Page 40 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 40

í’;i¡í. 2                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI



                               Fiecare sector minier  să devină                                           Se  acţionează  pentru  înfăptuirea

                                   model de activitate eficientă                                         planului la toate punctele de lucru!

                        (Urmare din pag. 1)   te,   situîndu-ne   pe   ultimul   forate  lipsei  de  apă.  Nico­  (Urmare din pag. I)  şi  din  subteran  nu  sîof  cele   repartizaţi  şi  răspund  dir&cî.«
                                              loc  în  oe  priveşte  indicele   lás   Drîstaru:   Mai   avem                   mai  bune,  nu  dau  certitudi­  de  organizaţiile  de  bază,  in­
                                              de  utilizare  a  fondului  de   destui  oameni  care  nu  prea                  nea  că  batardoiH  aval  din   formează  cu  regularitate  a-
                    dovedesc,  în  esenţă,  că  oa­  timp.   Spre   această   mane   iac  nimic  şi  de  aceea  tre­  no  ne  realizăm  planul!  Do-
                   meni  i  noştri  au  înţeles  în   rezervă   internă   trebuie   să              Jarea  cu  utilaje  este  bună,   aracamente  va  fi  gaia  la  20   sepra  modului  în  care  îşi  în­
                   marea   lor   majoritate  cînd,   ne  îndreptăm  toată  atenţia,   buie   ¡repartizate   sarcini   proiecte şi documentaţii teh­  aprilie  1979.  De  pe  acum,   deplinesc  această  îndatark-e.
                   cum  şi  cît  trebuie  să  pro­  în  acest  sens,  brigada  noas­  conjúrete  nu  numai  pe  for­  nice  există,  materiale  ase­  şantierul  să  se  pregătească   Urmărim  ca  fiecare  organi­
                   ducă.   în   condiţiile   anului                      maţii,  dar  şi  pe  fiecare  lu­  menea,  intr-an  cuvint  avem   temeinic  împotriva  viiturilor   zaţie  de  partid  să  se  implice
                   1979,   cînd   productivitatea   tră  cheamă  la  întrecere  toar­  crător  în  parte.  In.  această   ktfreoga forjă în concordan-   din   primăvară.   Şantierul   mai  mult  fci  conducerea  acti­
                   muncii  va  trebui  să  crească   te  brigăzile  de  mineri,  an-   viziune   este   imperios   ne­  Jă  cu  cerinţele  pionului  ce   IV — aducţiunea secundară ?  vităţii  economice  la  toate
                   cu  11  la  sută  faţă  de  1978,   gajîndu-se  să  extragă  peste   cesar  să  facem  front  co­  ni s-a stabilit. Ce trebuie făcut   Ce  au  de  gînd  să  facă  dacă   punctele  de  lucru,  să  elimi­
                   această   înţelegere   trebuie   plan  300  tone  de  minereu,   mun  cei  din  abataje  cu  cei   însă ? Şantierul I — uxină :   vor  continua  cu  avansările  de   năm  neajunsurile,  să  se  intre
                   să  devină  unitară  în  toate   prin  mai  judicioasa  organi­  din   sectorul   transporturi,   Punerea  la  punct  a  transpor­  40  metri  liniari  pe  lună,  ceea   în  ritmurile  stabilite.  Locurile
                   abatajele,  în  toate  compar­  zare  a  muncii  şi  eliminarea   pentru  a  asigura  ritmicita­  tului  în  subteran,  suprave­  ce  înseamnă  nici  jumătate   de  muncă  moi  deosebite,
                   timentele  de  muncă.  Aceas­  totală  a  absenţelor  nemoti­  tea   producţiei.   Constantin   gherea  tehnică  a  diagrame­  din  planul  lunar  ?  Dar  la   cheie,  sînt  _  conduse  de  cei
