Page 50 - Drumul_socialismului_1974_10
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 6032 © MARJI 29 OCTOMBRIE 1974
CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID
Spirit de înaltă exigenta, de A conduce eficient înseamnă a marca
prospectare îndrăzneaţă plusuri în calitatea activităţii economice
Reprezentanţii celor aproape există încă suficiente rezerve. To nii celor aproape 19 000 de comu
Delegaţii celor peste 15 000 de municipal al U.T.C., au subliniat 19 000 de comunişti din Valea Jiu varăşul Gheorghe Săcăluş, secreta nişti din Valea Jiului la aceste
comunişti hunedoreni au ţinut că rezultatele puteau fi mai bune lui, întruniţi în conferinţa muni rul comitetului de partid de la documente.
conferinţa organizaţiei municipale dacă organele şi organizaţiile de cipală pentru dare de seamă şi a- mina Vulcan, mină care a che Vorbitorul a subliniat apoi fap
de partid în spiritul înaltelor exi partid, U.T.C. şi sindicat, co legeri, au dezbătut cu simţ de răs mat la întrecere v toate exploată tul că rezultatele economice, deşi
genţe, al viziunii realiste, îndrăz mitetele oamenilor muncii, ar fi pundere multe aspecte ale activi rile de cărbune din ţară şi. care bune, nu sînt încă pe măsura po
neţe, generate de istoricele docu militat mai insistent pentru întări tăţii de partid. Dominanta dez şi-a onorat angajamentul, arăta i sibilităţilor şi aceasta din cauză că
mente ale Congresului al Xl-laa rea disciplinei în producţie, pen baterilor pe marginea dării de sea „Noi am reuşit să repartizăm sar nu s-a dovedit suficientă consec
al partidului, amplificate în chip tru îmbunătăţirea activităţii de mă a constituit-o însă modul cum cini concrete fiecărui comunist, să venţă în aplicarea măsurilor sta
fericit de recenta vizită efectuată reparaţii şi întreţineri, pentru e- au condus şi cum vor trebui să analizăm periodic stadiul îndepli bilite. A fost subliniată, de ase
la Hunedoara de către secretarul conomisirea materiei prime, mate conducă în viitor organele şi or nirii lor. Dar rămîne o problemă menea, între altele, necesitatea in
general al partidului, tovarăşul rialelor şi energiei, creşterea efi ganizaţiile de partid pentru a grea pentru noi faptul că o mare tervenţiei energice a organelor şi
Nicolae Ceauşescu. Ea a prilejuit cienţei activităţii de cercetare, îm marca plusuri pe măsura potenţia parte din formaţiile de lucru organizaţiilor de partid în pro
atft o amplă analiză asupra rezul bunătăţirea muncii de educare lului lor în activitatea economică, nu-şi realizează planul, iar calita blema extinderii mecanizării pen
tatelor bune dobîndite în cei doi multilaterală a oamenilor, sporirea aceasta fiind una din principalele tea cărbunelui extras nu e întot tru sporirea productivităţii în sub
cerinţe ce se desprind din docu
ani de la conferinţa precedentă, răspunderii pentru îndeplinirea e- mentele celui de-al Xl-lea Con deauna corespunzătoare". „Conferin teran, în problema investiţiilor ca
cit şi prospectarea curajoasă, auto xemplară a sarcinilor în produc gres al partidului. Atît darea de ţa pentru dare de seamă şi alegeri fiind de bază în pregătirea pro
critică, a rezervelor existente pe ţie şi obşteşti. seamă, cit şi participanţii la dez a comuniştilor din grupul de şan ducţiei cincinalului următor, în
baza sarcinilor sporite ce revin co Dezbaterea în conferinţă a îm bateri, au subliniat caracterul crea tiere de locuinţe — arăta tdvară- problemele disciplinei, a pregăti
lectivelor hunedorene în anii ur brăţişat o gamă largă de proble tor al prevederilor din proiectele şul Dumitru Ţurnă, directorul gru rii şi promovării cadrelor. Vorbi
mători. me din preocupările curente şi de de Program şi de Directive ale pului — a scos în evidenţă mo torul a criticat faptul că organi
Oum era şi firesc, principala perspectivă ale comitetului muni celui de-al Xl-lea Congres, contri tivele pentru care şantierele noas zaţiile de sindicat şi de tineret
preocupare a conferinţei a consti cipal de partid, cerînd noului or buţia esenţială a secretarului ge tre nu s-au încadrat pînă acum nu-şi aduc ’ întreaga contribuţie la
