Page 40 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 40
TJUMSsnssestm^
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 316 * VINERI 11 FEBRUARIE 1972
S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E | S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
CONSULTĂRI LA NIVEL )~
mi LUĂRI DE POZIŢII Hotăririle celei de-a treia „Declaraţia de la Arrayan" ÎNALT FRANCO-VEST- J A TLA S
GERMANE S 1 :: ■■
IU SPRIJINUL CONFERITEI plenare a C. C. al P. M. 1). P. urmează să fie supusă dezbaterii PAHIS 10 (Agerpres.)' — l . , „ . .
maselor populare
Cancelarul Republicii Foda- > A v a l a n ş a d e n o r o i
î
rale a Germaniei, Willy După cutremurele de pa- \
6ENERRL-EUR0PENE VARŞOVIA 10 (Agerpres). mulul social-economlc al dez (AgerpTes). — In localitatea Incompatibilă cu atitudinile şi Brandt, a sosit joi la Paris, 1 mint fi erupţiile vulcanice ţ
10
SANTIAGO DE CHILE
metodele «ectare*.
Declaraţia
într-o vizită oficială de două
voltării socialiste în continuare
După cum s-a mai anunţat,
\ de anul trecut, o nouă ca-
cea de-a treia plenară a G.G. a Poloniei, conţinut în Hotărî chillană Arrayan a avut loc, In afirmă că „partidele coaliţiei zile, efectuată în cadrul con i lamitate naturală s-a abătut \
al (P.M.U.P. a adoptat o hotă- rea Congresului al Vl-lea al prezenţa preşedintelui Salvador guvernamentale se angajează sultărilor periodice la nivel / asupra unor sate din pro-
să acorde o maximă prioritate
înalt franco-vest-genmane con
Alexei Şltlcov: „Succesul conferinţei va rlre privind sarcinile organe P.M.U.P., şi vor contribui la. Allende, o reuniune a condu muncii Ideologice duse în mij form tratatului încheiat în \ vincia chiliană Iquique. O
cătorilor partidelor şi mişcă
concentrarea tuturor
forţelor
lor şi organizaţiilor de partid
5a campania electorală pentru poporului pentru deplina sa rilor care fac parte din Frontul locul maselor pentru înţelege 1963. Cancelarul vest-german \ avalanşă de noroi, pornită
i din
inălţimile
munţilor
netezi drumul spre consolidarea păcii" Seim şi o hotărîre privind re transpunere în viaţă. Comite Unităţii Populare, pentru a fa rea integrală a procesului re şi preşedintele Franţei, Geor- | Cordilieri şi avînd o grosi- \
voluţionar".
zultatele Consfătuirii de la tul Central îşi exprimă, tot ce o analiză a situaţiei politi ges Pompidou, au avut în a \ mc de 7-8 metri, o viteză
Praga a Comitetului Politic odată, convingerea că Seimul ce ce din ţară. La sfîrşitul reuni „Declaraţia de Ia Arrayan* ceeaşi zi o primă întrevedere l apreciată la 150—300 km pe
MOSCOVA 10. — .Corespon opiniei publice. A devenit d t Consultativ al statelor partici lei de-a şasea legislaturi ai unii, după cum s-a mai anun menţionează că guvernul Uni la Palatul Elisee-. Au fost 1 oră, a ingropat, parţial, lo-
dentul Agerpres, Laurenţiu Da se poate de evident, a declarat pante la Tratatul de la Varşo R.P. Polone, care va fi ales la ţat, a fost dat publicităţii un tăţii Populare acordă o impor discutate, după cum infor \ calitatea minieră Sagasca.
