl îşi vor produse animaliere Ştiinţă, exp erţi şi specialişti în
fectîvă de 85 tone. Rezultatele vadă, să folosim la maximum înzeci e fo rtu rile pentru a-şl dom eniul re la ţiilo r in te rn a ţio ­
miMiciî intensive si eficiente tim pul de lucru şi să obţinem spori contribuţia la progre­ nale. Ne exprim ăm convinqe-
sul economiei naţionale- Nu a trecut n ic i-o jum ăta­ 660 capete bovine pla n ifica ­ rea că co lo cviu l dum neavoas­
s-au concretizat şi în obţinerea re /u lta le bune”. Cooperatorii şi ţăranii cu gospodărie individuală din
de V 4 000 lei econom ii la pre­ La U.M.M.R. Simeria, para­ comuno Gurasoda sin! profund recunoscători conducerii te de an do cind, pe baza te să avem la sfirşiLul anu­ tră va servi pe deplin acestui
in d ic a ţiilo r date de condu­ lui, am realizat deja 678. In scop, va marca o reală con­
partidului şi stalului • nostru pentru grija permanentă pe cerea pa rtidu lui, s-a trecui perspectivă, plnă in 1975 trib u ţie la pregătirea unor
core o acordă dezvoltării în ritm susţinut a tuturor sec­ la crearea ferm elor zooteh­ vom ajunge la 840 bovine, co n d iţii c it mai bune pentru
toarelor economiei naţionale şi ridicării, pe această bază, nic© ou gestiune economică din care 50 la sută vo r fl organizarea şi desfăşurarea
o nivelului de trai al întregului popor. Şi în recenta ho- internă în unele cooperative conferinţei.
torîre a Comitetului Executiv ol C.C. al P.C.R. şi guver­ vaci cu (lapte.
agricole, acestea avînd sar­ Pentru înd eplinirea obiec­ E xprim îndu-m i speranţa că
nului privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare o cina să devină un ităţi mari tive lo r propuse, avem asigu­ lu c ră rile co lo cviu lu i vor li
anim alelor şi produselor animaliere, unităţile agricole producătoare de carne, lapte rată baza m aterială necesară, încununate de bune rezultate,
cooperatiste, fiecare cooperator şi producător individual şi alte produse, p rin aplica­ e fo rtu rile noastre fiin d o rien­ urez tu tu ro r p a rticip a n ţilo r de­
văd expresia unei preocupări deosebite pentru progresul
rea te h nolog iilor avansate de tate spre folosirea cu m axi­ p lin succes şi m ulte satisfac­
rapid ol agriculturii şi îndeosebi al zootehniei
creştere a anim alelor. In lr-o mă chibzuinţă a co n d iţiilo r ţii în realizarea no bilelor te­
Din discuţiile cu cetăţenii am reţinut că se impun in perioadă re la tiv scurtă de de care dispunem. Acum ne lu ri — d© securitate, colabo­
mod deosebit otenţiei, în oforă de îmbunătăţirea preturi­
tim p, noua formă de orga­ îndreptăm atenlia şi concen­ rare şl pace — sub semnul că­
lor de cumpărare a anim alelor şi produselor animaliere,
nizare a a c tiv ită ţii în secto­ trăm forţele la strîngerea fu­ rora se întrunesc, in aceste
ovontojele create prin oierireo posibilităţii de a se rul zootehnic şi-a dovedii rajelo r, cunoscind că modul zile, în capitala R epublicii So­
cumpăra porumb boabe de către producători pentru o din p lin eficiente. de hrănire a anim alelor are cialiste România.
anumită contitate de lapte — respectiv peste 700 şi 1 000
mm litri — contractat şi livrat, scutirea de impozit a unui viată a D ire ctive lo r Congre­ sului în d e p lin irii in d ica to rilo r
un ro l h o tă rito r asupra m er­
Urm ărind transpunerea
în
număr de voci egal cu numărul de viţei contractaţi, acor­
darea primelor pentru j'unincile aflate la prima fâtare şi sului al X-Iea al pa rtidu lui, de plan. Prevederile h o tă rîrii Deschiderea
din
plenara C.C. al P.C.R.