tuit-o examinarea profundă, lucidă gan ales să-şi îmbunătăţească şi neral al partidului la elaborarea în sarcina de predare a aparta întărirea disciplinei, la stimularea
a eforturilor organelor şi organi mai mult stilul şi metodele de lor. mentelor. Una dintre ele a fost spiritului de întrecere, recomandîn-
zaţiilor de partid pentru îndepli muncă, asigurînd o cuprindere co Economia Văii Jiului are mari scăderea nejustificată a ritmului du-li-se acestora să organizeze ac
nirea Şi depăşirea obiectivelor eco respunzătoare a problemelor şi în posibilităţi de afirmare — s-a sub de construcţie în lunile de vîr'f, ţiuni proprii, directe, spre a vedea
nomice. Bilanţul rezultatelor pe acelaşi timp activizarea organiza liniat în conferinţă. Confruntată în vădind carenţe de organizare". cum e folosit timpul de lucru,
ţiilor de partid a tuturor comu
perioada trecută de la conferinţa niştilor la o muncă susţinută, de urmă cu un an şi ceva cu proble Ce se poate desprinde din aces cum e folosită în mină ziua libe
din toamna anului 1972 este bogat, înaltă eficienţă. me de importanţă vitală, extrac te succinte constatări ale unor ră de sîmbăta pentru pregătirea
el reflectînd maturitatea şi com ţia de cărbune — principala ra stări de fapt, făcute cu toată o-
petenţa cu care organizaţia muni In încheierea lucrărilor conferin mură economică a municipiului — biectivitatea proprie comuniştilor ? producţiei. De asemenea, s-a re
ţei a luat cuvîntul tovarăşul comandat mai multă preocupare
cipală a condus marile colective Ioachim Moga, prim-secretar al a marcat un reviriment concreti Că unele organe şi organizaţii de faţă de condiţiile în care trăiesc
în direcţia sporirii producţiei de Comitetului judeţean de partid, zat pînă la data conferinţei într-un partid n-au folosit suficient auto şi muncesc oamenii.
metal, reducerii cheltuielilor de care, felicitînd călduros colective plus de 116 400 tone de cărbune ritatea lor în conducerea activi
într-o
producţie, valorificării rezervelor le hunedorene pentru rezultatele peste plan. „încă din acest trimes tăţii economice. general, atmosferă de entuziasm
şi-a
conferinţa
exprimat
existente în fiecare întreprindere, obţinute, a indicat căile pe care tru — arăta tovarăşul Vasile O- In încheierea dezbaterilor a luat
secţie, sector, şantier precum şi trebuie să se acţioneze cu toată gherlaci, director general adjunct cuvîntul tovarăşul Constantin Du- profunda şi unanima adeziune a
creşterii eficienţei economice. energia pentru înfăptuirea nea la • Centrala cărbunelui — în uni mitrescu, secretar al Comitetului delegaţilor, a comuniştilor, a tu
Numai în nouă luni din acest bătută a sarcinilor ce le stau în tăţi ale centralei se vor realiza judeţean de partid. turor oamenilor muncii din Valea
de
tovarăşul
propunerea
an colectivele de muncă din Hu faţă, a preţioaselor indicaţii date parametri cincinalul extracţie prevăzuţi Caraeterizînd conferinţa, vorbi Jiului la Ceauşescu, cel ca mai iubit
Nicolae
pentru
următor".
Aceas
nedoara au obţinut o depăşire a de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, torul a arătat că ea s-a dovedit,
producţiei globale în valoare de în timpul vizitei efectuate la Hu ta este o realitate la care modul prin darea de seamă şi dezbateri, fiu al poporului şi comunist din
comitetul
cum
municipal,
organele
peste 126 milioane lei, iar la pro nedoara. Indicaţiile date cu acest şi organizaţiile de partid din u- prilej pentru o analiză competen România, să fie reales în înalta
ducţia marfă, sporul se cifrează prilej — a spus vorbitorul — sînt nităţile centralei au condus activi tă şi aprofundată a principalelor funcţie de secretar general al
la peste 183 milioane lei. Au fost pentru noi toţi un fir călăuzitor tatea economică şi-a spus cu pre sarcini, ce revin organului muni partidului, şi a hotărît să susţină
date peste plan (9 luni) 17 000 to în întreaga activitate, prilej de cădere cuvîntul. înseamnă aceasta cipal de partid pentru îndeplini din .toată inima, prin fapte, aceas
ne de cocs, 71 000 tone aglo mobilizare a tuturor forţelor şi e- că posibilităţile de afirmare au rea prevederilor din documentele tă propunere.
