Page 40 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 40
í’;i¡í. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Fiecare sector minier să devină Se acţionează pentru înfăptuirea
model de activitate eficientă planului la toate punctele de lucru!
(Urmare din pag. 1) te, situîndu-ne pe ultimul forate lipsei de apă. Nico (Urmare din pag. I) şi din subteran nu sîof cele repartizaţi şi răspund dir&cî.«
loc în oe priveşte indicele lás Drîstaru: Mai avem mai bune, nu dau certitudi de organizaţiile de bază, in
de utilizare a fondului de destui oameni care nu prea nea că batardoiH aval din formează cu regularitate a-
dovedesc, în esenţă, că oa timp. Spre această mane iac nimic şi de aceea tre no ne realizăm planul! Do-
meni i noştri au înţeles în rezervă internă trebuie să Jarea cu utilaje este bună, aracamente va fi gaia la 20 sepra modului în care îşi în
marea lor majoritate cînd, ne îndreptăm toată atenţia, buie ¡repartizate sarcini proiecte şi documentaţii teh aprilie 1979. De pe acum, deplinesc această îndatark-e.
cum şi cît trebuie să pro în acest sens, brigada noas conjúrete nu numai pe for nice există, materiale ase şantierul să se pregătească Urmărim ca fiecare organi
ducă. în condiţiile anului maţii, dar şi pe fiecare lu menea, intr-an cuvint avem temeinic împotriva viiturilor zaţie de partid să se implice
1979, cînd productivitatea tră cheamă la întrecere toar crător în parte. In. această ktfreoga forjă în concordan- din primăvară. Şantierul mai mult fci conducerea acti
muncii va trebui să crească te brigăzile de mineri, an- viziune este imperios ne Jă cu cerinţele pionului ce IV — aducţiunea secundară ? vităţii economice la toate
cu 11 la sută faţă de 1978, gajîndu-se să extragă peste cesar să facem front co ni s-a stabilit. Ce trebuie făcut Ce au de gînd să facă dacă punctele de lucru, să elimi
această înţelegere trebuie plan 300 tone de minereu, mun cei din abataje cu cei însă ? Şantierul I — uxină : vor continua cu avansările de năm neajunsurile, să se intre
să devină unitară în toate prin mai judicioasa organi din sectorul transporturi, Punerea la punct a transpor 40 metri liniari pe lună, ceea în ritmurile stabilite. Locurile
abatajele, în toate compar zare a muncii şi eliminarea pentru a asigura ritmicita tului în subteran, suprave ce înseamnă nici jumătate de muncă moi deosebite,
timentele de muncă. Aceas totală a absenţelor nemoti tea producţiei. Constantin gherea tehnică a diagrame din planul lunar ? Dar la cheie, sînt _ conduse de cei
vate“. Trifan : Insistăm pe elimi lor ciclice în transport, res punctul de lucru Rîuşor-oval mai destoinici comunişti şi
ta necesită perfecţionarea narea salturilor în aprovi pectarea riguroasă a progra cînd vor începe ? Sînt între perseverăm pentru întronarea
activităţii consiliului oame Răspunzîn.d acestei che zionarea cu rambleu uscat mului de lucru, întărirea dis bări pe cofe le-am mai pus spiritului de ordine şi disci
nilor muncii, care trebuie mări, cu accentul cuvenit şi ou lemn de mină, iar ciplinei în muncă. La supra şi le punem şi pe această plină, de răspundere comu
să pună un mai mare ac pe întărirea disciplinei în conducerii minei îi cerem faţă să se facă întreţinerea cale conducerii acestui şan nistă peste tot. Nu sîn-t tole
cent pe programarea ju muncă, ceilalţi participanţi să vină la locul nostru de mai bună a maşinilor şi uti tier, şef inginerul Mihai Ne- rate abaterile nimănui, indi
dicioasă, din timp, a pro la dezbateri au făcut nu lajelor. Şeful şantierului, in feru. Secţia auto: Este „ini ferent de funcţia pe care o
ducţiei pe formaţii de luoru meroase propuneri. Ior- muncă pentru a stabili, la ginerul Tiberiu Micu, şefii ma" marelui nostru şantier. deţine. Vom determina con
potrivit condiţiilor de la dache Scînteie şi Vasile faţa locului, cauzele greu loturilor, ¡ng. loan Dănilă şi Nu „bate", nu funcţionează ducerile şantierelor să-şi sta
faţa locului, urmărirea o- Jurj: Organizarea temei tăţilor ce există şi soluţi Ştefan Kemecsey, maiştrii forţa mecanizată, nu merge bilească urgent grafice con
perativă a realizării sarci nică a aprovizionării rit ile de redresare a activită şi conducătorii formaţiilor de treaba. Răspunderea aceasta crete d,e recuperare a rămâ
nilor de plan“. mice a fronturilor de lucru ţii. lucru — cu toţii trebuie să ac trebuie bine înţeleasă de şe nerilor în urmă la fiecare o-
în intervenţiile lor scurte, cu materiale şi urgentarea . Sintetizînd cerinţele ma ţioneze mai energic. Şantie ful secţiei, ing. Antonie Ro- biectiv şi punct de lucru, ca
dar pline de conţinut, şefii punerii în funcţiune a jore reliefate în cadrul rul II — aducţiunea principa şoiu, de întregul colectiv al re să cuprindă şi măsurile
de brigăzi Vasile Jurj, Pe schipului de la puţul 3. Ni- dezbaterilor, în ideea că lă : Organizarea deosebită a secţiei auto". practice privind încadrarea în
tru Mihalcea, Nicolae Pe- eolae Petrea: Odată cu trebuie acţionat de aşa na muncii la betonarea galeriei Ec. Traian Dobra, şeful stadiile fizice preconizate".
