Page 40 - Drumul_socialismului_1979_02

í’;i¡í. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Fiecare sector minier să devină Se acţionează pentru înfăptuirea

model de activitate eficientă planului la toate punctele de lucru!

(Urmare din pag. 1) te, situîndu-ne pe ultimul forate lipsei de apă. Nico­ (Urmare din pag. I) şi din subteran nu sîof cele repartizaţi şi răspund dir&cî.«
loc în oe priveşte indicele lás Drîstaru: Mai avem mai bune, nu dau certitudi­ de organizaţiile de bază, in­
de utilizare a fondului de destui oameni care nu prea nea că batardoiH aval din formează cu regularitate a-
dovedesc, în esenţă, că oa­ timp. Spre această mane iac nimic şi de aceea tre­ no ne realizăm planul! Do-
meni i noştri au înţeles în rezervă internă trebuie să Jarea cu utilaje este bună, aracamente va fi gaia la 20 sepra modului în care îşi în­
marea lor majoritate cînd, ne îndreptăm toată atenţia, buie ¡repartizate sarcini proiecte şi documentaţii teh­ aprilie 1979. De pe acum, deplinesc această îndatark-e.
cum şi cît trebuie să pro­ în acest sens, brigada noas­ conjúrete nu numai pe for­ nice există, materiale ase­ şantierul să se pregătească Urmărim ca fiecare organi­
ducă. în condiţiile anului maţii, dar şi pe fiecare lu­ menea, intr-an cuvint avem temeinic împotriva viiturilor zaţie de partid să se implice
1979, cînd productivitatea tră cheamă la întrecere toar­ crător în parte. In. această ktfreoga forjă în concordan- din primăvară. Şantierul mai mult fci conducerea acti­
muncii va trebui să crească te brigăzile de mineri, an- viziune este imperios ne­ Jă cu cerinţele pionului ce IV — aducţiunea secundară ? vităţii economice la toate
cu 11 la sută faţă de 1978, gajîndu-se să extragă peste cesar să facem front co­ ni s-a stabilit. Ce trebuie făcut Ce au de gînd să facă dacă punctele de lucru, să elimi­
această înţelegere trebuie plan 300 tone de minereu, mun cei din abataje cu cei însă ? Şantierul I — uxină : vor continua cu avansările de năm neajunsurile, să se intre
să devină unitară în toate prin mai judicioasa organi­ din sectorul transporturi, Punerea la punct a transpor­ 40 metri liniari pe lună, ceea în ritmurile stabilite. Locurile
abatajele, în toate compar­ zare a muncii şi eliminarea pentru a asigura ritmicita­ tului în subteran, suprave­ ce înseamnă nici jumătate de muncă moi deosebite,
timentele de muncă. Aceas­ totală a absenţelor nemoti­ tea producţiei. Constantin gherea tehnică a diagrame­ din planul lunar ? Dar la cheie, sînt _ conduse de cei
vate“. Trifan : Insistăm pe elimi­ lor ciclice în transport, res­ punctul de lucru Rîuşor-oval mai destoinici comunişti şi
ta necesită perfecţionarea narea salturilor în aprovi­ pectarea riguroasă a progra­ cînd vor începe ? Sînt între­ perseverăm pentru întronarea
activităţii consiliului oame­ Răspunzîn.d acestei che­ zionarea cu rambleu uscat mului de lucru, întărirea dis­ bări pe cofe le-am mai pus spiritului de ordine şi disci­
nilor muncii, care trebuie mări, cu accentul cuvenit şi ou lemn de mină, iar ciplinei în muncă. La supra­ şi le punem şi pe această plină, de răspundere comu­
să pună un mai mare ac­ pe întărirea disciplinei în conducerii minei îi cerem faţă să se facă întreţinerea cale conducerii acestui şan­ nistă peste tot. Nu sîn-t tole­
