Page 45 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 45
Prolefari din foafe fărfle, unlfi-vă!
ANUL XXX
NR. 6 308
MARŢI,
14 FEBRUARIE
1978
8 pagini — 50 bani
Convorbiri intre preşedinţii Nicolae Ceauşeacu
ABATAJUL - LOCUL DE ACPUNB
COMUNI A MÎHBSB1LOB şi Mohammed Ănwar Ei Sada!
ŞX CADRELOR DE OOHDUCSSK®
Comunicat de presă
nă» org^teare riguroasă • produciier-ţigff
Duminică, 12 februarie, au conflict existente în lume. dat, cu participarea tuturor
avut loc convorbiri între în acest cadru, a fost e- părţilor interesate, sau a re
preşedintele Republicii So xaminată evoluţia situaţiei uniuni propuse de secreta
Acţiunea de presă a ziarului cialiste România, Nicolae din Orientul Mijlociu, sub- rul general al O.N.U., Kurt
Waldheim,— şi acceptată de
Ceauşescu,
preşedintele
şi
liniindu-se necesitatea de a
Republicii Arabe Egipt, Mo se acţiona în continuare pen ja de şeful statului egiptean
„Drumul socialismului** Deva hammed Anwar El Sadat. tru realizarea unei păci jus —, la New York sau în altă
Cu acest prilej, cei doi
parte, în vederea pregătirii
şefi de stat au analizat mo te şi trainice, prin retrage temeinice a reluării Confe
rea Israelului din teritoriile
la întreprinderea minieră Lupani dul în care se desfăşoară, arabe ocupate în urma răz rinţei pentru pace de la Ge
neva.
pe baza înţelegerilor conve
nite, conlucrarea, pe multi boiului din 1967, înfăptuirea La încheierea convorbiri
aspiraţiilor naţionale legiti
In scopul materializării obiectivelor şi INTREPRINDERII PENTRU CREŞTE ple planuri, dintre cele două me ale poporului palestinian, lor, desfăşurate intr-o ambi
sarcinilor stabilite de Congresul al XI- REA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, ţări, exprimînd hotărîrea de inclusiv de a-şi constitui un anţă de caldă cordialitate,
lea şi Conferinţa Naţională a partidului SPORIREA PRODUCŢIEI DE CĂRBU a dezvolta în continuare re stat propriu, independent, a- preşedinţii Nicolae Ceauşescu
laţiile de prietenie şi colabo
şi Mohammed Anwar El Sa
In domeniul mineritului, a indicaţiilor NE ŞI SPRIJINIREA BRIGĂZILOR rare româno-egiptene, pe te sigurarea integrităţii şi secu dat şi-au exprimat satisfac
date de secretarul general al partidului, RAMASE ÎN URMA. meiul principiilor egalităţii rităţii tuturor popoarelor din ţia faţă de caracterul lor
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul In vederea declanşării acţiunii de pre şi respectului mutual, în in zonă. prietenesc şi rodnic şi au
vizitei de lucru în Valea Jiului din lu să, redacţia a întreprins o largă consul teresul progresului ambelor Cei doi preşedinţi au afir hotărît să continue dialogul
na noiembrie 1077, redacţia ziarului tare la Comitetul municipal de partid state, al prosperităţii popoa mat că trebuie întreprinse la nivel înalt, consultările
noi eforturi in vederea solu
„Drumul socialismului" Deva, în cola Petroşani, Comitetul orăşenesc de partid relor lor. ţionării, pe baza principiilor bilaterale, în probleme de in
borare cu comitetul de partid, consiliul In cursul convorbirilor, au cunoscute, a problemelor din teres comun, evidenţiind în
oamenilor muncii, comitetul sindicalu Lupeni, organizaţiile de partid, sindicat fost examinate, de aseme Orientul Mijlociu. în acest semnătatea lor, atît pentru
nea, o serie de probleme
extinderea şi întărirea rela
lui si comitetul U.T.C. de la I.M. Lu- şi U.T.C., consiliul oamenilor muncii do ale vieţii internaţionale ac sens, ar fi util să se întru ţiilor dintre ţările şi popoa
peni iniţiază O ACŢIUNE DE PRESA la I.M. Lupeni, precum şi cu un însemnat tuale, ale luptei pentru des nească Conferinţa pregătitoa rele noastre, cit şi pentru
MENITA SA SPRIJINE PREOCUPĂRI număr de mineri şi cadre tehnico-ingine- tindere, pentru lichidarea re de la Cairo, iniţiată de cauza păcii, înţelegerii şi
LE SI EFORTURILE COLECTIVULUI reşli, la faţa locului, în abataje. focarelor de încordare şi preşedintele Anwar El Sn- colaborării internaţionale.