tă, transmite i La Moscova * Şitikov, că succesul unei ase via. 19 martie 1972, îşi va îndepli document intitulat „Noile sar tanţă deosebită colaborării cu mează un purtător de cuvînt \ Mare parte din instalaţiile,
avut loc o întllnlre a reprezen menea conferinţe va netezi dru In hotărîrea privind campa ni cu cinste datoria sa. cini ale guvernului popular şi ţările socialiste pentru realiza oficial francez, problema con i utilajele şi depozitele m i-
ale poporului chilian" sau „De
tanţilor presei sovietice şi co mul spre consolidarea păcii, nia electorală — informează In cea de-a doua hotărîre, rea proiectelor sale, amintind ferinţei gen era l-europene pen J nei din localitate au fost
respondenţilor străini cu mem securităţii şi colaborării inter agenţia PAP — se arată că Comitetul Central al P.M.U.P. claraţia de la Arrayan", care că în cursul anului trecut cu tru securitate şi cooperare, \ distruse. Cei 122 de m un-
urmează să fie supus dezbate
bri ai Comitetului sovietic pen naţionale. C.C. al P.M.U.P. îşi exprimă aprobă activitatea delegaţiei aceste state au fost semnate relaţiile est-vest şi alte pro l citori din Sagasca şi-au sal-
tru securitatea europeană. Lu- Subliniind că securitatea şi convingerea că această cam poloneze la Consfătuirea de la rii maselor populare pentru a 13 proiecte de dezvoltare. bleme de interes general. i vat vieţile, ca prin minune,
înd cuvlntul, Alexei Şitikov, colaborarea europeană intere panie şi participarea largă a Praga, arătînd că hotărîrile a fi cunoscut pe larg şi îmbogă i găsind adăpost pe o înălţi-
preşedintele Sovietului Uniu sează cele mal diverse cercuri cetăţenilor la alegerile pentru doptate de Consfătuire repre ţit cu noi propuneri. \ me. Drumurile spre Sagas-
„Este necesar — se arată în
nii al Sovietului Suprem al politice de pe continent, Ale Seim vor constitui o mărturie zintă un nou pas important pe declaraţie — să se menţină o i ca au fost blocate de alu-
U.R.S.S., preşedintele Comitetu xei Şitikov a opinat că la vii importantă a aprobării de că calea reglementării probleme M esajul preşedintelui
lui sovietic pentru securitatea toarea adunare de la Bruxelles tre întregul popor a progra- lor internaţionale majore. Re- legătură funcţională permanen J vm ni, reperarea terenului
europeană, a arătat că în Euro ar fi de dorit să participe re levind că Declaraţia de la Pra tă, o conducere eficientă şi au \ făcindu-se doar cu ajuto-
tentic colectivă la toate nive
pa se produc o serie de pro prezentanţi al celor mai largi ga trasează un vast program lurile. Pentru consolidarea, dez \ rul avioanelor, cărora, prin
cese pozitive, pentru a căror cercuri ale opiniei publice eu de transformare a continentu voltarea şi aprofundarea pro Richard Nixon . uriaşe cuvinte desenate pe
consolidare o deosebită Impor ropene, activişti sindicali, ai ORIENTUL lui nostru într-o zonă a păcii cesului revoluţionar este nece nisip, locuitorii Scgascăi
tanţă are conferinţa general-eu- partidelor socialiste şi social- trainice şi a unei fructuoase co le-au semnalat că nu sint
ropeană, care întruneşte adezi democrate. ai altor partide, in laborări economice, ştiinţifice şi sar sprijinul majorităţii chili WASHINGTON 10 (Ager un început şi va marca sfîr victime omeneşti.
enilor, ceea ce presupune nu
unea multor guverne europene, diferent de convingerile lor po A P R O P IA T tehnice, hotărîrea arată că De numai efortul maselor, ci şi o pres). — Preşedintele Statelor şitul unei pauze sterile şi I
a păturilor celor mai largi ale litice. claraţia. precum şi Hotărîrea mobilizare activă a acestora, Unite, Richard Nixon, a adre sterpe în relaţiile dintre cele 1 Insulă artificială \
Congresului al ' V[-lea al sat Congresului mesajul de două mari popoare". Ar în-