                                              vate“.                     Trifan  :  Insistăm  pe  elimi­  lor  ciclice  în  transport,  res­  punctul  de  lucru  Rîuşor-oval   mai  destoinici  comunişti  şi
                   ta   necesită   perfecţionarea                        narea  salturilor  în  aprovi­  pectarea  riguroasă  a  progra­  cînd  vor  începe  ?  Sînt  între­  perseverăm  pentru  întronarea
                   activităţii   consiliului   oame­  Răspunzîn.d   acestei   che­  zionarea   cu  rambleu   uscat   mului  de  lucru,  întărirea  dis­  bări  pe  cofe  le-am  mai  pus   spiritului  de  ordine  şi  disci­
                   nilor   muncii,   care   trebuie   mări,   cu   accentul   cuvenit   şi  ou  lemn  de  mină,  iar   ciplinei  în  muncă.  La  supra­  şi  le  punem  şi  pe  această   plină,  de  răspundere  comu­
                   să  pună  un  mai  mare  ac­  pe   întărirea   disciplinei   în   conducerii   minei   îi   cerem   faţă  să  se  facă  întreţinerea   cale  conducerii  acestui  şan­  nistă  peste  tot.  Nu  sîn-t  tole­
                   cent   pe   programarea   ju­  muncă,   ceilalţi   participanţi   să  vină  la  locul  nostru  de   mai  bună  a  maşinilor  şi  uti­  tier,  şef  inginerul  Mihai  Ne-   rate  abaterile  nimănui,  indi­
                   dicioasă,  din  timp,  a  pro­  la  dezbateri  au  făcut  nu­                    lajelor.  Şeful  şantierului,  in­  feru.  Secţia  auto:  Este  „ini­  ferent  de  funcţia  pe  care  o
                   ducţiei  pe  formaţii  de  luoru   meroase   propuneri.   Ior-   muncă  pentru  a  stabili,  la   ginerul  Tiberiu  Micu,  şefii   ma"  marelui  nostru  şantier.   deţine.  Vom  determina  con­
                   potrivit   condiţiilor   de   la   dache   Scînteie   şi   Vasile   faţa  locului,  cauzele  greu­  loturilor,  ¡ng.  loan  Dănilă  şi   Nu  „bate",  nu  funcţionează   ducerile  şantierelor  să-şi  sta­
                   faţa   locului,   urmărirea   o-   Jurj:   Organizarea   temei­  tăţilor  ce  există  şi  soluţi­  Ştefan   Kemecsey,   maiştrii   forţa  mecanizată,  nu  merge   bilească  urgent  grafice  con­
                   perativă  a  realizării  sarci­  nică   a   aprovizionării   rit­  ile  de  redresare  a  activită­  şi  conducătorii  formaţiilor  de   treaba.  Răspunderea  aceasta   crete  d,e  recuperare  a  rămâ­
                   nilor de plan“.            mice  a  fronturilor  de  lucru   ţii.                lucru — cu toţii trebuie să ac­  trebuie  bine  înţeleasă  de  şe­  nerilor  în  urmă  la  fiecare  o-
                     în  intervenţiile  lor  scurte,   cu   materiale   şi   urgentarea   .  Sintetizînd  cerinţele  ma­  ţioneze  mai  energic.  Şantie­  ful  secţiei,  ing.  Antonie  Ro-   biectiv  şi  punct  de  lucru,  ca­
                   dar  pline  de  conţinut,  şefii   punerii   în   funcţiune   a   jore   reliefate   în   cadrul   rul II — aducţiunea principa­ şoiu,  de  întregul  colectiv  al   re  să  cuprindă  şi  măsurile
                   de  brigăzi  Vasile  Jurj,  Pe­  schipului  de  la  puţul  3.  Ni-   dezbaterilor,   în   ideea   că   lă  :  Organizarea  deosebită  a   secţiei auto".  practice  privind  încadrarea  în
                   tru   Mihalcea,   Nicolae   Pe-   eolae   Petrea:   Odată   cu   trebuie  acţionat  de  aşa  na­  muncii  la  betonarea  galeriei   Ec.  Traian  Dobra,  şeful   stadiile fizice preconizate".