merat, 19 000 tone fontă, 65 000 nergiilor la îndeplinirea exempla fost folosite la adevărata lor va celui de-al Xl-lea Congres, prilej
tone oţel şi 45 000 tone laminate ră a sarcinilor ce ne revin, de loare ? Din dezbateri a rezultat că de manifestare unanimă a adeziu ION CIQCLEI
finite, însemnate cantităţi de mi valorificare a rezervelor şi resur
nereu. Conferinţa a apreciat po selor care mai există la fiecare loc
zitiv faptul că s-au . dobîndit re de muncă.
zultate bune şi în reducerea pre După ce a relevat spiritul de
ţului de cost al producţiei, în o- totală aprobare de către toţi oa Devansarea cu patru luni a cincinalului angajează
nonarea integrală a obligaţiilor menii muncii hunedoreni a docu
la export şi in diversificarea pro mentelor istorice ale Congresului
ducţiei. Realizări de seamă s-au al Xl-lea, puternic exprimat în a-
obţinut şi în construcţii-montaj, în dunările generale şi conferinţele la o mobilizare deosebită in toate unităţile
diversificarea şi creşterea produc pentru dări de seamă şi alegeri,
ţiei şi serviciilor către populaţie precum şi adeziunea unanimă a
în industria locală şi cooperaţia comuniştilor hunedoreni la propu partid, a rezultatelor obţinute şi E.M. Deva şi S.U.T. de asigurare
Conferinţa
munici
meşteşugărească, în îmbunătăţirea nerea realegerii tovarăşului Nicolae pale Deva a organizaţiei constituit la jalonarea sarcinilor de viitor. cu piese de schimb şi manifesta
Ceauşescu în înalta funcţie de se
P.C.R. a
asistenţei sanitare, în munca de un forum al înaltei exigenţe co Comuniştii, oamenii muncii din rea unei mai mari griji faţă de
educaţie desfăşurată în şcoli, pre cretar general al partidului, vor muniste, expresia hotărîrii celor municipiul de reşedinţă a judeţu utilaje, la şantierul I de reduce
cum şi în direcţia gospodăririi şi bitorul s-a oprit pe larg la pro peste 10 000 de membri de partid, lui se pot mîndri cu realizări e- re a consumului de muncă prin
blemele majore ce trebuie să stea
înfrumuseţării localităţilor. în atenţia organizaţiei munici a colectivelor de muncă de a de conomico-sociale, pe drept cuvînt, industrializarea lucrărilor şi aplica
Caracterizată printr-un înalt pale de partid, printre care asigu de prestigiu. Sînt semnificative rea de noi tehnologii de execuţie,
spirit de exigenţă şi combativitate, rarea unui mers constant, fără în pune toate eforturile pentru pune pentru activitatea depusă in întâmpi la F.I.L. şi autobază de înlătura
rea rezervelor existente sau a ce
conferinţa municipală a supus unei treruperi, al agregatelor, maşinilor narea apropiatului Congres al re a stagnărilor.