reprezintă un puternic stim u­
B f l
altele. Cunoscind efectul deosebit de favorabil ol măsurilor m artie a.c. a adoptat Pro­ lent pentru a ne înzeci efo r­ Colocviului
adoptate care vor determina îmbunătăţirea aprovizionării gram ul na(ional de dezvol­ turile, astfel tn c it o dată cu
populaţiei cu produse de origine animală, producătorii au tare a zootehniei şi creştere realizarea efe ctivelo r să ne
hotorît ca din gospodăriile populaţiei să livreze supli­ a producţiei anim aliere în îndeplinim în mod exem plar european de
mentar Io fondul de stat însemnate contitâti de carne şi perioada 1970— 1980, iar re ­ o b lig a ţiile contractuale şi să
lapte. Intre altele, pînâ la sfîrşilul anului se vor preda cent conducerea pa rtidu lui livrăm în plus o cantitate la Bucureşti
în plus peste 1 000 kg carne de porc, mai mult de 4 000 kg şl statului au h o tărtt noi m ă­ însemnată de carne. Calcu­ La Bucureşti s-eu deschis
carne de bovine şi 20 000 I lapte, ceea ce va da posibili­ suri m enite să determ ine lele făcute ne arată că, da­ jo i dim ineaţa lu cră rile celui
tatea ţăranilor cooperatori şi cu gospodării individuale să creşterea co n trib u ţie i secto­ torită ap licării h o tă rîrii, vom de-al doilea C olocviu eu­
obţină însemnote venituri suplimentare. ru lu i zootehnic la ridicarea incasa In acest an ve n itu ri ropean cu te m a : „P roble­
7 > pe o treaptă superioară a a­ suplim entare in valoare de
ÎOANICHIE POPA g ric u ltu rii. A plicarea preve­ peste 50 000 Ici. Stă tn posi­ mele conferinţei europene
Prim-topilorut Avram Oprîş de la O.S.M, 2 din C.S. Hunedoara urmărind buna desfă­ secretar al Consiliului popular comunal d e rilo r h o tă rîrii vizează, pe bilitatea noastră însă să ne pentru cooperare şi securi­
şurare a procesului tehnologic din cuptor. Gurasada de o parte, consolidarea şep- perfecţionăm perm anent ac­ tate“ , organizat sub egida
A sociaţiei de drept interna-
te lu lu i prin sporirea efe cti­ tivitate a de producţie şi e- j tîonal şi re la ţii in te rna tio-
velor de anim ale şi a poten­ conomîeă a fermei, să livrăm
ţia lu lu i lo r productiv, iar pe cantităţi mai mari de carne, [ n a le d in România ( A.D.LR.I.),
de alta, asigurarea unor can­ lapte şl alte produse la fon­ Tim p de trei zile, p a rtid -
panţîj — oameni de ştiinţă,
dul de stat.
tită ţi sporite de produse pen­
NICI 0 PALMĂ DE PÀMINT IN AFARA tru satisfacerea economiei. CORNEL TOMA I experţi şi specialişti în do­
cerinţelor
m eniul re la ţiilo r in te rn a ţio ­
populaţiei şi ale
1
n a le — vo r aborda problem e
revin
5i
Asemenea
sarcini
medic veterinar,
fenmei noastre. In ceea ce şeful fermei zootehnice i ! p rivin d ro lu l con ferin ţe i
europene în procesul de edi­
priveşte electivele, fată de de la C.A.P. Unirea i ficare a securităţii, co n ţin u tu l
CIRCUITULUI PRODUCTIV! j si scopurile acesteia, o serie
- de aspecte ale p re g ă tirii şi
organizării
ei, precum şi
co n tribu ţia directă pe care
ei o pot aduce Ia aşezarea
re la ţiilo r între state pe p rin ­
se putea S'.rir.ee
lu cer­
întreţinere «
ale
fundam entale
si re­
c ip iile
Nu este timp de pierdut ' r[[o r ir --»n! • ° -va ? „ i r.. r n. o r.: i * • mii 0 “ ■ mi­ dreptuiui internaţional, la
na < e t Ic-*, co i:ă. P loi’ *. < 4i-
o u : ; i n "f <%
r»-i
oif
instaurarea unui clim at fa ­
* -
a
i ;: Cif. »1°
vo ra b il colaborării ş* coope­
- a
n e * * “
r ‘ru in a “ * m»-
r c r j : t .î. s» *>.- e a ' . c . eiea-ît n e i:“« J L. r i ră rii in tre popoarele co n ti­
?• ir. ioc sa
Io
,>i t;e ;io::e --ci­ iii, m obilizate to tte to rţe le nentului nostru.
Trebuie acţionat cu de cu ltiva tie cu sapa rotativă p ro prii la întreţinerea c u ltu ri­
tu ri. A ic i s-nu făcut lu cră ri
pe GO heclare cu porum b, s-au
prăşit manual 14 hectare car­ lo r şi recoltarea furajelor, se
apelează la ior(e dinafara co­
tofi, 12 hectare sfeclă de Şahinşahul Iranului
operativei. La cosit nu lucrea­
zahăr, s-a început şi se lucrea­
hotarire st dirzente ză Inlens la recoltarea şi strin - ză nici un ţăran cooperator, va face o vizită
1 v
•
I
a
•
ţ |

a
iar la qrădina de legume sînt
gerea trifo lie n e lo r.