                   trea,  Constantin  Trifan,  in­  lansarea  fişei  de  acord  să   tură  îneît  fiecare  sector  să   de  la  lotul  Volea  Jurii,  con­  biroului   plan  :  „Persona­  Pentru  încadrarea  în  gra­
                   ginerul   Ion   Urşeanu   s-au   fie  asigurate  şi  materialele   devină  model  de  activitate   dus  de  loan  Radu,  cu  aten­  lul  tehnic,  maiştrii,  şefii  de   fice,  pentru  realizarea  exem­
                   referit  cu  deosebire  la  pro­  necesare  pentru  cel  puţin  o   eficientă,   reprezentanţii   oa­  ţie  mare  la  calitate.  Şantie­  loturi,  de  şantiere  să-şi  cu­  plară  a  planului  mai  sînt
                   blemele   din   sfera   aprovi­  jumătate  de  lună.  In>g.  Ian-   menilor  muncii  de  la  E.M.   rul  are  cea  m.ai  însemnată   noască  mai  bine  atribuţiile   multe  probleme  de  pus  la
                   zionării   şi   a   disciplinei   cu  Lăscuţoi  :  Pe  lingă  a-   Ghelari  au  aprobat  cu  en­  lucrare  de  executat  pe  dru­  şi,  mai  cu  seamă,  să  le  apli­  punct.  Comitetul  de  partid,
                   muncii.   „Brigada   noastră   provizionarea  la  nivelul  ce­  tuziasm   angajamentul   co­  mul  critic  pînă  în  1981.  Deci,   ce  la  locurile  de  muncă  de   conducerea   grupului   şi   a
                   s-a  situat  pe  un  loc  frun­  rinţelor  cu  rambleu  se  im­  lectivului  pe  1979,  care  vi­  se  impun  ritmuri  înalte  peste   care  răspund.  Adunările  ge­  şantierelor  sînt  însă  mai  mult
                   taş,  ceea  ce  ne  bucură.  însă   pune  o  exigentă  întreţinere   zează   printre   altele:   de­  tot.  Şantierul  va  fi  înzestrat   nerale  ale  oamenilor  muncii   ca  altădată  conectate  în  so­
                   faptul  că  orizontul  XII  este   a   căilor   de   aprovizionare   păşirea  planului  cu  1  000   cu  cea  mai  modernă  tehnică   sînt  un  prilej  bun  de  a  dez­  luţionarea  problemelor.  Pă­
                   restanţier  la  plan  —  măr­  fără  de  care  nu  poate  fi   tone  de  minereu  brut  ex­  de  lucru  în  subteran.  îi  aver­  bate  şi  soluţiona  aceste  pro­  rerea  unanimă  că  pionul  este
                   turisea   Petru   Mihalcea   —   vorba   de   ritmicitate.   A-   tras  şi  cu  500  tone  de  fier   tizăm  de  pe  acum  să  se  pre­  bleme".  realist,  că  se  poate  îndeplini
                   ne  face  să  plecăm  capul  în   ceeaşi  exigenţă  se  cere  în   în   minereu   livrat,   reduce­  gătească  să  poată  exploata   Loghin  Popa,  instructor  al   şi  chiar  depăşi  —  trebuie  să
                   această   adunare.   Nerealiză-   asigurarea   funcţionării   op­  rea  consumurilor  eu  200  mc   agregatele  pe  care  le  vor   Comitetului   judeţean   de   devină  deviza  muncii  de  zi
                   rile   din   orizontul   nostru   time  a  pompelor  pentru  e-   lemn  de  mină,  5  tone  u-   primi.  Şantierul  III  —  baraj:   partid  pe  amenajare  :  „Mem­  cu  zi  a  fiecărui  lucrător  de
                   au  ia  bază  cele  peste  1  400   liminarea   stagnărilor   în   Ieiuri  şi  cu  10  000  kWh  c-   Ritmurile  actuale  din  zo­  brii  biroului  şi  comitetului  de   pe  amenajarea  hidroenerge­
                   om-zile   absenţe   nemotiva­  rambleierea hidraulică, da-  nergie electrică.    na centrală a barajului, ca  partid de pe amenajare srnt  tică din Retezat!


                                                                           Potrivit   sarcinilor   din   rapănul,   moniliozele,   ciu-   turi  de  peste  0  grade  Cel­  la   stropirea   pomilor   din
                                                                         programul   judeţean   de   ruiroa   frunzelor   la   sîmbu-   sius.  Se  recomandă  aplica­  grădinile  caselor,  cum  sînt
                                                                         dezvoltare   a   pomicultura,   roase,   băşicarea   frunzelor   rea  a  două  tratamente  în   Polisulfura  de  bariu  —  în
                                                                         pe   lingă   creşterea   supra­  de piersic.          timpul   repausului   vegeta­  doză  de  6  kg  la  100  1  apă,
                                                                         feţelor   ocupate   cu   livezi   In   combaterea   acestor   tiv,  care  să  se  execute  la   Oleocarbetoxul  —  în  doză
                                                                         în   bazinele   specializate   o   boli   şi   dăunători   un   rol   interval  de  cel  puţin  o  lu­  de  2,5  1  la  100  litri  a<pă,
                                                                         atenţie  deosebită  s-a  acor­  deosebit   îl   au   tratamente­  nă unul de altul.  Carbetox  37  —  în  doză  de
                                                                         dat   extinderii   culturii   po­                                                1  litru  la  100  litri  apă.  A-
                                                                         milor   în   grădinile   de   pe                                                 eeste  substanţe,  fiind  toxi­
                                                                         lingă  casă,  care  să  asigure                                                  ce,  se  vor  folosi  cu  atenţie,
                                                                         cantităţi   sporite   de   fructe  0 lucrare care se efectuează acum             respectînd   indicaţiile   spe­
                                                                         destinate   satisfacerii   nevoi­                                                cialiştilor.