In pregătire: UN STUDIU P.M.U.P, reprezintă pentru participarea lor concretă la politică externă. El a subli semn®*să fim miopi, a spus Cea mai mare insulă ar- \
Declaraţia Comitetului naţional bulgar pentru ASUPRA ULTIMELOR EVE P.M.U.P. şi guvernul R.P. Po toate realizările guvernului. niat că în lume au avut loc, preşedintele, dacă nu am în ) construită în largul coaste- i
fi \
tificială din lume
va
Necesitatea şi posibilitatea de
NIMENTE IN
LEGĂTURĂ
CU CRIZA DIN REGIUNE lone baza activităţii în favoa realizare — se subliniază în în ultimii ani, schimbări de cerca să stabilim legături şi o i lor kuweitiene — relevă a- J
rea convocării conferinţei ge-
securitate şl colaborare neral-europene pentru securi continuare — decurg din na amploare şi a reafirmat teza mai bună înţelegere cu un I genţia France Presse. In por- \
CAIRO 10 (Agerpres). — tate şi colaborare şi a deplinei tura programului Unităţii Popu după care „un rol conducă sfert din populaţia lumii. \ turile sale vor putea intra l
Preşedintele Republicii Arabe normalizări a relaţiilor inter lare, care reprezintă interesele tor american în treburile In ce priveşte relaţiile 1 viitoarele petroliere-gigant, t
SOFIA 10 (Agerpres). — Du rii ei pînă la sfîrşitul anului Egipt, Anwar Sadat, a dat marii majorităţi a poporului mondiale continuă să fie in- S.U.A. cu ţările Europei oc i de 500 000 tone. Proiectul î
pă cum s-a mal anunţat, Co 1972, declaraţia subliniază că instrucţiuni consilierului său statale în Europa. chilian. Această sarcină este dispensabiT. Mesajul arată cidentale, preşedintele a ad » privind construirea acestei \
mitetul naţional bulgar pentru opinia publică bulgară priveş pentru problemele securităţii că politica externă americană mis că „partenerii Statelor \ insule a fost pus la punct i
securitate şi colaborare în Eu te cu speranţă noile perspecti naţionale, Hafez Ismail, şi a provocat în Statele Unite Unite nu mai doresc ca ali i de compania „Kuweit OiV‘. ?
ropa a adoptat o declaraţie prin ve care se deschid în faţa secu ministrului de externe, Mu- satisfacţii, dar şi dezamăgiri anţele să se bazeze numai pe ? Se prevede ca realizarea )
care sprijină concluziile Con rităţii europene. Comitetul na rad Ghaleb, să pregătească un şi că numeroşi americani cri prescripţiile amerciane". Me ) proiectului să înceapă in \
sfătuirii Comitetului Politic ţional bulgar îşi desfăşoară tot studiu asupra ultimelor eve tică politica externă a Admi sajul recunoaşte contradicţii ţ acest an, urmînd ca lucră- i
Consultativ al statelor partici mai amplu activitatea în sco nimente priv.'d Orientul A nistraţiei, îndeosebi în legătu le existente între Washington i rile de construcţie să fie »
pante la Tratatul de la Varşo pul promovării iniţiativelor în propiat, re.:, ează agenţia ră cu continuarea războiului şi principalii săi parteneri, în | încheiate in 1973. )
via. favoarea păcii, securităţii şi co MEN. Raportul, menţionează agresiv în Vietnam. problemele monetare şi finan
Relevînd că pregătirea confe laborării în Europa, astfel în- agenţia, se va referi la rezul Referindu-se, în continuare, ciare şi faptul că Administra \ Iran—stratul de zâ- j
rinţei general-«uropene a in cît aceasta să devină un con tatele convorbirilor preşedin la relaţiile S.U.A. cu Uniunea ţia a adoptat măsuri unilate
trat într-o nouă fază practică, tinent al păcii şi colaborării telui Anwar Sadat la Mosco Sovietică, preşedintele a vor rale, drastice care au provo ( padă depăşeşte 3 j
existînd posibilitatea convocă trainice. va, la declaraţiile privitoare bit de posibilitatea unei îm cat profunde nemulţumiri în
la Orientul Apropiat făcute bunătăţiri esenţiale a acestor rîndul aliaţilor S.U.A. \ Cea mai mare parte a re- \
Problemele
care
raporturi.
