Page 39 - Drumul_socialismului_1975_02
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI G NR. 6048 © MARŢI, 18 FEBRUARIE 1975 Pag. 7
FIECARE ŞCOALĂ CU PLAN DE PRODUCŢIE,
Finala festivalului „Căluşarul transilvănean“
FIECĂRUI ELEV, UN LOC DE MUNCĂ
Peste 700de artişti amatori
Pregătirea formativă stimulează
productivă prezenţi în finala ediţiei a I
Incercind *ă imprime Invăţă- tă piuliţe şi şuruburi cu filet pă Duminică, la Deva şi Hunedoa de îndrumare a creaţiei populare
mîntului un caracter prioritar trat pentru menghină, Gheorghe ra s-a desfăşurat finala ediţiei a şi a mişcării artistice de masă.
formativ — orientare ce stimu Bejan face bucşe pentru freze, Vl-a a Festivalului căluşarului Mişcarea corală are vechi tra
lează gîndirea productivă a elevu loan Toth lucrează pe strung se transilvănean. Ga de fiecare dată, ☆ diţii în judeţul nostru. Impulsio
lui —, colectivul Grupului şcolar miautomat, deşi e abia In anul II. evoluţia scenică a fost precedată i nată In special de însemnatele e-
metalurgic Hunedoara îşi asumă Maistrul de atelier Carol Farcaş de ample parăzi ale portului popu Cu prilejul finalei, luni, la Deva, venimente politice şi culturale din
răspunderi mult sporite pentru ştie să-şi crească muncitorii. „De lar, costumele, muzica şi jocul In sala de recepţie a hotelului ultimii ani, pe lingă formaţii cu
pregătirea viitorilor muncitori si- aici a luat losif Boji, anul tre talentaţilor artişti amatori din cele „Sarmis“ a avut loc simpozionul activitate îndelungată (chiar pes
derurgişti. „Considerăm că numai cut, locul I pe ţară la concursul opt judeţe participante stîrnind „De la obicei la jocul căluşeresc te o sută de ani cît numără cu
Sn acest fel creştem gradul de pe meserii. Şi fetele prind repe admiraţia spectatorilor. din Transilvania“ cu participarea noscutul cor de la Orăştie) au a-
participare a elevului la procesul de meseria, deşi se simte că în Pe scena sălii „Arta“ din Deva unor specialişti şi cercetători şti părut o serie de coruri care, in
propriei sale formări profesionale. şcoala generală au făcut doar... au evoluat echipele căminelor inţifici din Bucureşti, Cluj-Napo- tr-un timp relativ scurt, s-au im
Deşi dispunem de numeroase a- lucru de mină. Realizăm, aid, In culturale din Bocsig şl Chisindia ca, Sibiu, Timişoara şi Hu pus atenţiei publicului şi specia
teliere-şcoală, bine dotate, asigu- atelier, 600 000 lei din planul de (judeţul Arad), Holbav şi Vulcan nedoara. Au fost prezentate liştilor.
rind fiecărui elev un loc de producţie al şcolii. Am şi reali (judeţul Braşov), Domaşnea şi Ză lucrările ! ,.De la ritual la Din anul 1970 încoace, prezenţa
muncă, avem in perspectivă rea zat 180 000 lei“. voi (judeţul Caraş-Severin), bun- spectacol“ de Anca Giurchescu corului sindicatului învăţămînt din
lizarea de noi obiective oare să Da grupul şcolar hunedorean disci ca (judeţul Mureş), Homorod, (Bucureşti), „Căluşarul din Borlova Deva pe scenele principalelor ma
slujească mai mult pregătirea plinele se predau, în mare parte, nifestări artistice judeţene si na
profesională a elevilor. Practica In laboratoare şi cabinete moder Plopi, Boşorod şi Musariu (judeţul şi Marga“ de Sanda Darionescu ţionale a devenit un fapt obişnuit.