                                                                         lor  de  consum  ale  popu­                                                        Eficacitatea   tratamentelor
                                                                         laţiei.                      Tratamentele fitosanitare —                         chimice  va  fi  sporită  prin
                                                                           Obţinerea   unor   producţii                                                   executarea  unor  măsuri  de
                                                                         sporite  de  fructe  şi  de  bu­                                                 igienă   culturală   cum   sînt:
                                                                         nă  calitate  impune  aplica­                                                    răzuirea   scoarţei   tulpinilor
                                                                         rea  unui  complex  de  mă­  măsură importantă in ridicarea                      bătrâne   şi   arderea  resturi­
                                                                         suri  agrotehnice  ca  :  ferti­                                                 lor,  tăierea  şi  arderea  ra­
                                                                         lizarea  organică  şi  minera­                                                   murilor  atacate  de  făsnare,
                                                                                                O  randamentului livezilor pomicole
                                                                         lă,  lucrările  de  afînare  a                                                   a  lăstarilor  lacomi  şi  a  dra-
                                                                         solului,   tăieri,   stropiri.                                                   jonilor,  strîngerea  şi  arde­
                                                                         verigă  importantă  în  cadrul                                                   rea   fructelor   mumificate
                                                                         acestui   complex   o   con­                                                     ctc.   O   atenţie   deosebită
                                                                         stituie   stropirile   pentru   le   de   iarnă.   Combaterea   Pentru   aplicarea   trata­  trebuie   acordată   protejării
                                                                         prevenirea   şi   combate­  păduchelui   din   San-Jose   mentelor  de  iarnă  s-au  a-   pomilor   împotriva   rozătoa­
                                                                         rea  bolilor  şi  insectelor  din   poate   fi   realizată   numai   provizionat   (prin   centrele   relor  prin  verificarea  şi  re­
                                                                         plantaţiile  pomicole.  în  pe­  prin   tratamente   de   iarnă,   de   protecţie   a   plantelor   pararea  periodică  a  împre­
                                                                         rioada  de  repaus  vegetativ,   dacă  sînt  aplicate  în  con­  Haţeg,   Ilia   şi   Orăştie   şi   jurimii  livezilor,  precum  şi
                                                                         pomii   adăpostesc   o   serie   diţiile   tehnioe   corespunză­  prin   formaţiile   de   lucru   combaterii şoarecilor.
                                                                         de  dăunători  şi  agenţi  pa­  toare.  Practic,  un  tratament   Deva,   Simeria,   Geoagiu,   Substanţele   pentru   com­
                                                                         togeni.   Dintre   dăunătorii   de  iarnă  este  bine  execu­  Hunedoara,  Dobra  şi  Brad)   batere  şi  aparatura  sînt  a-
                                                                         mai    frecvenţi   amintim:   tat  atunci  cînd  coroana  şi   substanţele   necesare.   Prin   sigurate   de   către   stat   în
                                                                         păduchele   din   San   Jose,   tulpina   pomilor   sînt   îm­  aceste  unităţi  se  pot  închi­  cantităţi  suficiente.  Ca  ur­
                                                                         ouăle   păduchilor   de   frun­  băiate  şi  curg  picături  de   ria  şi  aparatele  de  stropit.   mare,  există  condiţii  ca  la
                                                                         ze,  păianjenilor,  ale  insec­  soluţie  de  pe  ramuri.  Pe­  In  această  iarnă  se  va  lu­  toţi  pomii  fructiferi  să  fie
                                                                         telor  defoliatoare,  coconi  ai   rioada   aplicării   tratamen­  ciră,  în  livezile  organizate,   aplicate   tratamentele   de
                                                                         viermilor   merelor   etc.   A-   telor  începe  de  la  căderea   cu  Dibutox  —  în  doza  de   iarnă.