Preşedintele s-a referit apoi \ giunilor din nordul, nord- i
Comunicatul întîlnirii reprezentantelor de secretarul general al despart Statele Unite şi la propunerea ţărilor socialiste t vestul şi centrul Iranului »
la
O.N.U., Kurt Waldheim,
reuniunea de Ia Addis Abe- U.R.S.S., a spus el, sînt reale privind convocarea unei confe / se află acoperite de un
şi serioase, ele avînd rădăci
femeilor din Franţa, R.D.G. şi R.F.G. ba a Consiliului de Securita na îr căile diferite ale celor rinţe general-europene de secu ) strat de zăpadă, a cărui
te, şi la ultimele declaraţii ale două ţă r i ; el a relevat că ritate şi colaborare ; el a rea ^ grosime depăşeşte 3 metri,
Washingtonului în legătură pot fi, totuşi, înregistrate pro firmat poziţia S.U.A. potrivit au anunţat miercuri mai
PARIS 10 (Agerpres). — Din schimburilor economice, socia cu criza din regiune. Potrivit grese concrete într-o serie lar căreia un acord asupra Berli ^ multe ziare iraniene. Co
iniţiativa Uniunii Femeilor le, ştiinţifice şi culturale între ziarului „Al Ahram“, rapor gă de probleme. nului occidental ar reprezenta i municaţiile dintre locali-
Franceze la Paris s-a toate statele, care să contribuie tul va contribui la definirea Abordînd apoi raporturile o condiţie preliminară pentru / tăţile din această parte a
orice negociere europeană mai \ ţării şi Teheran sint corn- J
desfăşurat o întâlnire a re la cooperarea paşnică între strategiei egiptene în etapa cu R.P. Chineză, Nixon a largă ; dacă o asemenea con l plet întrerupte. încercările ţ
prezentantelor organizaţiilor toate popoarele europene". următoare. R .P . PO L O N A : — L a B ia ly menţionat că „în februarie ferinţă urmează să fie pregăti
de femei din Franţa, D u n a jc c , a fo st c o n s tru it de 1972, după multe vicisitudini, tă cu grijă şi să abordeze pro i autorităţilor de a aprovizi- i
) ona cu ajutorul elicoptere- ?
R.D. Germană şi R.F. a Germa c u rîn d u n n o u c e n tru d e c o n după multe realizări şi evo blemele de fond, Statele Unite \ lor pe călătorii blocaţi au }
niei, consacrată securităţii eu PANMUNJON. — La Pan- OTTAYVA. — După o în oraş au declarat o grevă de tro l al sfin â tă ţii p o p u la ţie i, la luţii deosebite, S.U.A. şi Chi se pronunţă în favoarea ei, a
a c ă ru i în ă lţa re a u c o n trib u it
ropene, anunţă ziarul „l'Huma- munjon a avut Ioc cea de-a trerupere de trei luni, de solidaritate cu colegii lor,de la to ţi lo c u ito rii. A c ţiu n e a a c e a s na încep un dialog pe o bază spus Richard Nixon. t fost zădărnicite de furtu- ţ
mlte". Printre personalităţile 18-a întîlnire preliminară terminată de greva colabo facultatea de medicină din ta a fo st a ju ta tă şi de fo n d u nouă. Vizita mea la Pekin nu ? nile de zăpadă şi de plafo- t
prezente s-au aflat Herta Jung, dintre reprezentanţii socie ratorilor şi lucrătorilor ti Rabat, care, la rîndul lor, se rile in v e stite aici de g u v e rn u l va aduce în mod cert o re Cu privire la relaţiile cu ţă \ nul dens şi jos al norilor. J
p o lo n ez.
i-
membră a Camerei Populare tăţilor de Cruce Roşie din pografi, cel mai mare ziar află în grevă pentru a pro IN F O T O G R A F IE : La C en zolvare grabnică a profunde rile Europei răsăritene, pre \ Aparatele au revenit la a- i i
din R.D.G,, Jore Krugcr, com R.P.D. Coreeană şi Coreea de limbă franceză din Ca testa împotriva arestărilor tru l s ă n ă tă ţii p u b lic e , de la lor divergenţe care ne despart şedintele a relevat existenţa u l croporlul Mehrabad fără
batantă a mişcării de rezistenţă de sud, anunţă agenţia nada „Presse", va reapărea operate în rîndurile studen B ialy D u n n je c. de R.P. Chineză, dar ea va fi nor ample posibilităţi de coo \ să fi descărcat alimentele şi
î \
e>-
antifascistă, Ursula Falck, mem ţilor şi profesorilor din capi perare economică, tehnică şi t păturile. Oficialităţi iranie- 4 I
bră în conducerea landului Ba- ACTC. tala marocană. culturală pe bază de reciproci I ne au declarat că, în condi- t
den-Wurtenberg, şi Victoria Reprezentantul Crucii Ro tate. „Am fost primul pre \ ţiile actuale, operaţiunile J
Krutzmer, membră în condu şii din R.P.D. Coreeană a in SANTIAGO DE CHILE. „Le Monde" Finlanda nu poate avea şedinte american care a vizi i de ajutorare sint imposibi- \
cerea landului Rhenania de sistat ca partea sud-coreea- — Agenţiile Taniug şi Prensa tat vreodată România şi Iugo
*
nord-Wesphalia din R.F. a Ger nă să accepte fără amînare zilele următoare. Lupta re slavia, a spus Richard Nixon. ’ *e- Ziarul de seară „EttelaaV‘ ^
.