cent pe programarea ju­ muncă, ceilalţi participanţi să vină la locul nostru de mai bună a maşinilor şi uti­ tier, şef inginerul Mihai Ne- rate abaterile nimănui, indi­
dicioasă, din timp, a pro­ la dezbateri au făcut nu­ lajelor. Şeful şantierului, in­ feru. Secţia auto: Este „ini­ ferent de funcţia pe care o
ducţiei pe formaţii de luoru meroase propuneri. Ior- muncă pentru a stabili, la ginerul Tiberiu Micu, şefii ma" marelui nostru şantier. deţine. Vom determina con­
potrivit condiţiilor de la dache Scînteie şi Vasile faţa locului, cauzele greu­ loturilor, ¡ng. loan Dănilă şi Nu „bate", nu funcţionează ducerile şantierelor să-şi sta­
faţa locului, urmărirea o- Jurj: Organizarea temei­ tăţilor ce există şi soluţi­ Ştefan Kemecsey, maiştrii forţa mecanizată, nu merge bilească urgent grafice con­
perativă a realizării sarci­ nică a aprovizionării rit­ ile de redresare a activită­ şi conducătorii formaţiilor de treaba. Răspunderea aceasta crete d,e recuperare a rămâ­
nilor de plan“. mice a fronturilor de lucru ţii. lucru — cu toţii trebuie să ac­ trebuie bine înţeleasă de şe­ nerilor în urmă la fiecare o-
în intervenţiile lor scurte, cu materiale şi urgentarea . Sintetizînd cerinţele ma­ ţioneze mai energic. Şantie­ ful secţiei, ing. Antonie Ro- biectiv şi punct de lucru, ca­
dar pline de conţinut, şefii punerii în funcţiune a jore reliefate în cadrul rul II — aducţiunea principa­ şoiu, de întregul colectiv al re să cuprindă şi măsurile
de brigăzi Vasile Jurj, Pe­ schipului de la puţul 3. Ni- dezbaterilor, în ideea că lă : Organizarea deosebită a secţiei auto". practice privind încadrarea în
tru Mihalcea, Nicolae Pe- eolae Petrea: Odată cu trebuie acţionat de aşa na­ muncii la betonarea galeriei Ec. Traian Dobra, şeful stadiile fizice preconizate".
trea, Constantin Trifan, in­ lansarea fişei de acord să tură îneît fiecare sector să de la lotul Volea Jurii, con­ biroului plan : „Persona­ Pentru încadrarea în gra­
ginerul Ion Urşeanu s-au fie asigurate şi materialele devină model de activitate dus de loan Radu, cu aten­ lul tehnic, maiştrii, şefii de fice, pentru realizarea exem­
referit cu deosebire la pro­ necesare pentru cel puţin o eficientă, reprezentanţii oa­ ţie mare la calitate. Şantie­ loturi, de şantiere să-şi cu­ plară a planului mai sînt
blemele din sfera aprovi­ jumătate de lună. In>g. Ian- menilor muncii de la E.M. rul are cea m.ai însemnată noască mai bine atribuţiile multe probleme de pus la
zionării şi a disciplinei cu Lăscuţoi : Pe lingă a- Ghelari au aprobat cu en­ lucrare de executat pe dru­ şi, mai cu seamă, să le apli­ punct. Comitetul de partid,
muncii. „Brigada noastră provizionarea la nivelul ce­ tuziasm angajamentul co­ mul critic pînă în 1981. Deci, ce la locurile de muncă de conducerea grupului şi a
s-a situat pe un loc frun­ rinţelor cu rambleu se im­ lectivului pe 1979, care vi­ se impun ritmuri înalte peste care răspund. Adunările ge­ şantierelor sînt însă mai mult
taş, ceea ce ne bucură. însă pune o exigentă întreţinere zează printre altele: de­ tot. Şantierul va fi înzestrat nerale ale oamenilor muncii ca altădată conectate în so­
faptul că orizontul XII este a căilor de aprovizionare păşirea planului cu 1 000 cu cea mai modernă tehnică sînt un prilej bun de a dez­ luţionarea problemelor. Pă­
restanţier la plan — măr­ fără de care nu poate fi tone de minereu brut ex­ de lucru în subteran. îi aver­ bate şi soluţiona aceste pro­ rerea unanimă că pionul este