                       C.  S.  HUNEDOARA  —  sec  (ia  hidro-oxigen.  Şeful  de  e-   genţii  patogeni  care  trebuie   frunzelor  şi  pînă  la  umfla­
                     elilpă   lăcătuşi,   loan   Opreau,   împreuna   eu   specialistul   Teodor                               1  1  la  100  litri  apă  şi  cu   ing. VIONELA CHIRILĂ
                    l'loriau,   secretarul   organizaţiei   de   partid   întreţinere   hidro   —   combătuţi   prin   tratamente   rea   mugurilor.   Important   substanţe  cu  toxicitate  mai  şeful inspectoratului judeţean
                     ambii   fruntaşi   în   producţie   —   verifica   calitatea   reparaţiei   u-   fitosanitare   sînt   cei   care   de  reţinut  este  că  se  lu­  redusă  care  pot  fi  folosite   pentru protecţia plantelor
                     nui utilaj.                     E'oto: N. NEGRU     produc   făinarea   mărului,  crează   numai   la   tempera­  şi  în  incinta  localităţilor  şi  Deva

                     Hotărârea   Plenarei   C.C.                în ajutorul lectorilor şi propagandiştilor,                    exigenţele   stadiilor   viitoare
                   al  P.C.R.  din  prima  zi  a                                                                                                               SE TRANSPORTĂ
                   lunii   februarie   cu   privire             al celor care prezintă informarea politică                     —  aşezînd  întreaga  noastră   AMENDAMENTE
                                                                                                                                              fundamente­
                                                                                                                                         pe
                                                                                                                               agricultură
                   la   îmbunătăţirea   conducerii                                                                             le   valorificării   superioare   CALCAROASE PE
                   şi  planificării  unitare  a  a-
                   grioullurii,   crearea   consili­                                                                           a  potenţialului,  cu  finalita­  TERENURILE ACIDE
                   ilor   unice   agroindustriale    Vom avea o primăvară in agricultură din                                   te  nemijlocită  asupra  pro­
                   de  stat  şi  cooperatiste  şi                                                                              ducţiei  vegetale  şi  anima­  în  aceste  zile  se  lucrează
                   creşterea   producţiei   agrico­                                                                            liere.  Pilonii  centrali  ai  a-   intens  —  cu  peste  30  de   i
                   le  s-a  instalat  ca  priorita­  care vom culege roade bogate multe toamne                                 cestei  propulsii  se  arată  a   tractoare  şi  remorci  —  la   i
                   te   pe   agenda   de   lu­                                                                                 fi   organizarea,   planificarea   transportul   şi   aplicarea   a-
                   cru  a  organelor  de  partid   întâlni   două   plenare   ale   mou ae a munci şi gincu.                   şi  conducerea  unitară  a  a-   m  enda  ment  el  or  oalcaroasc
                   şi   a   .   celorlalte   orga­  partidului   care   au   multe   ¡La   capătul   dinspre   noi   Aivaüi uc imu ic uuga jjt  griculturii.   Se   învederează   pe  terenurile  acide.  In  pri­  1
                                                                                                                                                                                     0
                   ne   de   conducere   colectivă   asemănări   în   privinţa   ca­  al  arcului,  Plenara  din  1   spectivă.  Acest  adevăr  et   din  nou  şi  în  acest  dome­  ma  etapă,  cînd  se  vor  trans­
                   din   agricultură,   a   tuturor   racterului   revoluţionar   al   februarie  1979  a  consfinţit,   însoţit  de  altul,  anume   niu   concepţia   novatoare,   porta  6  500  tone  dolomită,   1
                   celor  care  lucrează  pc  o-   măsurilor   adoptate.   'Avem   ca  într-o  adevărată  consti­  sub   acest   arc   partid   prospectivă   a   secretarului       B
                                                                                                                                                                      desfăşoară
                                                                                                                                                                                pe
                   goărcle  ţării.  Şi,  este  firesc   în  vedere  Plenara  din  .3-5   tuţie,  drumul  lung,,  extrem  a   determinat   pormane   general  al  nartidului,  tova­  acţiunea   se  C.A.P.   Pişchinţi,
                                                                                                                                                          terenurile
                   să  fie  aşa,  dc  vreme  ce  a-   martie  1949,  ca­                           schimbări     intermediar   răşul   ITicolae   Ceauşescu,                         1
                   griculturii   noastre   socialis­  re  a  pus  baze­                                       propulsive   pe   fermitatea   ou   care   acţio­  Vaidei,   Orăştioara  dc   Sus,
                   to  i  se  pun  acum  baze  or­  le  .•  transformă­                                       tru   fiecare   nează   pentru   înfăptuirea   Densuş,   Peşteana,   Rîu   de
                   ganizatorice  noi,  cu  capaci­  rii   agricultu­  Cronica . evenimentelor săpiaminii      tapă   pe   ca   neabătută  a  politicii  gene­  Mori,   Toteşti,   Sarmizegetu-
                   tate  funcţională  şi  eficien­  rii   fărîmiţate'                                         am    străbaţi   rale  a  partidului,  a  obiec­  sa, Şerel şi Nucşoara.