maniei. noile propuneri cu privire vendicativă a celor peste Latina informează că între Avem cu aceste ţări legături \ a anunţat că un tren trans- J
partea chiliană şi reprezen
Intr-un comunipat dat publi la agenda de lucru a convor 1 350 de colaboratori şi ti tanţii a 17 ţări occidentale, decît relaţii comerciale cu C.E.E. bazate pe respect reciproc, in portînd ccl puţin 30 de )
cităţii, participantele la întîl- birilor propriu-zise, avansa pografi ai ziarului, care au dependenţă, egalitate şi suve i muncitori a fost acoperit i
nire „relevă cu satisfacţie pro te de partea R.P.D.C. la cea cerut îmbunătăţirea condi printre care şi S.U.A., care HELSINKI 10 (Agerpres). — terminate de măsurile protec- ranitate. Sprijinim legislaţia J de zăpadă in apropiere de 1
gresele realizate pe continentul de-a 17-a întîlnire prelimi ţiilor de muncă şi de viaţă, au participat la finanţarea Referindu-se, în cadîul dezba tioniste în favoarea industriei pentru acordarea clauzei naţiu \ Sehand, în nord-vestul Ira- ?
european, acordurile recent în nară. a fost încununată de succes, creditelor acordate Republi terilor de politică externă ce hîrtiei din tarile Pieţei comu nii celei mai favorizate Româ
cheiate", şl subliniază că pro CALCUTTA. — Aproxi patronatul fiind nevoit să cii Chile sub fosta Adminis au loc în Parlament, la posi ne. niei, a spus apoi preşedintele I nului. Două buldozere care \
cesul de destindere facilitează le satisfacă cererile şi să re traţie democrat-creştină, se bilitatea realizării de către Fin Relevînd faptul că, datorită S.U.A. Creditele acordate de ? au încercat să degaje linia i
convocarea în acest an a con mativ 7 740 000, din cei ze nunţe la concedierea unor află în curs tratative în ve landa a unui acord comercial unor clauze ale Tratatului de Banca de Export-Import şi re ' ferată de zăpadă au fost, /
ferinţei statelor în problemele ce milioane de refugiaţi pe salariaţi. derea refinanţării datoriei cu Piaţa comună, preşedintele Ia Roma ce îngrădesc indepen centa aderare a României la ^ de asemenea, îngropate. \
securităţii şi cooperării în Eu teritoriul Indiei, s-au reîn externe a statului chilian. Urho Kekkonen şi-a manifes denta şi suveranitatea statelor G.A.T.T. vor facilita relaţiile | Criminalitatea şi |
ropa. Participantele consideră, tors pînă în prezent Ia case RABAT. — Uniunea gene Aceleaşi surse relevă că tat profunda nemulţumire faţă membre ale Pieţei comune, noastre economice".
între altele, că „făurirea unei le lor din Republica Ban rală a studenţilor marocani tratativele de pînă acum de de propunerile făcute de CEE Finlanda nu poate avea — în In ce priveşte războiul din stupefiantele
Europe paşnice presupune re gladesh — a anunţat la a difuzat un comunicat în la Washington, New York şi ţârilor neutre, membre ale A baza statutului său de neutra Vietnam, preşedintele a admis
cunoaşterea, pe baza dreptului Dacca un purtător de cuvînt Paris sînt apreciate pozitiv. sociaţiei Europene a Liberului litate — decît relaţii comer că mulţi americani consideră l După cum informează co- \
care se arată că sute de
internaţional, a R.D. Germane, guvernamental, citat de a studenţi au fost arestaţi la Rezultatul definitiv a] ne Schimb (A.E.L.S.), care nu sînt ciale cu CEE, Urho Kekkonen că Administraţia nu întreprin , tidianul spaniol „Ya“, fn ■
admiterea celor două state genţia Reuter. 8 februarie, cînd poliţia a gocierilor va fi cunoscut la candidate la intrarea în comu a declarat, scrie ziarul, că pro de paşi hotărî ti pentru a obţi ' această ţară ritmul anual .