turisea Petru Mihalcea — vorba de ritmicitate. A- tras şi cu 500 tone de fier tizăm de pe acum să se pre­ bleme". realist, că se poate îndeplini
ne face să plecăm capul în ceeaşi exigenţă se cere în în minereu livrat, reduce­ gătească să poată exploata Loghin Popa, instructor al şi chiar depăşi — trebuie să
această adunare. Nerealiză- asigurarea funcţionării op­ rea consumurilor eu 200 mc agregatele pe care le vor Comitetului judeţean de devină deviza muncii de zi
rile din orizontul nostru time a pompelor pentru e- lemn de mină, 5 tone u- primi. Şantierul III — baraj: partid pe amenajare : „Mem­ cu zi a fiecărui lucrător de
au ia bază cele peste 1 400 liminarea stagnărilor în Ieiuri şi cu 10 000 kWh c- Ritmurile actuale din zo­ brii biroului şi comitetului de pe amenajarea hidroenerge­
om-zile absenţe nemotiva­ rambleierea hidraulică, da- nergie electrică. na centrală a barajului, ca partid de pe amenajare srnt tică din Retezat!

Potrivit sarcinilor din rapănul, moniliozele, ciu- turi de peste 0 grade Cel­ la stropirea pomilor din
programul judeţean de ruiroa frunzelor la sîmbu- sius. Se recomandă aplica­ grădinile caselor, cum sînt
dezvoltare a pomicultura, roase, băşicarea frunzelor rea a două tratamente în Polisulfura de bariu — în
pe lingă creşterea supra­ de piersic. timpul repausului vegeta­ doză de 6 kg la 100 1 apă,
feţelor ocupate cu livezi In combaterea acestor tiv, care să se execute la Oleocarbetoxul — în doză
în bazinele specializate o boli şi dăunători un rol interval de cel puţin o lu­ de 2,5 1 la 100 litri a<pă,
atenţie deosebită s-a acor­ deosebit îl au tratamente­ nă unul de altul. Carbetox 37 — în doză de
dat extinderii culturii po­ 1 litru la 100 litri apă. A-
milor în grădinile de pe eeste substanţe, fiind toxi­
lingă casă, care să asigure ce, se vor folosi cu atenţie,
cantităţi sporite de fructe 0 lucrare care se efectuează acum respectînd indicaţiile spe­
destinate satisfacerii nevoi­ cialiştilor.
lor de consum ale popu­ Eficacitatea tratamentelor
laţiei. Tratamentele fitosanitare — chimice va fi sporită prin
Obţinerea unor producţii executarea unor măsuri de
sporite de fructe şi de bu­ igienă culturală cum sînt:
nă calitate impune aplica­ răzuirea scoarţei tulpinilor
rea unui complex de mă­ măsură importantă in ridicarea bătrâne şi arderea resturi­
suri agrotehnice ca : ferti­ lor, tăierea şi arderea ra­
lizarea organică şi minera­ murilor atacate de făsnare,
O randamentului livezilor pomicole
lă, lucrările de afînare a a lăstarilor lacomi şi a dra-
solului, tăieri, stropiri. jonilor, strîngerea şi arde­
verigă importantă în cadrul rea fructelor mumificate
acestui complex o con­ ctc. O atenţie deosebită
stituie stropirile pentru le de iarnă. Combaterea Pentru aplicarea trata­ trebuie acordată protejării
prevenirea şi combate­ păduchelui din San-Jose mentelor de iarnă s-au a- pomilor împotriva rozătoa­
rea bolilor şi insectelor din poate fi realizată numai provizionat (prin centrele relor prin verificarea şi re­
plantaţiile pomicole. în pe­ prin tratamente de iarnă, de protecţie a plantelor pararea periodică a împre­
rioada de repaus vegetativ, dacă sînt aplicate în con­ Haţeg, Ilia şi Orăştie şi jurimii livezilor, precum şi
pomii adăpostesc o serie diţiile tehnioe corespunză­ prin formaţiile de lucru combaterii şoarecilor.
