Page 36 - Drumul_socialismului_1975_09

Poa. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR.

Economia naţională solicită mai mult cărbune Gocsificabil St r insul cart I I Ferr
[ organ;
La furnale, posibilităţi neexploatate pentru grabnic

Strîngerea şi depozitarea fără tinerii Maria Dumulescu, Jenica
reducerea consumului de cocs pierderi a recoltei de cartofi con­ Mihuţoni, Victoria Daj, Emilia Suporţi
tinuă să deţină un loc prioritar pe Bogdan, Marioara Opric — să-i
Pe filiera cărbune — cocs — me­ anume scădere a calităţii acestuia. nu ne-au parvenit încă noile con­ agenda cooperatorilor şi a meca­ numim doar pe cîţiva — au lucrat buna
tal ne oprim de această dată in Acest combustibil care trebuie să sumuri. nizatorilor. Pînă acum, acţiunea cu hărnicie la înmagazinarea grab­
mijlocul furnaliştilor hunedoreni, asigure o bună permeabilitate a Petre Puţinelu — maistru prin­ respectivă s-a încheiat doar în nică a recoltei, la eliberarea te­
cooperativele agricole din cadrul renului care urmează să fie însă-
principalii beneficiari ai cărbune­ încărcăturii, să asigure o bună cir­ cipal furnalist la furnalele de 1000 In cuvîntare.
lui din Valea Jiului, devenit cocs. culaţie a gazului în furnal şi să mc : consiliului Dobra. Deşi au existat mînţat cu cereale păioase în aceas­ neral al pai
Au Jurnaliştii posibilităţi de redu­ ducă la regenerarea gazului redu- — N-am.găsit încă formele cele realmente posibilităţi să fie strîn- tă toamnă. Tot la unitatea amin­
să întreaga recoltă şi în unităţile tită, cadrele din conducerea C.A.P. Nicolae Ceauşei
cere a consumului de cocs ? Va­ cător în zona temperaturilor înal­ mai bune pentru menţinerea unei lucrează efectiv la recoltat, consti­ mună din iulie
lorifică rezervele de care dispun te, trebuie să aibă o calitate su­ iniţiative valoroase : „Toată fontei din zona consiliilor Simeria, Hune­
doara, Ilia, Geoagiu, Orăştie, Brad tuind bune exemple mobilizatoare necesitatea val
pentru diminuarea importului ? perioară. Altfel, noi nu mai putem peste plan — cu cocs economisit". depline a posi
Cum se integrează ei în efortul slăpîni procesele tehnologice în Sîntem şi noi de vină, dar inter­ şi Deva. Râmînerile în urmă se pentru toţi cooperatorii. Asemănă­
datoresc unor deficienţe de ordin tor trebuie să se lucreze în toate în fiecare coop
general de valorificare superioară vin şi aspecte care ne depăşesc. unităţile din raza consiliilor To- vederea creşter
a cărbunelui indigen ? Iată care Din cîte ştim, cocsarii nu sînt mul­ organizatoric, mobilizării nesatisfă­ teşti şi Haţeg, unde au mai rămas ririi producţiei
sînt, de fapt, şi întrebările care ţumiţi întotdeauna de calitatea dăr- cătoare a cooperatorilor la recol­
tat şi neurmăririi îndeaproape de de recoltat cartofii de pe cîte nătăţirii raseloi
ne-au călăuzit în ancheta noastră Anchetă bunelui de Valea Jiului şi deci, la comandamentele comunale 190—200 hectare. Eforturi susţinu­ sigurării furaje
de la secţiile I şi li furnale ale rîndul lor, nu ne pot mulţumi pe către ficienle, prin
C.S. Hunedoara. noi. pentru agricultură a modului cum te se cer şi din partea cooperato­
rilor din consiliul intercooperatist produselor secu
La început, o remarcă laudativă. Ing. Petru Opriş — şeful secţiei se realizează vitezele zilnice stabi­
Folosind mai bine agregatele, stă- fabricarea fontei şi fără îndoială a Il-a furnale : lite prin programele de lucru. Călan, deoarece în decurs de o vegetal. Realiza
La C.A.P. Ostrov, unde cultura săptămînă, s-a strîns producţia de tive a constiti
„mîneăm" mai mult cocs, şi deci
pînind cu pricepere şi destoinicie — Ne propunem să facem un