                   ţă  sporite.  In  această  iar­  şi   slab   Pro­                                          t-o,   dovedii
                   nă,  cînd,  ca  in  toate  ierni­  ductive  a  României  de  pe                            du-se   'profuj   tivelor  şi  sarcinilor  stabili­                    z
                   le,  'sevele  stau  amorţite,  se   acea  vreme,  într-una  orga­  de  încărcat  de  semnificaţii   revoluţionar   şi   consecve   te  de  Congresul  al  Xl-lea   n
                   pregăteşte   cu   deosebită   a-   nizată  in  chip  socialist,  eu   politice,  economice  şi  socia­  pînă  la  capăt  şi  în  dom   şi  Conferinţa  Naţională  ale   LA FERTILIZAREA   n n
                   tenţie   şi   maximă   răspun­  o   largă   deschidere   spre   le,  şi  în  roade,  punând,  cum   niul  celor  mai  tradiţiona   partidului.  TERENULUI         c:
                   dere  cadrul  nou  în  care  în­  practicarea   mecanizării,   chi­  spuneam,   bazele   unor   noi   şi  mai  imobile  relaţii  s   Ne   aşteaptă   o   primăva­  P
                   treaga   noastră   agricultură                       transformări,   dar   pe   o   ciale  —  cele  agrafe  —,  <   ră   nouă,   poate   cum   n-a   Lucrătorii   din   fermele   I.A.S.   d
                   se  va  trezi  înlr-o  primă­  mizării,   spre   pătrunderea   treaptă   mult   superioară   a   cele  mai  Line  făcătoare   fost   alta,   primăvara   unei   Mintia  se  preocupă  cu  răspun­  r; o
                                             ştiinţei  agrotehnice  în  ex­
                   vara   generoasă   şi   într-o                       spiralei  noastre  de  deveniri   ample   consecinţe   în   sfe   primeniri   şi   fertilizări   de­  dere   de   pregătirea   temeinică   a   a
                   perspectivă   optimistă   de   ploatarea   pământului.   Acea   şi  împliniri.  Acum  agricul­  producţiei   materiale   şi   pline,  din  care  vom  culege   recoltei   viitoare.   In   acest   sens,   V
                                                                                                                                                         edificator  este  şi  faptul  că  la
                                             plenară  din  1949  a  pus  ba­
                  rod bogat şi bunăstare.                               tura   noastră   sc   relansează   condiţiei  umane.  Acum,  i   roade  bogate  un  şir  lung   această   unitate   au   fost   trans­  k
                                             ze  solide  transformării  ra­  de   pe   platforma   materială                                                                         si
                          Aruncirid un arc peste   dicale  a  condiţiei  şi  fizio­  şi  spirituală  abia  conturată   nou  propulser  s-a  ivit  ■   de toamne.  portate  în  cimp  peste  4  500  to­  ri
                                                                                                                                                         ne  gunoi  de  grajd,  iar  pe  mal
                                                                                                                                                                                     îi
                        tred decenii în urmă vom  nomiei  ţărănimii  cu  un  alt  pe atunci sub forma piand-  din  stadiul  la  care  am  .   rnoMci ADiiCAk.ni  mult dc 400 hectare au fost  m
                                                                                                   ÎUns  în  dw.vnlit.arp  «!  H
   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45