de dăunători şi agenţi pa­ toare. Practic, un tratament Deva, Simeria, Geoagiu, Substanţele pentru com­
togeni. Dintre dăunătorii de iarnă este bine execu­ Hunedoara, Dobra şi Brad) batere şi aparatura sînt a-
mai frecvenţi amintim: tat atunci cînd coroana şi substanţele necesare. Prin sigurate de către stat în
păduchele din San Jose, tulpina pomilor sînt îm­ aceste unităţi se pot închi­ cantităţi suficiente. Ca ur­
ouăle păduchilor de frun­ băiate şi curg picături de ria şi aparatele de stropit. mare, există condiţii ca la
ze, păianjenilor, ale insec­ soluţie de pe ramuri. Pe­ In această iarnă se va lu­ toţi pomii fructiferi să fie
telor defoliatoare, coconi ai rioada aplicării tratamen­ ciră, în livezile organizate, aplicate tratamentele de
viermilor merelor etc. A- telor începe de la căderea cu Dibutox — în doza de iarnă.
C. S. HUNEDOARA — sec (ia hidro-oxigen. Şeful de e- genţii patogeni care trebuie frunzelor şi pînă la umfla­
elilpă lăcătuşi, loan Opreau, împreuna eu specialistul Teodor 1 1 la 100 litri apă şi cu ing. VIONELA CHIRILĂ
l'loriau, secretarul organizaţiei de partid întreţinere hidro — combătuţi prin tratamente rea mugurilor. Important substanţe cu toxicitate mai şeful inspectoratului judeţean
ambii fruntaşi în producţie — verifica calitatea reparaţiei u- fitosanitare sînt cei care de reţinut este că se lu­ redusă care pot fi folosite pentru protecţia plantelor
nui utilaj. E'oto: N. NEGRU produc făinarea mărului, crează numai la tempera­ şi în incinta localităţilor şi Deva

Hotărârea Plenarei C.C. în ajutorul lectorilor şi propagandiştilor, exigenţele stadiilor viitoare
al P.C.R. din prima zi a SE TRANSPORTĂ
lunii februarie cu privire al celor care prezintă informarea politică — aşezînd întreaga noastră AMENDAMENTE
fundamente­
pe
agricultură
la îmbunătăţirea conducerii le valorificării superioare CALCAROASE PE
şi planificării unitare a a-
grioullurii, crearea consili­ a potenţialului, cu finalita­ TERENURILE ACIDE
ilor unice agroindustriale Vom avea o primăvară in agricultură din te nemijlocită asupra pro­
de stat şi cooperatiste şi ducţiei vegetale şi anima­ în aceste zile se lucrează
creşterea producţiei agrico­ liere. Pilonii centrali ai a- intens — cu peste 30 de i
le s-a instalat ca priorita­ care vom culege roade bogate multe toamne cestei propulsii se arată a tractoare şi remorci — la i
te pe agenda de lu­ fi organizarea, planificarea transportul şi aplicarea a-
cru a organelor de partid întâlni două plenare ale mou ae a munci şi gincu. şi conducerea unitară a a- m enda ment el or oalcaroasc
şi a . celorlalte orga­ partidului care au multe ¡La capătul dinspre noi Aivaüi uc imu ic uuga jjt griculturii. Se învederează pe terenurile acide. In pri­ 1
0
ne de conducere colectivă asemănări în privinţa ca­ al arcului, Plenara din 1 spectivă. Acest adevăr et din nou şi în acest dome­ ma etapă, cînd se vor trans­