elevilor anului I din şcoala pro ne. Orele de practică s-au transferat Hunedoara), ba Casa de cultură (Bucureşti), „Contribuţii la cu Corul este format din peste 50 de
fesională şi din anii I-II de li în ateliere iar pentru clasele din Hunedoara au evoluat echipe noaşterea dansului căluşarul In cadre didactice ce funcţionează în
ceu va căpăta, astfel, In ateliere mari, în secţiile combinatului si le căminelor culturale din Vine sudul Transilvaniei“ de Marcela municipiul Deva şi are ca dirijori
le noastre noi valori instruotiv- derurgic. Da cuptorul nr. 3 al rea, Sălişte şi Almaş-Cib (judeţul Nicula (Sibiu), „Privire critică a- pe loan Munteanu şi Gheorghe
cducative“ (prof. Alexandru Bu- O.S.M. I, elevul loan Abutnăriţei Alba), Ocna Sibiu (judeţul Sibiu), Bercea, profesori de muzică la bi-
şui, director adjunct, secretarul mărturiseşte t „Aş avea curajul Toager, Făget şi Hrăneşti (jude supra unor izvoare ale jocului că ceul pedagogic. Dintre succesele
organizaţiei de partid pe şcoa să elaborez o şarjă, bineînţeles, ţul Timiş), Ardeu — Poiana, Dineu luşarilor" de Emil Petruţiu (Cluj- obţinute de acest tînăr şi talentat
lă). „Şcoala noastră ocupă un loc supravegheat“, iar topitorul şef Mare, Orăştioara de Jos, Orăşti- Napoca), „Consideraţii istorice a- colectiv artistic, în afară de locu
bun pe minister datorită organi Constantin Mogonea adaugă i „Eu oara de Sus, Romos, Renghet şl supra muzicii căluşarului“ de losif rile fruntaşe ocupate la diferitele
zării instruirii practice pe bază le ofer aici o meserie de aur. Geoagiu (judeţul Hunedoara). Herţea (Bucureşti), „Consideraţii faze ale unor concursuri judeţene,
de plan de producţie. Am înce Trebuie s-o înveţe fiindcă mîine- Străvechi joc popular, „Călu este demn de consemnat trofeul
put, acum trei ani, cu un plan poimiine îmi vor lua locul“. şarul" este un dans pentru toate asupra jocului de căluşari din ju „Ion Vidu" obţinut la festivalul
In valoare de 250 000 lei şi azi Sînt mulţi meşteri la C.S. Hu virstele. Tineri şi vîrstndci II deţul Timiş“ de Nicolae Munteanu naţional de la Lugoj, din anul
acesta se ridică la 1 750 000 lei. nedoara care ne-au vorbit la fel joacă cu aceeaşi dăruire. In acest (Timişoara) şi „Căluşari din Cîm- 1972. Pentru calităţile sale, corul
Anul trecut am realizat 2127 000 despre elevii de a căror instruire sens, am putut consemna aplauze sindicatului învăţămînt din Deva
lei. Producem repere importante practică se ocupă direct, ba sec le darnice ale spectatorilor acor pul Plinii“ de Vasile Chevereşan a fost invitat să evolueze la re
pentru C.S.H. — principalul nos ţia prelucrătoare (atelierul meca date lui Gheorghe Faur în vîrstă (Deva). uniunea corală de la Sibiu din lu
tru beneficiar •— şi continuăm nic I) am notat, însă, numeroase C. DROZD na viitoare.
lucrările de autodotare a şcolii“ absenţe nemotivate de la practi de 74 de ani, vătaful căluşarilor
(subingLner toan Teiu, responsabil că ale elevilor. Despre ele, şcoa din Făget-Timiş, cit şi lui Daniel
de activitatea practică). la află doar la sfîrşitul lunii. Un Prejban, elev In clasa a patra a
Un sondaj prin atelierele-şcoa- control şi o informare operativă şcolii din Plopi. Un fapt demn de
lă ne dă imaginea reală a prac se impun neîntirziat. Ar duce nu semnalat a fosit şi prezenţa în ca
ticii productive, ta fiecare ma mimai la diminuarea absenţelor, drul celor peste 700 de căluşari (1)
şină, banc de lucru — un elev. ci şi la prevenirea lor. a numeroase echipe de elevi —
Elevul Gheorghe Sînziana execu LUCIA LICIU
dovadă a atenţiei care se acordă
In şcoli perpetuării folclorului nos
Ce putem comanda la atelierele tru.
