Page 41 - Drumul_socialismului_1974_05
P. 41
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 6 010 © MARŢI 28 MAI 1974
ZE5£ae32S2iZ wBEmmmasm
M CONDUCEREA IHHIAItLOR ECOMOMISE -
AMPLĂ PARTICIPARE Â TUTUROR SALARIAŢILOR
După cum am anunţat în nu le-am obţinut! depăşirea planului le de perspectivă trebuie să devi
mărul trecut al ziarului nostru, de extracţie pînă la finele primei nă un aspect la ordinea zilei.
la Petroşani a avut loc o consfă decade din mai cu 92 000 tone Constantin Borşa — I.M. Barza.
tuire cu caracter de schimb de huilă şi 136 000 tone lignit şi căr Asta numai dacă se urmăreşte în
experienţă privind stilul şi meto bune brun, sporirea randamentu permanenţă eficienţa actului de
dele de conducere ale consiliilor lui numai în Valea Jiului cu 23 conducere. De multe ori, proble
şi comitetelor oamenilor muncii la sută comparativ cu randamen me aşa-zise de moment îşi au un
din centrale şi unităţi ale ramu tul realizat în octombrie ’73 — rol tot atît de important.
rii extractive. ultima lună înainte de aplicarea Ioan Jescu — directorul I.M.
Organizată de Comitetul jude noului program de lucru în ba Rovinari. Iată de ce fundamen
ţean de partid cu concursul Cen zinul nostru carbonifer. tarea planurilor, a acţiunilor
tralei cărbunelui Petroşani şi Cen Aurel Lăpuşcă — directorul ge noastre, se impune ca o necesi
tralei minereurilor Deva, consfă neral al C.M. Deva. Vreau să a- tate de prim ordin.
tuirea a jalonat direcţiile de ac răt că, deşi la început ne-a fost Lazăr Fi li p — secretarul corni- g
ţiune ale conducerii colective în greu să „plasăm" rolul consiliu tetului de partid de la I.M. Hu
ce priveşte perfecţionarea activi lui oamenilor muncii, dată fiind nedoara. Noi avem o experienţă
tăţii economice din centrale şi dispersarea geografică a unităţi pozitivă în acest domeniu. Aşa
unităţi miniere, constituind o im lor subordonate centralei, pînă la se explică personalitatea pe care
portantă acţiune a Comitetului urmă, prin aportul deosebit al şi-a cîştigat-o organul nostru co I. U. M. Petroşani. Absolvent al uceniciei de l an de zile, fin,irul
judeţean de partid care a preci membrilor consiliului oamenilor lectiv de conducere. strungar Nicolae Geamănul execută lucrări complexe şi superioare ca
zat rolul organizaţiilor de partid muncii am reuşit să obţinem re Nicolac Stoica — secretarul co tegoriei Iui de încadrare.
în coordonarea activităţii econo zultate valoroase în ce priveşte mitetului U.T.C. de la I.M. Barza.
mice, în lumina indicaţiilor secre Participarea’ tinerilor la actul con
tarului general al partidului ducerii se afirmă tot mai preg
transmise la recenta consfătuire nant. Aş da un exemplu. împreu Obţinerea unor recolte record nu îngăduie
a activului de partid şi de stat Sohimb de experienţă nă cu organizaţia de partid, con
din ministere şi instituţii centrale ducerea întreprinderii noastre a
cu privire la perfecţionarea în hotărît să executăm prin autodo- Nici o tărăgănare Sa
continuare a activităţii economiei tare o locomotivă pentru sectorul
noastre socialiste. generalizarea unui mod propriu de construcţii miniere. Ştiind
Impunînd prin sobrietatea şi va de a lua şi urmări deciziile. De despre ce este vorba, tinerii noş
loarea unor idei de stringenţă pildă, în domeniul cercetării-dez- tri au preluat iniţiativa şi au exe efectuarea
majoră, schimbul de experienţă voltării, aplicarea şi extinderea cutat locomotiva, ei singuri, prin
de la Petroşani a venit cu pre metodei de exploatare cu surpare muncă patriotică. ună cu cei doi fii, Emil şi Mir-
cizări valoroase în ce priveşte în subetaje a constituit mai mult ■Ar Se ştie bine că o pra.şilă apli cea, muncitori şi ei ca şi mine in
aduce
alegerea stilului şi metodelor de decît o reuşită. La acest schimb de experienţă, cată la de timp recoltă, iar substanţiale •fabrică, vrem să ne facem dato
sporuri
întirzie-
conducere în unităţile miniere. Dumitru Condrache — directo necesitatea perfecţionării stilului rea acestei lucrări se poate sol ria cum se cuvine faţă de cooue-
Iată pe scurt cîteva opinii. rul Combinatului carbonifer Plo şi metodelor de conducere a fost da cu diminuare sau chiar cu i-ativa agricolă. Ştim că fiecare
Ioan Mineu — adjunct al mi ieşti. Ceea ce este valoros consi abordată şi de Nicolae Chiran — cî.ştigă după cum şi cit munceş
producţiei.