germane în O.N.U. şi în toate Agenţia menţionează că mijlocul acestei luni, cînd, nitatea economică vest-euro- punerile preliminare făcute de ne o reglementare pe calea \ de creştere al criminalită- i
instituţiile specializate ale Na autorităţile indiene intenţi pătruns în incinta Universi la Paris, va avea loc runda peană. Relatînd, într-o cores Comisia Pieţei comune „con tratativelor. El a reafirmat ho- t ţii în ri..dul tinerilor între ţ
onează să faciliteze repatri tăţii din oraşul Fez, infor pondentă din Helsinki, despre
ţiunilor Unite, reducerea for finală a tratativelor cu re ţin formulări care ar echivala lărîrea Administraţiei de a 16-21 ani a fost in ultim ii l
erea în Bangladesh a tutu mează agenţia Reuter. Stu dezbaterile din parlamentul fin cu sancţiuni economice pentru „vietnamiza" războiul agresiv
ţelor armate în Europa şi dizol denţii de la facultăţile de li prezentanţii tuturor ţărilor ) ani de 10 la sută. Totodată, J
ror refugiaţilor, pînă la sfîr landez, ziarul „Le Monde" pre industria finlandeză de prelu dus de Statele Unite şi a evitat
varea celor două blocuri mili şitul lunii martie a.c. tere şi drept islamic din acest creditoare. cizează că este vorba, în spe crare a lemnului". Se poate să fixeze o dată precisă pentru ^ s-a amplificat într-un mod ?
tare, dezvoltarea relaţiilor şi cial, despre nemulţumirile de- spune, a afirmat în încheiere retragerea tuturor trupelor a ^ îngrijorător consumarea \
Urho Kekkonen, că maniera în mericane din Vietnam, cerinţă ^ stupefiantelor de către a- \
care este tratat principalul pro ferm exprimată de întreaga o ^ dolescenţi. \
dus finlandez de export este pinie publică internaţională, in
Exprimînd sintetic
con
A sigurarea păcii şi europeană ; prin acest docu şl şeful statului român, alţi cepţia românească asupra se ; pe această linie ar fi sa inacceptabilă. clusiv poporul american.
partidului,
lutară angajarea de negoci
conducători ai
la
ment, pornindu-se
de
securităţii în Europa,
consolidarea destinde principiile formulate în De membri ai guvernului, s-au securităţii europene, pre eri între ţările interesate cu
rii şi înţelegerii £nlre naţi claraţia de la Bucureşti din întîlnit şi au avut schimburi şedintele Consiliului de Stat scopul de a se realiza o re
unile acestui continent re iulie 1966 şi în alte docu de vederi fructuoase cu con al Republicii Socialiste Ro ducere a trupelor străine în OLIMPIADA ALBA
prezintă condiţii indispen mente adoptate pe parcurs ducătorii de partide şi alţi mânia, Nicolae Ceauşescu, Europa, precum şi a forţe
sabile creării cadrului nece de statele socialiste europe factori de răspundere din preciza : „Securitatea euro lor armate naţionale. Neîn
sar activităţii paşnice a po ne, calea spre înfăptuirea ţările frăţeşti europene, au peană reclamă, după convin doios că o serie de măsuri (Agerpres).
porului român, înaintării securităţii pe continentul făcut şi au primit vizite. gerea noastră, un sistem de cum ar fi reducerea trupe SAPPORO 10 sovietic Vedenin, intercalat jului feminin de viteză era
sale pe calea progresului şi nostru a căpătat un contur In cadrul manifestărilor angajamente din partea tu lor, retragerea tuturor for — A opta a Olimpiadei pe locul trei. i-a împiedicat prima favorită a probei ca
albe de la Sapporo a consa
civilizaţiei. Tocmai de aceea, mai precis. neguvernamentale pe tema turor statelor, precum şi de ţelor armate în interiorul să realizeze un „triptic" urmare a numeroaselor con
realizarea securităţii europe România nu numai că a securităţii şi colaborării în măsuri concrete de natură graniţelor naţionale, lichida crat pe unul din marii favo spectaculos. cursuri cîştigate in acest se
italianul
ne constituie unul din co rea bazelor militare străine, riţi ai Jocurilor, deţinătorul Noul campion olimpic al zon şi a recordurilor mondia
Gustavo Thoeni,
le stabilite Ia Davos în pro
mandamentele esenţiale ale încetarea manevrelor la „Cupei Mondiale", care în probei de 50 km, fermierul
politicii externe a guvernu graniţele altor state, crearea proba de coborîre îi dezamă norvegian Paal Tyldum, su bele de 500 m — 42" 50/100 şi
Executiv al C.C. al P.C.R., Contribuţia României la securitatea
lui Republicii Socialiste Ro de zone denuclearizate, ar pranumit de coechipierii săi 1 000 m — F 27" 30/100. La
mânia. In hotărîrea din I reprezenta paşi însemnaţi gise pe suporterii săi. „omul de fier" schiază de cînd Makomanai, Anne Henning a
Gustavo Thoeni aduce pri
corectai de două ori recordul
spre întărirea păcii, securi
febiuarie a.c. a Comitetului tăţii şi cooperării în Europa. ma medalie de aur Italiei la olimpic al Lidiei Skoblikova.