Juriul festivalului, prezidat de
Sever Tita, maestru coregraf la
Institutul de cercetări etnologice
In atelierele de producţie cu sub supravegherea maiştrilor-ln- şi dialectologice Bucureşti, a acor
profil electrotehnic de la liceele structori şi care se încadrează cu dat premii speciale echipelor că
„Deceba.l“, nr. 2, de mecanică din succes în normele tehnice de ca minelor culturale din Geoagiu şi
Deva şi nr. 1 din Hunedoara se litate, mai au o ...calitate i un Boşorod. Tuturor echipelor parti
execută bobinări de rotoare şi preţ avantajos. Acest lucru e bi cipante le-au fost acordate premii
statoare pentru dinamuri şi al- ne să îl cunoască atlt întreprin ale Comitetului judeţean al U.T.C.,
ternatoare auto, diferite transfor derile cît şi persoanele interesate
matoare, tablouri electrice de in asemenea comenzi. Pentru că, Comitetului judeţean pentru cul
protecţie şi comandă pe marmu atelierele de producţie ale mul tură şi educaţie socialistă, Consi
ră sau metal şi alte lucrări cu tor şcoli şi-au creat de pe acum liului judeţean al Organizaţiei
profil electrotehnic. Aceste lu — prin lucrările efectuate — o pionierilor, Inspectoratului jude
crări, pe carff- elevii le execută adevărată personalitate. ţean şcolar şi Centrului judeţean
COJN FEKINŢA FE ŢARĂ A MIŞCĂRII SPORTIVE
Orientări şi direcţii noi — obligaşi sporite în
B D. HĂRĂDĂU — dublu ciştigător al turneului hunedorean
La Hunedoara, după 5 zile de pa Hunedoara, unde acum a ctştigat pri
sionante Întreceri, cel de-al 6-lea tur mul turneu din primul „Circuit al conducerea şi desfăşurarea activităfii sportive
neu din „Circuitul României" - turneul României",..
surprizelor, cum a fost cotat, datorita — Da, şl chiar aşa mi-am dozat — Aţi participat, tovarăşe prim-vice- marea deprinderii de practicare siste toarea realitate: comparativ cu niveiuî
eliminării timpurii a unor tenlsmeni activitatea de-a lungul circuitului, a- preşedinte al C.J.E.F.S. Hunedoara, Vi matica a sportului, subliniindu-se în performanţelor din ţară, rezultatele spor
consacraţi, ca Traian Marcu ţi Toma vînd ca obiectiv ciştigarea turneului orel Jianu, împreuna cu alţi delegaţi consens insuficienta contribuţie a şco tivilor hunedoreni rămîn modeste. Acest
Ovlci -, a luat sfîrşit simbâtâ seara, hunedorean şi, in final, a circuitului. hunedoreni, la lucrârile Conferinţei pe lii la formarea acestei deprinderi. In adevăr impune masuri imediate de pu
cu victoria Îndelung aplaudată a tînă- Punctajul acumulat, datorită constanţei ţara a mişcării sportive, recent înche domeniul sportului de performanţa, cri- nere a noi baze întregii noastre acti
rului sportiv Dumitru Hârâdău (Steaua), cu care am evoluat —. am jucat 3 fi iată la Bucureşti, conferinţa ce a sa ticile au vizat stadiul necorespunzâ- vităţi, înţelegînd, printre altele, renun
campionul ţării in 1974. Aplauzele hii- nale, una am cîştlgat-o, şl două semi lutat cu deosebit entuziasm Mesajul a- tor al structurării unităţilor sportive pe ţarea la unele secţii fără perspective
nodorenilor pentru această victorie, aş finale — îmi asigură victoria finală în dresat participanţilor de tovarăşul profiluri temeinic consolidate. Orientă şi condiţii de dezvoltare şi axarea pe
teptată de el, îşi au resursele sen acest prim circuit de tenis al României. Nicolae Ceauşescu. Vă rugăm să îm rile date de conferinţa pentru structu creşterea copiilor şi juniorilor, cu asi-
timentale In faptul că învingătorul este La 23 da ani, tînărul campion al părtăşiţi cititorilor noştri citeva obiec rarea unităţilor sportive vizează : in guraiea promovării lor în secţii capa
fhi al Hunedoarei. In cele 20 de mi ţârii este component al lotului pentru tive principale ce s-au desprins din stituirea sistemului naţional de selecţie; bile sâ continue formarea lor ulterioa
nute de pauză — Intre finala de sim „Cupa Davis" — misiune dificilă pentru dezbaterile conferinţei, care vor deveni dirijarea fondurilor materiale în mod ră vîrstei junioratului. Concentrarea şi
plu cîştlgată în faţa Iul Viorel Sotlriu noua echipă a României, din caro D. în viitor direcţii principale de acţiune, unitar spre secţii de mare performan întărirea unor secţii depinde însă de