lor care se vor crea în slujba în
critici severe lipsurile şi neajun şi instalaţiilor, reducerea consumu făptuirii cu succes a angajamen partidului de către toate colec Problema problemelor activităţii
surile existente în munca de partid, rilor specifice, îmbunătăţirea cali tivele întreprinderilor cu planul economice din municipiul Deva o
In activitatea comitetelor oameni tăţii producţiei, diversificarea ei tului asumat — cincinalul în 4 îndeplinit şi depăşit, obţinerea în constituie însă serioasele rămineri
lor muncii, a organizaţiilor de continuă, îndeplinirea planului de ani şi 8 luni — şi a sarcinilor de luna septembrie a.c. la Centrala în urmă din investiţii, precum şi
masă şi obşteşti, indicînd, prin investiţii, întărirea disciplinei în perspectivă ale dezvoltării econo- termoelectrică Mintia a celei mai producţiile sub posibilităţi clin sec
hotărîrea adoptată, căile, formele muncă, sporirea producţiei de pie mico-sociale. Spiritul exigenţei a mari cantităţi de energie electri torul agricol. Referitor la situa
şi mijloacele de îmbunătăţire a se de schimb, creşterea eficienţei fost prezent începînd de la darea că, realizarea peste sarcinile cin ţia de la Chişcădaga s-au adus
întregii activităţi. cercetării ştiinţifice aplicative. De de seamă, continutnd cU luările de cinalului a unei producţii de 400 multe critici la adresa constructo
Darea de seamă, ca şi unii vor asemenea, tovarăşul Ioachim Moga cuvînt şi numeroasele propuneri milioane lei (din care 90 milioa rului şi beneficiarului. Mersul lu
bitori, printre care Carol Alic, se a insistat asupra necesităţii ridi care au întregit hotărîrea adop ne în perioada scursă din acest an), crărilor trebuie pus pe făgaşul nor
cretarul comitetului de partid de cării la un nivel tot mai înalt a tată de conferinţă. Acesta* este, de faptul că acum, la sfirşitul lui mal pentru că de intrarea în func
la E.M. Ghelar, Ioan Dobrin, di întregii munci de partid ca o ga fapt, climatul generat de docu octombrie, municipiul Deva va ra ţiune a primei linii de ciment de
rector adjunct în C.S.H., Mihei ranţie sigură a înfăptuirii riguroa mentele Congresului al Xl-lea — porta înfăptuirea prevederilor la pinde în mare măsură realizarea
Cervencovici, preşedintele consi se a sarcinilor ce stau în faţa oa Programul partidului, Directivele, producţia globală pe primii 4 ani planului şi a angajamentelor pe
liului municipal al sindicatelor, Io menilor muncii din Hunedoara. Tezele Comitetului Central — ca ai cincinalului. 1975. întîrziate sînt şi lucrările la
nel Cîndea, secretarul comitetului re au stat la temelia dezbaterilor, Evidenţiind rezultatele obţinute, casa de cultură, iar din cele 9
de partid al C.S.H., Romulus Dra- C. ARMEANU a aprecierii activităţii desfăşurate darea de seamă şi participanţii la cooperative agricole numai două
goş, prlm-secretar al comitetului GH. I. NEGREA de organizaţia municipală de dezbateri s-au referit critic şi au au realizat producţiile vegetale pre
tocritic la rezervele care încă nu văzute.
sînt folosite, la neajunsurile din u- In încheierea dezbaterilor a lu
nele domenii şi la ce trebuie con at cuvîntul tovarăşul Ştefan Al
Să ridicăm cota eficienţei in toate doemiiiie de activitate cret făcut pentru ca pînă la sfîr- măşan, secretar al Comitetului ju
şitul
valoarea
pro
anului
viitor
ducţiei suplimentare să se ridice deţean de partid. Subliniind rezul
tatele obţinute, rod al creşterii ro
Lucrările conferinţei organiza 4 ani şi 5 hmi şi să se reali Lupu, Ioan Fechete, Elisabeta' pe municipiu la 700 milioane lei. lului conducător şi a capacităţii
ţiei orăşeneşti de partid Brad, zeze peste plan o producţie su Roşea, Romulus Neagu, Viorel Realizarea unui spor de producţie de mobilizare a organizaţiei mu
desfăşurate în spiritul unei înalte plimentară de 135,1 milioane lei. Popa, Petru Stan, Grigore Cosma de încă 300 milioane lei în urmă nicipale de partid, vorbitorul s-a
responsabilităţi, principialităţi şi In cei 3 ani şi 9 luni care au şi alţii au fost abordate proble toarele 14 luni este un obiectiv referit la principalele direcţii şi