Consiliului de Stat şi Con f România apreciază că această ediţie a jocurilor. El Evoluţia ei a fost marcată
siliului de Miniştri se arată sînt întrunite condiţiile ne a obţinut prima victorie in de un incident: alergînd în a
că „una din sarcinile de ba cesare trecerii la măsuri ternaţională în slalomul uri cincea pereche, ea a fost je
aş de la Val d'Isere pentru
nată, în timp ce schimba cu
ză ale politicii externe a şi colaborarea în Europa practice, imediate pentru „Cupa ţărilor Alpine", iar în loarul, de adversara sa cana
Partidului Comunist Român pregătirea conferinţei gene- anul 1970 s-a clasat pe pri
şi a Republicii Socialiste ral-europene. In acest sens, mul loc în probele de sla diana Sylvia Burka, ceea ce
România este de a acţiona se arată în Hotărîrea din 1 lom Ia Hindelang şi Madon- i-a făcut pe arbitri să-i îngă
în modul cel mai consecvent februarie a.c., Consiliul de na di Capiglio. se ştie, dar prima sa victorie duie să alerge încă o dată
pentni instaurarea în viaţa Miniştri, Ministerul Afaceri importantă este aceasta obţi după cea de-a 15-a pereche.
continentului nostru a unor lor Externe al Republicii So Clasamentul probei de sla nută la Sapporo. Cu cîteva In prima cursă, Henning a
noi relaţii bazate pe respec trăit procesul de dezvoltare Europa, de un real interes să ducă la excluderea forţei cialiste România vor între lom uriaş: 1. Gustavo Thoeni zile în urmă, el cîştigase me realizat 43" 73/100, iar în cea
tul independenţei şi suvera a unor raporturi intersta s-au bucurat colocviile şi şi a ameninţării cu folosirea prinde acţiunile politico-di- (Italia) — 3'09”62/100 (T32" dalia de argint în cursa de 30 de-a doua tentativă 43" 33/
nităţii naţionale, care să ex tale normale şi le-a salutat, întâlnirile internaţionale forţei în relaţiile interstata plomatice necesare pentru a 19/100 plus r37"43/100); 2. km. 100, ambele timpuri, noi re
cludă folosirea forţei sau dar a şi participat ea însăşi organizate la Bucureşti le, să ofere tuturor ţărilor contribui, împreună cu gu Edmund Bruggamnn (Elveţia) corduri olimpice. Deţinătoa
ameninţarea cu forţa şi să activ şi intens la dialogul în ultimii ani, fie sub garanţii depline că se află — 3'10M75/100; 3. Werner Clasamentul probei de 50 rea titlului olimpic Ludmila
ofere tuturor statelor garan european. Potrivit concepţii egida Asociaţiei de drept in la adăpost de orice agresiu vernele tuturor statelor in Mattle (Elveţia) — 3T0"99/ km : 1. Paal Tyldum (Norve Titova (U.R.S.S.), deşi nu a
ţia deplină că vor fi ferite lor de politică externă ce ca ternaţional şi relaţii inter ne r un asemenea sistem ar teresate, la realizarea de 100; 4. Alfred Hagn (R.F. a gia) — 2 n 43’ 14" 75/100 ; 2. fost în formă prea bună a
de orice act de agresiune, racterizează întreaga sa ac naţionale din România, fie trebui să asigure dezvolta contacte multilaterale în ve Germaniei) — 3T1M16/100; 5. Magne Myrmo (Norvegia) — obţinut medalia de bronz, în
că se vor putea dezvolta în tivitate internaţională, Ro sub patronajul guvernului. rea paşnică, nestingherită, a derea definitivării ordinii de Jean Noel Augert (Franţa) — 2 h 43r 29" 45/100 ; 3. Viaces- timp ce compatrioata sa, ţi
mod liber, potrivit propriei mânia imprimă un caracter Folosind multiplele contacte fiecărei naţiuni, în confor 3’H"84/100; 6. Max Rieger lav Vedenin (U.R.S.S.) — 2h nură Vera Krasnova, şi-a ad
voinţe şi vor putea colabora dinamic, ascendent relaţiilor politice pe care le-a avut, mitate cu propria sa voin zi a conferinţei, stabilirii ni (R.F. a Germaniei) — 3T1"94/ 44'00" 19/100; 4. Reidar judecat-o pe cea de argint.