cu 6—3, 6—2 şl finala de dublu ce ur Hărădău se străduieşte să facă parte de canalizare a activităţii sportive. ţă ; concentrarea elementelor talentate înţelegerea unor factori şi organe cu
ma s-o susţină alături de Toma Ovicl printr-o munca asidua, abnegantâ, — Subliniindu-se rezultatele obţinute în unităţi cu condiţii bune de lucru ; atribuţii sportive, care să realizeze sco
împotriva perechii V, Sotirlu - S. Mu- zilnic. H dorim reuşită deplină şi în de mişcarea sportiva după aplicarea o mai oportuna profilare a ramurilor pul major al mişcării sportive, nu in
roşan (cîştlgată de cuplul Hărădău — această tentativă, care va constitui o hotâriril Plenarei C.C. al P.C.R. cu pri de sport, pentru dezvoltarea lor în teresul local. Pentru ca, altfel nu vom
Ovlci cu 6—3, 6-7, 6-0) — am solici nouă etapă în evoluţia sa, în ascen vire la dezvoltarea continuă a educa judeţele patriei. După cum se obser putea depăşi stadiile modeste de re
tat învingătorului citeva Impresii. denţa sa spre culmile atinse de presti ţiei fizico şi sportului, insistîndu-se a- vă, toate acestea vizează reprezentarea prezentare naţională. De pildă, judeţul
— Vreau, In primul rind, să mulţu gioşii săi predecesori Jiriac şl Năstase I supra faptului că anul 1974 a fost ţării la Jocurile Olimpice din 1976 şi nostru dă 45 de sportivi în loturile na
mesc primului meu antrenor, Mircea — Ce doriţi să uraţi suporterilor dum cel mai fructuos din Istoria sportului numeroşi sportivi fruntaşi s-au angajat ţionale, dar numai cîţiva ne reprezintă
Fascu (acum la Jiul Petroşani — n.n.), neavoastră hunedoreni, care vă urmă românesc în activitatea do performan cu entuziasm în acest sens. în confruntările internaţionale, în timp
care în 1962, în vară, a început să-mi resc evoluţia cu multă hteredore ? ţă, s-au formulat totuşi suficiente cri — Cum s-ar materializa aceste orien ce judeţe cu condiţii similare nouă.
îndrume primi/ paşi In tenis, aici, la — Închin victoria mea hunedorenilor tici pentru unele nerealizarl. In primul tări in activitatea sportiva a judeţului Constanţa sau Galaţi, dau 130-150 de
Hunedoara. Vreau să-l mulţumesc şi să mei dragi I rînd s-au făcut referiri critice la Insu nostru? sportivi în loturi ; că în judeţ n-avem
se ştie că dacă în 1965, 1966 şl 1967 N. S. ficienta antrenare a maselor la for- — Va trebui să pornim de la urmă- măcar un titlu balcanic şi, ce ne re
«m fost campion naţional de juniori, în prezintă mai onorabil, sînt sporturile o-
1974, campion la seniori şi acum am plicative — modelismul, care, oricît l-am
dştlgat acest turneu — totul datorez a- aprecia, nu aduce gloria sportivă ca
cestui antrenor. ramurile olimpice. Pentru tot co avem
— D. Hărădău a început tenisul la lui ! Ca joc. o VICTORIA CĂLAN CIA ORAŞTIE — DACIA VEŢEL de făcut, va trebui sa analizam temei
B r e v i a r — INTER BRATISLAVA 0—0 (!) 5—1. o CORVINUL HUNEDOARA nic starea sportului hunedorean şi sa
Meciul a avut loc vineri. © VIC va întîlni miercuri după-amiază e- no axam pe citeva secţii ce vor putea
TORIA CĂLAN — METALUL AIUD chipa poloneză Lech Poznan. © MI asigura dezvoltarea marii performanţe.
E5 FOTBAL: Meciuri amicale 1—2 (1—2). Jocul s-a desfăşurat sîm- NERUL GHELAIt — VICTORIA — In cadrul dezbaterilor un loc im
bătă şl localnicii au resimţit efor CALAN 2—0. Jocul a avut loc vi portant l-a ocupat fotbalul.
O MUREŞUL DEVA — INTER
BRATISLAVA 0—3 (0—3). Prima a- turile depuse cu o zi înainte, în neri. Golurile au fost marcate de — Da, şi a suportat suficiente critici*'
pariţie a devenilor, în acest sezon meciul cu echipa cehoslovacă. Go Gostian. © MINERUL GHELAR — cautîndu-se unele soluţii de redresare.
precompetlţional, In faţa propriilor lul echipei din Călan a fost înscris CORVINUL HUNEDOARA 1—1 (0—0). Concluzia generala este câ rcvitaliza-
spectatori a coincis cu un eşec, de Rizescu (min. 22). In cele două Au înscris Demenciuc (min. 80) rea fotbalului incumbă în primul rînd
Victoria
a
meciuri,
aliniat
Călan
mentalităţii
cub toate aspectele. Şi, oricare ar formaţia : Hlopeţchi — Moga, Bam- pentru Corvinul, şi Apietroie (min. schimbarea opticii, şi a chiar şi a jucă
de
unor
fotbal
85) pentru gazde.