exigenţe comuniste, au avut un trecut sarcinile aferente au fost mele legate de îndeplinirea exem care necesită o mobilizare cu to probleme în care trebuie acţionat
pronunţat caracter de lucru. S-a cu mult depăşite şi s-a realizat plară a sarcinilor de producţie şi tul deosebită a rezervelor. Şi re mai intens în viitor : realizarea e-
făcut o analiză critică şi auto o producţie industrială suplimen s-a subliniat necesitatea ridicării zerve sînt. Darea de seamă rele xemplară a planului pe trimestrul
critică, combativă, plină de răs tară de 128,8 milioane lei, fapt ce cotei eficienţei in toate domeniile va, do pildă, că fondul de timp IV la nivelul tuturor formaţiilor
pundere a realizărilor obţinute, va permite ca pînă la sfirşitul de activitate. Au fost abordate este folosit numai în proporţie de de lucru, recuperarea restanţelor la
insiştlndu-se asupra lipsurilor şi cincinalului să se obţină în plus cu răspundere sarcinile ce re 95 la sută, la E.M. Deva recupe investiţii, pregătirea cadrelor pen
neajunsurilor, a cauzelor care încă o producţie în valoare de vin organizaţiilor de partid, tu rările la preparare nu se ridică tru noile obiective, întreţinerea u-
le-au generat, a măsurilor ce se 25 milioane lei, iar cincinalul să turor factorilor pentru instruirea la nivelul posibilităţilor, coopera tilajelor, dotarea unităţilor la ni
impun a se lua pentru elimina fie îndeplinit în 4 ani şi 4 luni. şi pregătirea profesională a ca tiva meşteşugărească „Mureşul" a velul noilor sarcini, întărirea con
rea lor, asupra sarcinilor impor — Am obţinut rezultate bune drelor, creşterea gradului de rămas datoare către populaţie eu trolului îndeplinirii sarcinilor, a
tante ce trebuie înfăptuite în a- —• spunea minerul Teodor Feier cultură şi de conştiinţă al mase un volum de prestaţii de peste 1,3 muncii de educaţie.
nul viitor şi în cincinalul 1976— de la sectorul Valea Morii al lor, educării şi formării omului milioane lei, la I.M.C. s-a creat într-o atmosferă de puternică
1980. I.M. Barza. Sarcinile anuale de nou. Conferinţa organizaţiei o- un stoc de producţie nedesfăcută însufleţire, conferinţa a adresat o
Activitatea politică şi organiza plan le-am îndeplinit şi depăşit. răşeneşti de partid Brad a expri de peste 20 milioane lei, în aproa telegramă C.C. al P.C.R., tovară
torică a organizaţiilor de partid Dar nu sîntem totuşi mulţumiţi. mat adeziunea şi aprobarea una pe toate unităţile există neajun şului Nicolae Ceauşescu, în care se
şi-a dovedit rodnicia în rezul pentru că aceste rezultate puteau nimă a comuniştilor, a tuturor suri în folosirea maşinilor şi uti exprimă interesul deosebit, depli
tatele bune obţinute în economia fi şi mai bune. cetăţenilor oraşului pentru reale lajelor. Delegaţii participanţi la na satisfacţie cu care au fost pri
oraşului. La conferinţa anterioa Şi in cuvîntul tovarăşilor gerea t o v a r ă ş u l u i Nicolae cuvînt între care Gheorghe Gără- mite documentele Congresului al
ră s-a stabilit ca sarcinile actua Gheorghe Iga, Victor Almăşan. Ceauşescu în funcţia de secretar baş, şeful şantierului I, Iulian Do Xl-lea, hotărîrea unanimă a orga
lului cincinal să fie îndeplinite în llie Vişa, Nicolae Zăhuţ, Viorel general al partidului, precum şi ta, miner şef de brigadă, Liviu Cu- nizaţiei municipale de a susţine
adeziunea deplină faţă de docu cu, directorul I.M.C., Petru Bama, realegerea conducătorului iubit al
mentele pe care le va adopta secretarul comitetului de partid al poporului nostru în înalta func
COLEGIUL DE REDACŢIE Congresul ai Xl-lea şi hotărîrea S.U.T., Florin Niculescu, preşedin ţie de secretar general al Partidu
tele Consiliului municipal al sin
lor fermă de a face totul pen
lui Comunist Român, angajarea sa
GHEORGHE PAVEL (redactor şef), TIBERiU ISTRATO (secretar tru traducerea cu succes în viaţă dicatelor, Carol Szabo, directorul şi mai plenară în marea întrece
întreprinderii de lianţi, şi alţii s-au
general de redacţie), SABIN CERBU, DUMITRU GHEONEA, ELENA a politicii interne şi externe a referit şi la alte rezerve şi nea re naţională pentru înfăptuirea cin
partidului.
LUCIA LICIU, IOAN MiRZA, NICOLAE TÎRCOB. junsuri. La I.M.C. se pun probleme cinalului înainte de termen.
N. BADIU rl<a H i\i«rcifurvar*£» n 1^.