procesele tehnologice din pîntecul cărbune, decît ar trebui. Dacă ne control mai riguros la gradul de cartofilor ocupă peste 100 ha, am pe numai 49 de hectare (!). permanentă prf
Pe lîngă intensificarea ritmului zaţiei de pârtii
furnalelor, colectivele celor două gîndim că 40 la sută din preţul de' mărunţire a cocsului, precum şi întîlnit o organizare exemplară a
muncii. Tractoriştii Moise' Bojin, la recoltat, de maximă importanţă conducere şi 'a
secţii înregistrează la un loc nu­ cost al fontei îl deţine costul coc­ la modul de comportare a lui de
mai în primele 8 luni ale anului sului, ne dăm seama că eforturile la încărcare pînă ce ajunge în Axente Dumulescu şi Ion Opric este preluarea de la unităţile pro­ rilor din Silva;
ducătoare a cartofilor pentru să- cum se îndopli
peste 4 000 tone cocs economisit noastre trebuie neapărat întregite creuzet. Sînt sigur că vom afla lucrează cu conştiinciozitate la sco­ mînţă, sortarea cu grijă' a pro­
(ponderea o deţine secţia a Il-a cu cele ale cocsarilor hunedoreni în curînd de ce se strică drenajul sul cartofilor, iar familiile coope­ plan şi angaja
furnale). Dar de aici, pînă la căile şi din Călan. produselor de fuziune. ratorilor Ion Dumulescu, Mihai ducţiei, înmagazinarea zilnică a răspuns la che
care trebuie urmate pentru o mai Areadie Schwartz — secretarul 'k Vîrvescu, Cristian Iosivoni, Ion cantităţilor recoltate şi eliberarea lansată de coo
bună folosire a acestui produs, comitetului de partid de la secţia Baba şi alţii au constituit exem­ operativă a terenurilor destinate ceni-Olt ne
însămînţărilor.
care este cocsul, îşi fac loc o se­ I furnale : în urma străbaterii drumului : ple demne de urmat. De asemenea, afirmăr .i
rie de carenţe pe care le scoatem — Avem încă mari deficienţe. producţie de cărbune cocsificabil din programul
Sn evidenţă prin intermediul inter­ De pildă, în august un furnal a — producţie de cocs şi semicocs — tare a zootehni
locutorilor : fost „răcit" din cauza neglijenţei producţie de fontă — rezultă că 80 de hectore însămînţate ză cu succes. 1
Ing. Eugeniu Gălbcnuşă — şeful unui maistru de-al nostru. Rezul­ rezerve şi posibilităţi există pe în­ livrăile de lap
secţiei I furnale : Realitatea este tatul ? S-a cam mîncat din econo­ treaga filieră. Vom încerca să for­ Organizîndu-şi temeinic acti­ tul orzului şi al culturilor stat, producţia
că de cînd s-a mărit cantitatea de mia de cocs realizată pînă atunci. mulăm concluziile noastre în nu­ vitatea şi asigurînd un front pentru masă verde pe o su­ vacă şi predări
cocs, din cărbune din bazinul nos­ O altă chestiune. Am trecut pe fa­ mărul viitor al ziarului. ‘ larg de lucru pentru mecani­ rin la complexu
tru carbonifer, cu care trebuie să bricarea fontei cenuşii (cu consum zatori, cooperatorii din lîomos prafaţă de 80 de hectare din indicatori la c<
„hrănim" furnalele, se constată o mai ridicat de cocs — n.n.), dar IL1E COJOCARU au realizat, pînă ieri, semăna­ cele 100 planificate. substanţiale dep
vom obţine mz
vederile planul
lapte pe cap de
Investiţiile — realizate ia termen optim, de calitate şiiul anului, iai
o situaţie de ustoSerat vom livra sup;
25 000 1 lapte.
Ritmuri mai intense în construcţia stabilit : unde se ară, unde Sîntandrei mecanizatorii să se accent deosebit
în anii cinci
Sîmbătă părea totul bine
Este necesar ca la C.A.P.
trebuie să se deplaseze fiecare încadreze zi de zi în progra­ nea de amelior
scopul creşterii
de locuinţe din Valea Jiului tractor, fiecare mecanizator, sub nici o formă manifestări productiv şi rid
mul de lucru, ncadmiţîndu-sc
ca lucrul de duminică Ia C.A-P.