La C.A P. din S inlandrei în ­ doar şase lemei care participă oficială în România
la muncă. La grădina de legu­
să. aşa cum m ărturisea însuşi In sp iritu l re la ţiilo r de
me se lucrează cu pesle 50 de
Buna desfăşurare a lucră­ a Ie rb u rilo r de pe m arginile în această unilale. greu lo v i­ secretarul com itetului de pat- prietenie dintre România şl
rilo r agricole de sezon pe 1e- dru m urilor, şoselelor şi căilor tă de inundaţii, pentru a se ;id. tovarăşul Ocoş Ironim . oameni care nu sînt coopera­ Iran, preşedintele C onsiliu­
rc n u rilc care m i au avut de ferate, la evacuarea apelor, putea face fală situaţiei crea­ munca se desfăşoară la Inlîm - I ori. Ţăranii cooperatori din lu i de Stal al R epublicii So­
suferit din cauza in u n d a ţiilo r pregătirea şi reînsăm intarea te. s-a trecut la reorganizarea S inlandrei ştiu să cosească şi cialiste România, N icolae
şi crearea co n d iţiilo r pentru suprafeţelor cu cu ltu ri cala­ m uncii, red istribu ire a for|elor plare. C om itetul de partid n-a să lucreze şi la qrădină. Con­ Ceauşescu, ş| soţia, Elena
leînsăm lnţarea grabnică a cu l­ mitate- D© asemenea, se asi­ şi sarcinilor pe brigăzi şi e­ înlreprîns încă nim ic. Ne gîn- Sporirea efectivelor de onimole şi a producţiei acestora în Ceauşescu, au In vita i pe
tu rilo r calam itate sînl obiec­ gură furajarea corespunzătoa­ chipe. la reamplasarea cu 11 n- dim ca. mîine — (aslăzî — ducerea cooperativei, com ite­ scopul obţinerii unor cantităţi cît mai mari de produse animaliere M aiestăţile Lor Im periale
re a anim alelor, îndeosebi cu n lo r. Folosind p ro p riile forle lu i de partid şi organizaţiile şahinşahul Mohammad Reza
tivele principale ce se află n.n.) spunea dînsul — să mo­ destinate fondului de slat constituie o preocupare de seamă a
acum în centrul preocupărilor n u tre ţu ri v e r/i, pentru recupe­ şi m ijloace, ţăranii cooperatori de bază pe brigăzi nu în tre ­ conducerilor unităţilor agricole cooperatiste. Pahlavi A ryam ehr şl îm pă­
organelor şl org an izaţiilor de rarea răm îneritor in urmă le din această unitate, sub con­ bilizăm tot personolul adm i­ prind însă măsuri şi acţiuni In acest sens, recentele măsuri adoptate de conducerea par* răteasa Farah să facă o v i­
partid şi de stat. Tn marea ma­ produc(ia de carne şi lapte. ducerea şi îndrumarea o rg an i­ n istra tiv şi în g rijito rii să s trin - hotărîle pentru n*i determina tidului şi statului privind stimularea dezvoltării zootehniei creează zită oficială în România.
jo rita te a u n ită ţilo r agricole Este demnă de evidenţiat în zaţiilor de partid, muncesc zi qem lucerna. Lucerna slă co­ un cadru favorabil ridicării ponderii sectorului de creştere a ani­ M aiestatea Sa Im perială
socialiste din ju de ţ se acţio­ această direcţie seriozitatea şi de zi. neprecupeţindu-şi fo rţe ­ sită de săplăinina trecută. Du­ N. ZAMFIR malelor in structura producţiei şi a veniturilor fiecărei coopera­ şahinşahul A ryam ehr şl M a­
nează cu hotărîre şi dîrzenie răspunderea cu care acţionea­ le. pentru a învinge greutăţile tive agricole. Printre unităţile din judeţ care înregistrează cele iestatea Sa împărăteasa Fa­
pentru m obilizarea forfelor şi ză com itetul de partid, orga­ minică. dacă exista preocupa­ mai bune rezultate in onorarea şi depăşirea obligaţiilor con­ rah au acceptai cu mare
m ijloacelor la întreţinerea cu l­ nizaţiile de bază pe brigăzi, şi a dim inua pierderile, penlru re şi interes din partea com i­ tractuale se numără şi C.A.P. Simeria. plăcere in vita ţia . V iz ita va
tu rilo r, plantarea răsadurilor, consiliul de conducere şi spe­ a ob|ine o producţie bună la tetului de partid, a conducerii (Continuore în P0 9 . o 2*o) De la această cooperativă agricolă vă prezentăm o parte din avea loc în lre 26 Iunie şl
recoltarea furajelor, inclusiv cia liştii de la C.A P, Simeria. hectar. Paralel cu lucrările de cooperativei şi a specialiştilor, tineretul bovin aflat la îngrăşat.
Foto : V. AZUGEANU 1 iu lie 1970. i