LOCUI, DE dă şi celelalte sectoare de ® ridicarea continuă a
DESFĂŞURARE producţie ale minei. calificării personalului încheierea vizitei în ţara noastre
muncitor, policalificarea
Ţinând seama că secto DIRECŢII minerilor şi electromeca a preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat
rul IV are ponderea cea PRINCIPALE DE nicilor ;
mai mare în producţia Duminică la amiază, s-a Pe frontispiciul aerogării se şi Republica Arabă Egipt, in
minei precum şi de fap ACŢIUNE *> implicarea mai accen încheiat vizita de prietenie aflau portretele preşedinţilor interesul ambelor noastre
tul că aici au fost intro tuată, mai fermă a ca întreprinsă in ţara noastră, Nicolae Ceauşescu şi Mo popoare, al cauzei păcii,
duse două complexe me « Promovarea largă a drelor telinico-inginereşti la invitaţia preşedintelui Re hammed Anwar El Sadat, securităţii şi cooperării in
canizate de înaltă pro progresului tehnic, a teh în soluţionarea tuturor publicii Socialiste România, încadrate de drapelele celor întreaga lume !“. „Trăiască
ductivitate, că această nologiilor moderne de lu problemelor tehnice şi or tovarăşul Nicolae Ceauşescu, două ţări. Pe mari pancarte prietenia şi colaborarea intre
se puteau citi, în limbile ro
Republicii
mecanizare capătă în vii cru, a mecanizării mai ganizatorice, în sprijini de preşedintele Mohammed mână şi arabă, urările ,,Sâ toate popoarele lumii !“.
Arabe
La sosirea pe aeroport, cei
Egipt,
torul apropiat o largă ex accelerate a lucrărilor mi rea directă şi efectivă a Anwar El Sadat. se dezvolte relaţiile de prie doi şefi de stat slnt. salutaţi
tindere, s-a stabilit, de co niere : brigăzilor de producţie. Ceremonia plecării a avut tenie şi colaborare dintre Re
mun acord, ca acţiunea • organizarea riguroasă loc pe aeroportul Otopeni. publica Socialistă România (Continuare în pag. a 8-a)
să înceapă aici, urmînd a producţiei şi a muncii
ca, treptat ea să cuprin în abataje ; (Continuare in pag. a 2-a)
încheierea convorbirilor dintre tovarăşul
eONCUlSUL NOSTMU
Paginile 3 — 8: Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Stane Deianf
Cea mai buna fotografie
Luni, la Timişoara, s-au Român şi Uniunea Comuniş si Uniunea Comuniştilor din
Din lucrările încheiat convorbirile dintre tilor din Iugoslavia, între Iugoslavia consacrată înfăp
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
popoarele celor două ţări,
tuirii hotărîrilor Congresului
secretar general al Partidu în spiritul principiilor şi al Xl-lea şi Conferinţei Na
obiectivelor înscrise în De
lui Comunist Român, pre
Plenarei şedintele Republicii Socialis claraţia comună româno-iu- ţionale ale P.C.R. şi, respec
tiv, ale Congresului al X-lea
to România, şi tovarăşul Sta goslavă din 1976, al hotărîri- al U.C.I., pentru construcţia
Comitetului ne Dolanţ, secretar al Comi lor stabilite cu prilejul în socialistă în România şi Iu
goslavia.