Ţinînd
nistrului minelor, petrolului şi der următorul fapt. In ultimul miner şef de brigadă de la E.M. compromiterea asemenea consideren te". în aceeaşi tarla l-am întîl—
de
seama
geologiei, directorul general al timp s-a reuşit să se evite para Vulcan, Alexandru Cosma, pre te, în săptămîna trecută, deşi au nit şi pe tractoristul Vasile Bour,
Centralei cărbunelui Petroşani lelismele între activitatea admi şedintele sindicatului de la E.M. căzut din abundenţă precipitaţii, care efectua prăşitul mecanic la
Este de la sine înţeles că înainte nistrativă şi cea a muncii politice. Deva, Ioan Săbău, directorul I.M. pe ogoare s-a făcut, în ferestrele sfeclă. Interlocutorul ne-a spus că
de toate în conducerea unităţilor Prin cuprinderea în cadrul consi Motru, Mihai Cunea, directorul dintre ploi, o amplă mobilizare tot el a efectuat semănatul şi va
economice şi deci şi a celor mi liului oamenilor muncii a secre E.M. Certej, Ioan Şterca, directo a cooperatorilor şi mecanizatori face şi recoltatul mecanic. A lu
niere rolul primordial îl are mun tarilor de partid şi U.T.C., a pre rul Combinatului minier Oradea, lor la întreţinerea culturilor. crat şi la prăşitul cartofilor, iar
ca colectivă, prin aceasta înţele- şedintelui comitetului sindicatului, Miluţă Rugină, secretarul comite Drept urmare, pînă la jumătatea de aici va merge la alte unităţi
gînd participarea largă a organe lansarea deciziei şi apoi urmări tului de partid de la E.M. Uri- ultimei decade a lunii mai a.c., care au în cultură sfeclă şi car
lor şi organizaţiilor de partid, a rea înfăptuirii ei devine o pro cani. Opiniile lor au subh'niat ne la culturile de cartofi prima prn- tofi. Prin conştiinciozitatea dove
celorlalţi salariaţi la luarea de blemă care se cunoaşte de între cesitatea stringentă de a se găsi şilă mecanică s-a făcut pe 60 la dită în muncă, tractoristul oferă
ciziilor şi urmărirea înfăptuirii a- gul colectiv de muncitori. cele mai bune căi de antrenare a sută din suprafaţa planificată, iar un exemplu demn de urmat pen
cestora. Aş vrea să relev că toc Vasile Ciriperu — directorul tuturor oamenilor muncii în actul cea manuală pe 51 la sută. Sfecla tru mulţi mecanizatori. Am notat,
mai în aceasta constă „secretul" E.M. Lupeni. In actuala configu conducerii. de zahăr s-a prăşit manual pe insă ca un aspect negativ faptul
realizărilor valoroase care raţie, „înclinarea" spre probleme ILIE COJOCARU mai mult de 78 la sută din pre că mai lasă de dorit grija faţă
vederi. La cultura porumbului, pe de condiţiile de muncă şi de via
cîteva sute de hectare s-a efectu ţă ale tractoriştilor de )a această
at lucrarea cu sapa rotativă, iar unitate. O atmosferă însufleţitoa-
Cei mai buni se menţin în frunte în raza de activitate a S.M.A. Că- re de muncă la întreţinerea cul
turilor s-a întîlnit şi pe ogoarele
* lan, Orăştie şi Haţeg s-a început
şi prăşitul mecanic. Cele mai cooperativelor agricole din .Sime-
In ianuarie a.c., pe lista celor la bine şi la greu — şi nu ne mari suprafeţe cu cartofi au fost ria, Dobra. Tote.şti şi altele, unde
In luna mai erau din nou in
prăşite
frunte, iar de cîteva zile, tova
mai buni muncitr'i de la E.M. dăm niciodată bătuţi. Aşa se fa în unităţile din cadrul se depun eforturi stăruitoare pen
Teliuc erau trecuţi : Vasile Bu- ce că brigada mea a depăşit consiliilor intercooperatiste To- tru a distruge buruienile, a afina
răşul Alexandru Matica, preşe
larda, Ioan M. Popa, Gheorghe deja angajamentul anual da a teşti, Haţeg şi Ilia. terenul şi a crea condiţii opti
dintele comitetului sindicatului
pe mina Teliuc, ni i-a citat prin
Cocioabă, Ioan Maican, Vasile extrage suplimentar sarcinilor Organizarea şi retribuirea mun me de dezvoltare culturilor, in
Platou, Aurel Marincaş, Emilian de plan 300 tone de minereu, cii în acord global are un efect ginerul şef al C.A.P. Risculiţa.