din agricultură, a tuturor racterului revoluţionar al februarie 1979 a consfinţit, însoţit de altul, anume niu concepţia novatoare, porta 6 500 tone dolomită, 1
celor care lucrează pc o- măsurilor adoptate. 'Avem ca într-o adevărată consti­ sub acest arc partid prospectivă a secretarului B
desfăşoară
pe
goărcle ţării. Şi, este firesc în vedere Plenara din .3-5 tuţie, drumul lung,, extrem a determinat pormane general al nartidului, tova­ acţiunea se C.A.P. Pişchinţi,
terenurile
să fie aşa, dc vreme ce a- martie 1949, ca­ schimbări intermediar răşul ITicolae Ceauşescu, 1
griculturii noastre socialis­ re a pus baze­ propulsive pe fermitatea ou care acţio­ Vaidei, Orăştioara dc Sus,
to i se pun acum baze or­ le .• transformă­ tru fiecare nează pentru înfăptuirea Densuş, Peşteana, Rîu de
ganizatorice noi, cu capaci­ rii agricultu­ Cronica . evenimentelor săpiaminii tapă pe ca neabătută a politicii gene­ Mori, Toteşti, Sarmizegetu-
tate funcţională şi eficien­ rii fărîmiţate' am străbaţi rale a partidului, a obiec­ sa, Şerel şi Nucşoara.
ţă sporite. In această iar­ şi slab Pro­ t-o, dovedii
nă, cînd, ca in toate ierni­ ductive a României de pe du-se 'profuj tivelor şi sarcinilor stabili­ z
le, 'sevele stau amorţite, se acea vreme, într-una orga­ de încărcat de semnificaţii revoluţionar şi consecve te de Congresul al Xl-lea n
pregăteşte cu deosebită a- nizată in chip socialist, eu politice, economice şi socia­ pînă la capăt şi în dom şi Conferinţa Naţională ale LA FERTILIZAREA n n
tenţie şi maximă răspun­ o largă deschidere spre le, şi în roade, punând, cum niul celor mai tradiţiona partidului. TERENULUI c:
dere cadrul nou în care în­ practicarea mecanizării, chi­ spuneam, bazele unor noi şi mai imobile relaţii s Ne aşteaptă o primăva­ P
treaga noastră agricultură transformări, dar pe o ciale — cele agrafe —, < ră nouă, poate cum n-a Lucrătorii din fermele I.A.S. d
se va trezi înlr-o primă­ mizării, spre pătrunderea treaptă mult superioară a cele mai Line făcătoare fost alta, primăvara unei Mintia se preocupă cu răspun­ r; o
ştiinţei agrotehnice în ex­
vara generoasă şi într-o spiralei noastre de deveniri ample consecinţe în sfe primeniri şi fertilizări de­ dere de pregătirea temeinică a a
perspectivă optimistă de ploatarea pământului. Acea şi împliniri. Acum agricul­ producţiei materiale şi pline, din care vom culege recoltei viitoare. In acest sens, V
edificator este şi faptul că la
plenară din 1949 a pus ba­
rod bogat şi bunăstare. tura noastră sc relansează condiţiei umane. Acum, i roade bogate un şir lung această unitate au fost trans­ k
ze solide transformării ra­ de pe platforma materială si
Aruncirid un arc peste dicale a condiţiei şi fizio­ şi spirituală abia conturată nou propulser s-a ivit ■ de toamne. portate în cimp peste 4 500 to­ ri
ne gunoi de grajd, iar pe mal
îi
tred decenii în urmă vom nomiei ţărănimii cu un alt pe atunci sub forma piand- din stadiul la care am . rnoMci ADiiCAk.ni mult dc 400 hectare au fost m
ÎUns în dw.vnlit.arp «! H