Sîntandrei să se desfăşoare din de încălcare a disciplinei. în tregii activităţi
plin. Tovarăşul Nicolae Zgîr- această unitate est.e mult de lu­ nice. La ovine
Faţă de anul trecut, sarcinile de devansarea unor lucrări, îndepli­ materialul lemnos, fierul-beton, ci­ dea, şeful secţiei de mecani­ cru şi de aceea fiecare meca­ rea Ţigăilor ci
plan ale Grupului de şantiere Va­ nirea integrală a tuturor sarcinilor mentul,- conductele PVC —, pre­ zare, nu şi-a făcut de această nizator trebuie să fie la da­ bovine, Sn lGcul
lea .Jiului, din cadrul Trustului de de plan. cum şi unele soluţii tehnice gre­ dată datoria. El însuşi a venit torie ziua şi noaptea. E o che­ troducem, prinţ
construcţii Deva, sînt, anul acesta, — Cauzele rămânerii în urmă la oaie pentru colectivul nostru âu Ia lucru duminică la orele mare la care întregul colectiv dicioasă a rep:
sensibil sporite. Din cele 1208 a- un număr destul de mare de a- grevat mult asupra ritmului lucră­ 8,30, încâlcind în acest fel trebuie să răspundă prezent. romănească şi
partamente prevăzute a fi predate partamente sînt mai multe — ne-a rilor la unele blocuri. Acum în­ disciplina. O asemenea situa­ Asigurarea fu
în 1975, au fost terminate în cele spus tovarăşul Ion Sitescu, să, unele din aceste neajunsuri au ţie nu poate fi tolerată. C. A. LINESCU rea adăposturi!
10 luni ale anului 715 apartamente inginerul şef al grupului de şanti­ fost rezolvate şi treburile merg
urmînd ca pînă la sfîrşitul acestei ere. Este vorba, în primul rînd, de bine.
luni să fie predate încă 80. Sînt neeliberarea amplasamentelor şi — Şi ar mai fi ceva — adaugă
rămase în urmă faţă de graficele deschiderea cu întîrziere a finan­ comunistul Dumitru Postolaehe, şe­
de execuţie 308 apartamente. în ţării la unele blocuri, cum ar fi ful unei brigăzi de zidari. La blo­ RECOLTĂRILE SI S
schimb, au fost predate în devans cel din centrul oraşului Petroşani cul J-l, din cartierul Aeroport-
cu cîte 30 de zile mai mult de 350- (cu 76 apartamente şi spaţii co­ Petroşani, cu 10 etaje şi 120 de 9
apartamente. Eforturile constructo­ merciale la parter) şi A-l din U- apartamente, la care aplicăm o
rilor sînt orientate acum spre re­ ricani (cu 48 apartamente). De ase­ soluţie constructivă nouă, lucrăm (Urmare din pag. 1). UNA SPUNE, ALTA FACE C.A.P. Bîrsău i
cuperarea grabnică a restanţelor, menea, lipsa unor materiale, cum anevoios deoarece panourile nu se la Şoimuş şi 1
rea motoarelor
intrarea în graficele de execuţie, sînt nisipul, blocurile de zidărie, potrivesc şi trebuie să le ajustăm A devenit un obicei pentru pre­ ora 6,30. Direc
noi aici, pierzînd timp şi material. PARTICIPARE MASIVĂ şedintele C.A.P. din Toteşti, tova­ ing. Liviu Gîrl
De asemenea, cele două macarale răşul Turcu Pavel, de a spune lui secţiei de i
nu fac faţă volumului mare de C.A.P. DENSUŞ. Este ora 6. îm­ una şi a face alta. In ziua de 13 Potinteu, să fc
Trîbuna experienţei colectivelor fruntaşe lucrări, ba se mai şi defectează, preună cu primarul comunei, to­ septembrie, tractoriştii aşteptau în 'le la întreaga
iar staţia de betoane de la Live- varăşul Drăghin Băiuţ, ne oprim câmp să li se trimită orzul pentru ganizeze lucrul
zeni nu ne trimite la timp canti­ la brigada din Hăţăgel. Aici au a se putea apuca de semănat. La lungite. Şeful s
[forturi pentru diversificarea producţiei, tăţile suficiente de beton. în rest, fost mobilizate la transportul de ora 11,00, inginerul şef al coope­ mulţumit, pe
noi ne vedem de treabă.
furaje 70 de atelaje şi o remorcă.