tre cei mai buni muncitori, prin
tre animatorii întrecerii socialis
Bălan — toţi brigadieri, Tonici ceea ce ne va. permite ca in mobilizator deosebit, cooperatorii Maria Porcea, ne-a informat că
Cihodaru — mecanic, Dumitru te. cinstea celei de a XXX-a ani participînd în masă la prăşit. A- şi cooperatorii de aici manifestă
Nichita — strungar, Vasile Am discutat cu cîţiva dintre semenea imagini ni s-au oferit la răspundere deosebită faţă de
versări a Eliberării patriei şi a
Boţan — sudor, Ioan Dungaci — aceşti fruntaşi între fruntaşi cooperativele agricole din Sîntan- soarta recoltei. O dovadă grăitoa
Congresului al Xl-lea al parti
despre modul_ cum muncesc, cum
electrician. Âm scris la timpul dului să dăm încă multe tone drei, Spini, Ilia, Turdaş — să a- re o constituie şi participarea
potrivit despre ei, despre pri pesta plan. mintim doar cîteva unităţi. în masivă, înfruntînd capriciile vre
organizează 'producţia, cum cu
leg numai rezultate bune şl La aceste aprecieri ale lînăru- de 22 mai a.c., spre exem
ceperea ţi hărnicia lor in mun ziua mii, la fertilizarea suplimentară a
foarte bune.
că, despre modul de organizare lui brigadier Ioan Maican, au plu, deşi ploaia nu contenea, la
a producţiei, despre rezultatele Turdaş aproape IOD de culturilor cu peste 2,3 tone azo
— N-am monopolizat noi tisemnat şi Ioan M. Popa, Aurel C.A.P.
Marincaş, Emilian Bălan, Ale cooperatori lucrau de zor la pră
Obţinute. tlurile de fruntaşi, sînt destui tat de amoniu. Am reţinut si cî
I-am urmărit pe traiectoria în xandru Pop, ale căror brigăzi se sfeclei. Cooperatorul Gheor teva nume : brigadiera Mariţa
care lucrează bine, care obţin
şitul
trecerii socialiste. In luna martie, prezintă, de asemenea, cu anga Negrin, cooperatorii Constanţa
rezultate frumoase in muncă. Şi
ghe Duma ne spunea că : ..Termi
nu-l nici un secret în asta;
am aflat din nou, cu plăcere, jamentele anuale depăşite şi cu nam demult prima praşilâ dacă Zina, Sabina Rişeuţa, Ioan Dra-
Doar atita că ne facem cu plă
numele lor înscrise pe primele hotărirea de a le suplimenta în fi fost măcar o zi fără ploaie. gosin, Carolina Suba, Aurelia
ar
locuri ale hărniciei şi abnegaţi întîmpinarea celor două mari e- trecută, peste 200 de
cere şi răspundere datoria, ne
Duminica
ei muncitoreşti. înţelegem ca între ortaci — şi cooperatori, întreg satul, au ieşit Toma şi alţii.
venimente ale anului.
la prăşitul cartofilor. Eu, împre T. NICOLAE
Obţinerea sporurilor de produc cărămidă, lemn şi ţiglă. Ca ur
ţie prevăzute a se realiza în a- mare, în stadii avansate de exe
gricultură este decisiv condiţio TOATE OBIECTIVELE AGROZOOTEHNICE cuţie sînt lucrările la. C.A.P.
nată de materializarea ireproşa Buituri, Boz, Gurasada, Dobra,
bilă a investiţiilor afectate uni Lunca Moţilor, Rişca şi altele.