neîngrădit într-un climat de sale cu ţările europene. Si precum şi manifestările pe ţă, într-un climat de respect velului de reprezentare a 100. Schiorii români Dan Crîs- Hjermstad (Norvegia) — 2 h Clasamentul probei de 500
înţelegere şi deplină egali- tuând în mod statornic în care le-a găzduit sau !a care reciproc al independenţei şi statelor participante, a datei tea şi Virgil Brenci au ocupat 44' 14" 51/100 ; 5. Walter De- m : 1. Anne Henning (S.U.A.)
tate“. centrul politicii sale externe a participat, România a fă suveranităţii naţionale, nea tinerii acesteia, a modalită locurile 26 (3T9"88/100) şi mel (R.F. a Germaniei) — 2 h — 43" 33/100 — nou record
44’32" 67/100 ; 6. Werner Ge-
„Declaraţia privind pacea, prietenia frăţească, alianţa cut, în acelaşi timp, cunos mestec în treburile interne, respectiv 33 (3'27M40/100). olimpic; 2. Vera Krasnova
securitatea şi colaborarea în şi colaborarea multilaterală cută concepţia sa cu privire deplină egalitate a tuturor ţilor de convocare şi modu In cursa de fond pe distan eser (Elveţia) — 2 h 44’ 34” (U.R.S.S.) — 44" 01/100; 3.
Europa" adoptată la Consfă cu toate statele socialiste, la securitatea europeană, la statelor şi popoarelor". lui de desfăşurare a lucrări ţa de 50 km schiorii norve 13/100. Ludmila Titova (U.R.S.S.) —
tuirea din ianuarie a.c. de România a acţionat constant modalităţile de abordare şi Abordînd aspectele de lor, astfel ca această impor gieni au făcut o adevărată Concursul de patinaj vite 44" 45/100; 4. Sheila Young
la Praga, document de ma în direcţia extinderii şi în soluţionare a problemelor fond ale securităţii europe demonstraţie, reamintind de ză feminin a continuat cu
joră însemnătate internaţio tăririi raporturilor politice, europene, de edificare a se ne, trebuie arătat că aceasta tantă reuniune general-euro- glorioasa tradiţie a acestui proba de 500 m, în care vic (S.U.A.) — 44” 53/100; 5. Mo
nală reprezintă o treaptă economice, tehnico-ştiinţifi- curităţii continentului, fără peană să poată avea loc în sport în ţara fiordurilor. Ei toria a revenit celei mai ti nika Pflug (R.F. a Germaniei)
calitativ superioară a pro ce şi culturale cu toate sta de care nu este posibilă des nu poate fi disociată de tr-un timp cît mai apropiat. au cucerit medalia de aur cu nere concurente, americana — 44"75/100 ; 6. Atje Keu-
cesului de elaborare şi cris tele socialiste din Europa. făşurarea construcţiei paşni perspectiva lichidării celor Paal Tyldum, pe cea de ar Ane Henning. în vlrstă de 16 len-Deelstra (Olanda) — 44"
talizare a ideii de securitate Secretarul general al P.C.R. ce. două blocuri militare opu DUMITRU MIHAIL gint cu Magne Myrmo şi nu ani. Nu este însă vorba de o 89/100.
mai tenacitatea
sportivului
surpriză. Noua stea a patina
J
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva; str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 si 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.