torilor
îl motivele ce le-ar invoca învinşii buleac, Kiss, Coiculescu — Nanos, antrenori şi conducători de secţii şi
(valoarea Incontestabilă a partene
—
se
ce
mentalitate
lip
refera
rului, cu 6 Internaţionali A, tineret, Mavruşka, Bujor mai Urmeş, : Gheor- m POPICE : Divizia A cluburi, educaţiei, responsabilităţii, Io la uşu
sa
Au
Muia.
ghiu,
Ursu,
jucat
Juniori şl olimpici în formaţie — © JIUL PETRILA — PROGRESUL
Jurkemlk, Barmos, Luprich, Petras, Radu, Rizescu, Gyorgy. © AURUL ORADEA 5 116 — 5 048 p.d. Cele rinţa şi pretenţiile exagerate şi, de
a
joi
şi
ori,
Bajza şi Mraz —, arbitrajul doar BRAD meciuri susţinut, ŞTIINŢA duminică, mai multe puncte pentru echipa mult© tehnicienilor, nejustificate ale jucătorilor
şi
în
angrenează
re
două
care
PETRO
cu
aparent discutabil), evoluţia lor a ŞANI, la Petrila şi, respectiv, Bar Jiul, fruntaşă a clasamentului, le-a laţii mai puţin principiale şi etice chiar
fost nesatisfăcătoare, evidenţiind za. In ambele, brădenii au cîştigat realizat Mihai Torok (907 p.d.), dar o serie de factori de răspundere. Avem,
suficiente lacune în pregătire. Pe o contribuţie substanţială şi-au a- după cum vedeţi, o serie de sarcini şi
deasupra, a fost supărător că ju CU 2—1. o JIUL PETROŞANI — dus-o juniorii Victor Miclea (876 obligaţii clare ce vor trebui rezolvate
A.S.A. TG. MUREŞ 1—0 (1—0). Go
cătorii s-au ocupat mai mult de lul victoriei a fost înscris de Sza- p.d.) şi Ion Petric (8G7 p.d.). fâra întîrziere.
arbitraj decît de Joc, încurajaţi badoş (min. 27). In meciul tur, la
chiar de persoane oficiale.' Nimeni 13 ŞAH: Campionatul judeţean NICOLAE STANCIU
cu
insă nu şi-a pus problema că echi Tg. Mureş, Jiul a fost Jiul învinsă juca
va
!
In
continuare,
4—0
pa deveană n-a ajuns, într-o re la Călan (20 febr.), acasă cu for & Timp de două zile, la Deva □ VOLEI: Divizia B
priză, măcar odată In faţa porţii maţia poloneză Lech Poznan (23 s-a desfăşurat campionatul judeţean O CORVINUL HUNEDOARA. —
adverse, o Joi, la 15,30, Mureşul de şah pe echipe mixte. A cîştigat A.S. CRIŞANA ORADEA 3—0. Hu-
va întîlni un nou partener de mar febr.) şi cu Mureşul Deva (26 febr.). echipa Corvinul Hunedoara, urma nedorenii, conduşi de noul anlre-
HAŢEG
că, echipa poloneză Gornik Zax- o GLORIA $—2 (4-0). — Au E.G.C.L. tă în ordine de Dacia Orăştie, Vic | nor Aurel Dumitru, au dominat
înscris
HUNEDOARA
Călan,
şi
lwze (3—2, duminică la C.F.R. Cluj- Purice (min. 42 şi 70), Giuroni (28’), toria Vulcan. Aurul Brad realizat Mine net întâlnirea contînd pentru etapa
cu
rul
(Grupaj
IlI-a
a
a
doua
Napoca), cu cunoscuţii internaţio Soos (31’) şi Găldeanu (44’) — pen sprijinul corespondenţilor AL. JUR- secunde, avînd seriei a Militaru a şt diviziei
Ono-
în
nali Szarmach şl Gorgon în forma tru Gloria, respectiv Puie (73’) şi CA, N. SBUCIIEA, V. FUGARU,
buni
jucători.
■D, HARADAU ţie. Aşteptăm reabilitarea Mureşu- Fleşeriu (autogol, min. 87). o DA- I. VLAD, S. BALOIU). frei cei mal 17-15, 15-8. La se*
turi : 15—11,