rativei, David Gheorghe, îşi făcea faptul că nu i
Greutăţile de care vorbea zida­ în brigada din Densuş, meca­ planuri la sediul C.A.P. cu ce să de lucru core;
rul Dumitru Postolaehe, la care nizatorii Augustin Dănescu I şi trimită sămînţa în cîmp, pentru pentru arat ar
pentru creşterea cooperării cu se adaugă şi unele de slabă . or­ Petru lorgoni executau arături că preşedintele cooperativei trimi­ transportate pa:
ganizare a muncii şi de indiscipli­
comunei se ci
nă la punctele de lucru, de gos­ pentru Snsămînţări, iar Augustin sese camionul să facă transportu­ proape două lu
rile de prune şi materiale de con­
podărire a materialelor şi de uti­ Dănescu II administra îngrăşă­ terenul care ti
minte chimice. Leorinţi Bleniea strucţie la nişte cetăţeni din co­
întreprinderile republicane lizare raţională a mijloacelor teh­ mună. Aşa s-a pierdut mai bine dar nu s-a inti
nice pot şi trebuie rezolvate de făcea canale cu un tractor pen­
către conducerea grupului de şan­ tru înlăturarea băltirii apelor. de o jumătate de zi. Mai mult, în măsuri energici
tot cursul săptămînii trecute, în suprafaţa rOspei
La 20 iulie 1973, colectivul fabri­ şi utilaje. La ora actuală, ne pre­ tiere. „Deşi avem suficientă forţă Toate aceste lucrări Ie coordona loc să se ocupe de buna organiza­ gătită şi însăr
cii noastre de industrie locală îşi ocupă asimilarea unui nou tip de de muncă, sîntem deficitari la u- inginerul Nicolae Cîndea, din re şi desfăşurare a muncii în bri­ mea !) transport
onora deja sarcinile actualului cin­ strung normal, pe care intenţio­ nele meserii ca dulgheri, zidari, partea Direcţiei agricole judeţene. a fost cupHns
cinal, creînd premisele obţinerii năm să-l trecem în producţie de fierar-betonişti, precum şi în pri­ Tot aici lucrau la recoltat fructe gada din satul Reia, de care răs­ gramul de lucr
pînă la finele anului 1975 a unei serie pînă la sfîrşitul anului. vinţa cadrelor medii tehnice, care peste 80 familii, iar la strînsul punde personal, să participe el în­ trecută.
producţii suplimentare în valoare Avînd în vedere' că datorită re­ să coordoneze efectiv activitatea furajelor — peste 150 oameni. suşi în mod efectiv la lucru, pre­ Din programi
de peste 250 milioane lei- Desigur, profilării activităţii noastre pe pe şantiere" (ing. Nicolae Sasu, Ziua de muncă s-a încheiat cu şedintele a făcut naveta între To­ mandamentul c
este un succes de seamă care ne producţia de maşini şi utilaje, sîn­ şeful şantierului nr. 1 Petroşani). un program bogat. Analiza făcu­ teşti — Haţeg — Deva şi Timi­ oada 5—12 sep
bucură dar în acelaşi timp ne mo­ tem solicitaţi să cooperăm cu nu­ „E drept c-ă nici noi nu ne orga­ tă seara la comandamentul comu­ lucrările de reci
bilizează pentru obţinerea unor meroase întreprinderi republicane, nizăm întotdeauna temeinic mun­ nal arăta că s-au transportat mai şoara, pentru rezolvarea unor pro­ port furaje s-ai
bleme personale. Nici inginerul şef
realizări şi mai bune. planul nostru de perspectivă pre­ fie.
La baza devansării sarcinilor ac­ vede extinderea sculăriei prin con­ ca, nu ne acordăm judicios lucră­ bine de 20 tone furaje, au fost nu se prea omoară cu treaba. Du-
tualului cincinal cu mai bine de struirea unei adevărate fabrici de rile de zidărie, tîmplărie, montaj, arate şi pregătite pentru însămîn- minică, în loc să se ocupe de exe­
un an şi cinci luni n-a stat cine scule (care va avea în prima eta­ că unii muncitori mai trag de ţări 6 ha, s-au fertilizat cu în­ cutarea arăturilor, să controleze TOVARĂŞU
ştie ce strategie, ci consecvenţa pă o producţie anuală de 500 tone timp" (Constantin Mihăescu, mais­ grăşăminte chimice 11 ha, s-au calitatea lor, a plecat acasă.