tăţilor agricole. Numai în acest Sînt, de asemenea, create premise
an, peste 200 milioane lei s-au favorabile ca şi lucrările începu
destinat în vederea execuţiei o- te în anii anteriori la grajdurile
biectivelor agrozootehnice- planifi Sl FIE PUSE IA TIMP IN FUNCŢIUNE! cooperativelor agricole din Rîu
cate şi a dezvoltării bazei tehni- Alb, Şoimuş şi Hărău să fie în
co-materiale In C.A.P., I.A.S. şi cheiate într-un timp scurt. Mai
S.M.A. Cum se acţionează pentru anevoios acţionează conducerile
punerea în funcţiune a capacită iulie să fie dat în folosinţă şi bandonată, iar la termoficare sînt nu a fost atacat, nefiind eliberat cooperativelor agricole din Sălaşu
ţilor noi de producţie stabilite ? turnul de apă. Şantierul de con rămîneri în urmă faţă de grafic. încă în totalitate amplasamentul. de Sus, Haţeg, Banpotoc, Ţebea,
strucţii din Orăştie a concentrat In ultima vreme, pe şantier lu Execuţia obiectivului este con Sîrbi şi Romoşel, să amintim doar
Ing. Emil Băiîă, inginer şef la
întreprinderea de stat „Avicola" acum forţe mai numeroase la lu crează doar cîte 10—15 muncitori tractată cu I.C.S.H. şi avem cer cîteva unităţi unde s-a tărăgănat
Mintia. Unitatea noastră are de crările amintite, ceea ce dă cer necalificaţi, faţă de 40—50 cîţi ar titudinea că în curînd se vor în atacarea lucrărilor la adăposturile
finalizat aproape I3l milioane lei titudinea că termenele decalate fi necesari. Dacă şantierul din cepe lucrările, care trebuie finali planificate. In ceea ce priveşte
la capitolul investiţii. Pînă la în vor fi respectate. Haţeg al T.C. Deva nu se mo zate în acest an. alimentările cu apă, execuţia este
ceputul lunii mai a.c., s-a realizat Ing. Gcorge Răican, directorul bilizează corespunzător la termi Cornel Cl'.irilă, tehnician la ser contractată cu unităţile S.M.A.,
24 la sută din plan. In această I.A.S. Haţeg : Intîmpinăm în con narea lucrărilor, se pot înregistra viciul investiţii al Direcţiei agri care trebuie să se preocupe mai
lună ritmul de execuţie pe şan tinuare greutăţi la terminarea serioase pierderi din producţia de cole judeţene : Cooperativele a- insistent de onorarea obligaţiilor
tierul de la Bălata a fost înce construcţiei complexului de vaci lapte şi carne. gricole au planificat să dea în ce şi le-au asumat.
tinit din cauza timpului nefavo de Ig, ferma din Rîu Bărbat. Pen Ing, Alexandru Jurj, inginer şef folosinţă adăposturi cu l 500 locuri Ancheta întreprinsă a reliefat,
rabil. Restanţele vor fi însă re tru sistematizare nu s-a făcut mai la Trustul judeţean pentru S.M.A. t pentru bovine, 13 alimentări cu pe lingă aspecte pozitive, existen
cuperate. Bine s-a lucrat pe şan nimic, fapt ce a condus, din cauza In afară de dotările cu utilaje, o apă, 3 saivane, precum şi 3 ma ţa unor neajunsuri care frînează
tierul de la Leşnic, unde halele ploilor abundente, la inundarea pondere însemnată în investiţii o gazii. In majoritatea unităţilor ritmul de execuţie pe şantierele
pentru tineret — cu capacitate de deţine construcţia noului complex agrozootehnice şi diminuează re
50 000 pui — s-au pus în funcţiune adăposturilor. Montarea instala S.M.A. din Hunedoara. Obiectivul s-a făcut din timp aprovizionarea alizările la investiţii pe ansamblul
ţiei de muls mecanic a fost a-
cu materialele necesare — ciment,
cu două luni înainte de termen. judeţului. Fie că este vorba des
Aproximativ cu 60 de zile mai pre neasigurarea forţei de muncă
repede vor putea fi populate, tot şi a materialelor necesare, sau
aici, alte 12 hale pentru găini. despre defecţiuni de ordin orga
Printr-o colaborare fructuoasă cu nizatoric, nerespectarea graficelor
4
const.ruc orul — Trustul de con nu se poate solda decît cu efecte
strucţii Deva — este posibil să negative pentru soarta produc
îndeplinim exemplar programul ţiei agricole.
de investiţii aferente anului 1974. Este o cerinţă imperioasă ca în
Ing. Petru Găină, I.S.C.I.P. O- timpul cel mai scurt să fie lichi
răştie s După o decalare de a- date toate restanţele şi, printr-o
proape 6 luni, lucrările la com colaborare fructuoasă între con
plexul de creştere şi îngrăşare a structori şi beneficiarii de investi
porcilor Romos, care are o ca ţii, să se asigure punerea în fuc-
pacitate de 60 000 capete, sînt a- ţiune pe cît posibil în devans a
proape de finalizare. S-a stabilii tuturor obiectivelor agrozootehni
ca pînă la sfîrşitul acestei luni ce aferente acestui an, care tre
să fie făcute remedierile la ven buie să fie anul record pentru
tilaţie, staţia de epurare, alimen producţia agricolă.
tarea cu apă, drumuri şi sistema
tizare, Iar pînă la începutul lunii întreprinderea de stat „Avicola" Mintia. Vedere exterioară a noilor obiective construite la Lcşnlc. N. TlRCOB