tetului Executiv al Prezidiu
tâlnirilor
şi
convorbirilor
lui C.C. al Uniunii Comuniş rodnice dintre conducătorii S-a realizat, de asemenea,
judeţean de tilor din Iugoslavia, care, ia de partid şi de stat ai Româ un schimb de păreri cu pri
invitaţia secretarului general niei şi Iugoslaviei, ev.iden- vire la dezvoltarea pe mai
al partidului, a făcut o vi ţiindu-se importanţa deose departe a colaborării pe
partid zită în ţara noastră. bită a întâlnirilor de la Tur- plan politic, economic, teh-
nico-ştiinţific, cultural şi în
In timpul convorbirilor au nu Severin, din decembrie alte domenii, a relaţiilor
anul trecut, dintre conducă
cu activul din fost evocate cu deosebită torii celor două state. prieteneşti dintre cele două
satisfacţie legăturile strînse,
frăţeşti, care se dezvoltă Totodată, s-a procedat la ţări şi partide, la probleme
actuale ale vieţii internaţio-
agricultură socialiste, vecine şi priete o largă informare asupra ac
continuu între cele două ţări
tivităţii pe care o desfăşoa
ne, între Partidul Comunist ră Partidul Comunist Român (Continuare in pag. a 8-a)
la I. M. Praştie Ufj|i area intensă a fondului de timp—
Z
rezultatul unei activitătî multilaterale cu oamenii
Colectivul întreprinderii nea tovarăşul inginer Ionn Andrei, secretarul comitetu sferturi din efectivul colec
mecanice Orăştie, deşi a în Cîndea, directorul Între lui de partid, preşedintele tivului nostru şi-a ridicat
cheiat mai modest prima prinderii. In producţia de consiliului oamenilor mun pregătirea profesională din
lună a acestui an, a acumu maşini-unelle şi de alte u- cii. Aş pune aceasta mai 1976 şi pînă în prezent. Or,
lat în primii doi ani ai cin tila'je, valoarea metalului întîi pe seama posibilităţilor se ştie că un muncitor cali
cinalului o experienţă valo creşte de 5—6 ori faţă de largi de edificare şi ridicare ficat are o conştiinţă mai
roasă. Două cifre vorbesc înaltă a răspunderilor ce de
de la sine despre aceasta: :;Un tezaur I& îndemîna tuturor curg din statutul de proprie
în 1976—1977 producţia glo tar al mijloacelor de pro
bală realizată peste pre ducţie, producător >;i bene
r;
vederile cincinalului a în colectivelor de muncă ficiar. Un om cali "it este,
sumat 152 milioane lei, iar dealtfel, mai legat te colec
în anul trecut coeficientul iHÎXFEBîENTA: FRUNTAŞILOR ; tivul în care munceşte.
de utilizare a fondului de In al doilea rînd, la noi
timp s-a ridicat la 95,7 la s-a luat de către organele
sută. confecţii metalice sau sub- a pregătirii profesionale ca de conducere politice şi ad
— Cum s-a ajuns la aces ansambie simple. re s-au creat în întreprin ministrative — comitetul da
f.ammorul de profile uşoare al C.S. Hunedoara este bi te rezultate ? La creşterea coeficientului derea noastră. Anul trecut partid, comitetul sindicatu
necunoscut prin calitatea produselor laminate aici. Atît pe lui, organizaţia U.T.C. şi
patul de laminare, cit şl după ce a fost stivuit, oţelul lami — La depăşirea substan de utilizare a fondului de au urmat cursurile de califi
nat este supus controlului de calitate făcut atit de lumină ţială, an de an, a sarcinilor timp şi-a spus cuvîntul dis care 300 muncitori, iar în consiliul oamenilor muncii
tori cit şi de controlorii specializaţi. Cum C.T.C.-ul nu trebuie de plan s-a ajuns în pri acest an vor fi cuprinşi cel — o măsură, Intr-un fel re
să găsească nimic în afara STAS-ului, atit laminatorii cit şi mul rînd prin modernizarea ciplina, care este o conse puţin 370 muncitori. In ulti voluţionară. S-a hotărît să
finisai orii îşi controlează singuri produsele. proceselor tehnologice si a cinţă a muncii politice cu nu se mai desfacă contrac
în imagine : comunistul Neagu Traian, şef de echipă la producţiei, prin creşterea oamenii. mii doi ani şi-au ridicat ca
ajustai, urmărind cu atenţie calitatea oţelului rotund proas lificarea prin cursuri de tul de muncă pentru absen
păt laminat şi ajustat de oamenii săi. valorificării metalului dato — Creşterea prezenţei la scurtă durată aproape 1300 ţe, pentru că aceasta nu re-
I. KOCII, rită trecerii de la confecţii lucru este determinată de
maistru electrician la laminorul dc profile şi subansamblo la maşini-u- mai mulţi factori — dezvol de oameni ai muncii, ceea
uşoare, C\S. Hunedoara nelle complete — ne spu ta ideea tovarăşul Nicolae ce înseamnă că circa trei (Continuare in pag. a 2-a)