cu care s-au transpus în practică scule — n.n.), înfiinţarea a două făcut canale pentru scurgerea a- SPUNE. TC
prevederile partidului cu privire linii tehnologice pentru fabricarea tru). pelor pe 17 ha, s-a cosit fîn şi OMISIUNI Şl RESTANTE
la diversificarea producţiei pe baza în serie a strungurilor, precum şi Rezumînd cu competenţă şi obi­ otavă de pe 25 ha şi s^au recol­ C.A.P. PEŞ1
asimilării unor noi produse şi lăr­ modernizarea şi mărirea capacităţii ectivitate cauzele rămînerilor în tat 3 500 kg prune. drum către C„
girea cooperării economice cu cele turnătoriei noastre. INADMISIBILE ne oprim lî
mai diverse întreprinderi ale in­ Activităţi similare am întreprins urmă şi privind optimist în pers­ LA LUMINA FARURILOR 41-IID-1022. A
dustriei constructoare de maşini. şi pentru creşterea eficienţei eco­ pectivă, tovarăşul Dumitru Stan- C.A.P. Şoimuş. înainte de ora 6
Această orientare, însoţită de o nomice a produselor pe care le cu, secretarul comitetului de partid în tarlaua cultivată cu cartofi se tractoristul. înţi
competentă şi susţinută muncă fabricăm. Debitarea centralizată a pe grupul de şantiere, aprecia că O formaţie de 17 tractoare — aflau cîţiva cooperatori, printre ceasta, 8,20, ar
politică desfăşurată în rîndul an­ materialelor, reproiectarea unor compusă din mecanizatori de la care îi amintim pe Nicolae Muş­ brazdă, dar are
gajaţilor noştri, a determinat ca utilaje pentru scăderea în metal a „nu încape nici o îndoială că Ostrov şi Toteşti — au arat sîm­ te, Iorgu Băloiu, Cornel Brînduşa II ascultăm t
activitatea fostei noastre „făbricu- greutăţii lor, introducerea în fa­ planul anual la construcţia de bătă, la lumina farurilor, pînă la şi Avrămuţ Albu. „Am început — Am alimer
ţe“ să capete caracterul specific bricaţie a *inor agregate prelucră­ locuinţe în Valea Jiului va fi ora 23. O altă formaţie de 6 trac­ de dimineaţă lucrul în cîmp, pen­ Aseară am ver
unei adevărate uzine. Ţinem să a- toare de pV'oductivitate mai mare toare a arat 8 ha la C.A.P. Rîu tru ca să pot termina mai repe­ rez întîrzierea
rătâm.că numai în ultima perioa­ decît altele similare, ce se găsesc realizat. Conducerea grupului de de Mori. In total, sîmbătă şi du­ de recoltatul — ne-a spus Nicolae Mai încolo, \
dă am asimilat presa mecanică de pe piaţa internă — sînt doar cî- şantiere a luat toate măsurile care minică, s-a arat, în unităţile con­ Muşte. După-amiază trebuie să pe 41-IID-944, p
16 tone forţă cu excentric de 2,5 teva măsuri menite să confere un depind de ea pentru a rezolva o- siliului intercooperatist Toteşti, o merg la lucru la mină, la Deva. cuit, sudează ci
tone, agregatul de prelucrare au­ înalt nivel de eficienţă întregii perativ problemele ce se mai suprafaţă de 45 ha. Tot în aceste Dacă toţi cooperatorii ar proce­ cuplare. Se f.
tomată a carcaselor de reductoare, noastre activităţi. zile s-au însămînţat 27 ha cu grîu, da aşa s-ar putea elibera mai
maşina de găurit şi scobit lemn, ivesc, pentru a Intensifica ritmul repede acest teren care trebuie 9,00 şi traetoan
maşina de găurit cu lanţ, o nouă N1COLAE ANDREI lucrărilor, încât la finele anului 16 ha cu orz şi 15 ha cu masă însămînţat cu grîu. Recolta, după ne ceasuri de
verde Ia C.A.P. Sarmizegetusa, 15
Amîndoi tractor
gamă de reductoare de mari tu­ secretarul toate sarcinile şi angajamentele să ha cu orz'şi 10 cu masă verde la cum vedeţi, este bună". „tovarăşul preş
raţii pentru macarale şi poduri comitetului de partid fie îndeplinite". C.A.P. Toteşti, 20 ha cu masă ver­ De la şeful secţiei de mecani­ concret ce aven
rulante, diferite scule pentru auto­ ing. IOAN CÎNDEA de la C.A.P. Ostrov şi 10 ha în zare am aflat repartizarea trac­
turismele Volkswagen, alte maşini directorul F.I.L. Orăştie DUMITRU GHEONEA C.A.P. Peşteana. toarelor ! 5 la însilozat furaje la seara". Am o
pare că el spu