trea, Constantin Trifan, in lansarea fişei de acord să tură îneît fiecare sector să de la lotul Volea Jurii, con biroului plan : „Persona Pentru încadrarea în gra
ginerul Ion Urşeanu s-au fie asigurate şi materialele devină model de activitate dus de loan Radu, cu aten lul tehnic, maiştrii, şefii de fice, pentru realizarea exem
referit cu deosebire la pro necesare pentru cel puţin o eficientă, reprezentanţii oa ţie mare la calitate. Şantie loturi, de şantiere să-şi cu plară a planului mai sînt
blemele din sfera aprovi jumătate de lună. In>g. Ian- menilor muncii de la E.M. rul are cea m.ai însemnată noască mai bine atribuţiile multe probleme de pus la
zionării şi a disciplinei cu Lăscuţoi : Pe lingă a- Ghelari au aprobat cu en lucrare de executat pe dru şi, mai cu seamă, să le apli punct. Comitetul de partid,
muncii. „Brigada noastră provizionarea la nivelul ce tuziasm angajamentul co mul critic pînă în 1981. Deci, ce la locurile de muncă de conducerea grupului şi a
s-a situat pe un loc frun rinţelor cu rambleu se im lectivului pe 1979, care vi se impun ritmuri înalte peste care răspund. Adunările ge şantierelor sînt însă mai mult
taş, ceea ce ne bucură. însă pune o exigentă întreţinere zează printre altele: de tot. Şantierul va fi înzestrat nerale ale oamenilor muncii ca altădată conectate în so
faptul că orizontul XII este a căilor de aprovizionare păşirea planului cu 1 000 cu cea mai modernă tehnică sînt un prilej bun de a dez luţionarea problemelor. Pă
restanţier la plan — măr fără de care nu poate fi tone de minereu brut ex de lucru în subteran. îi aver bate şi soluţiona aceste pro rerea unanimă că pionul este
turisea Petru Mihalcea — vorba de ritmicitate. A- tras şi cu 500 tone de fier tizăm de pe acum să se pre bleme". realist, că se poate îndeplini
ne face să plecăm capul în ceeaşi exigenţă se cere în în minereu livrat, reduce gătească să poată exploata Loghin Popa, instructor al şi chiar depăşi — trebuie să
această adunare. Nerealiză- asigurarea funcţionării op rea consumurilor eu 200 mc agregatele pe care le vor Comitetului judeţean de devină deviza muncii de zi
rile din orizontul nostru time a pompelor pentru e- lemn de mină, 5 tone u- primi. Şantierul III — baraj: partid pe amenajare : „Mem cu zi a fiecărui lucrător de
au ia bază cele peste 1 400 liminarea stagnărilor în Ieiuri şi cu 10 000 kWh c- Ritmurile actuale din zo brii biroului şi comitetului de pe amenajarea hidroenerge
om-zile absenţe nemotiva rambleierea hidraulică, da- nergie electrică. na centrală a barajului, ca partid de pe amenajare srnt tică din Retezat!
Potrivit sarcinilor din rapănul, moniliozele, ciu- turi de peste 0 grade Cel la stropirea pomilor din
programul judeţean de ruiroa frunzelor la sîmbu- sius. Se recomandă aplica grădinile caselor, cum sînt
dezvoltare a pomicultura, roase, băşicarea frunzelor rea a două tratamente în Polisulfura de bariu — în
pe lingă creşterea supra de piersic. timpul repausului vegeta doză de 6 kg la 100 1 apă,
feţelor ocupate cu livezi In combaterea acestor tiv, care să se execute la Oleocarbetoxul — în doză
în bazinele specializate o boli şi dăunători un rol interval de cel puţin o lu de 2,5 1 la 100 litri a<pă,
atenţie deosebită s-a acor deosebit îl au tratamente nă unul de altul. Carbetox 37 — în doză de
dat extinderii culturii po 1 litru la 100 litri apă. A-
milor în grădinile de pe eeste substanţe, fiind toxi
lingă casă, care să asigure ce, se vor folosi cu atenţie,
cantităţi sporite de fructe 0 lucrare care se efectuează acum respectînd indicaţiile spe
destinate satisfacerii nevoi cialiştilor.
lor de consum ale popu Eficacitatea tratamentelor
laţiei. Tratamentele fitosanitare — chimice va fi sporită prin
Obţinerea unor producţii executarea unor măsuri de
sporite de fructe şi de bu igienă culturală cum sînt:
nă calitate impune aplica răzuirea scoarţei tulpinilor
rea unui complex de mă măsură importantă in ridicarea bătrâne şi arderea resturi
suri agrotehnice ca : ferti lor, tăierea şi arderea ra
lizarea organică şi minera murilor atacate de făsnare,
O randamentului livezilor pomicole
lă, lucrările de afînare a a lăstarilor lacomi şi a dra-
solului, tăieri, stropiri. jonilor, strîngerea şi arde
verigă importantă în cadrul rea fructelor mumificate
acestui complex o con ctc. O atenţie deosebită
stituie stropirile pentru le de iarnă. Combaterea Pentru aplicarea trata trebuie acordată protejării
prevenirea şi combate păduchelui din San-Jose mentelor de iarnă s-au a- pomilor împotriva rozătoa
rea bolilor şi insectelor din poate fi realizată numai provizionat (prin centrele relor prin verificarea şi re
plantaţiile pomicole. în pe prin tratamente de iarnă, de protecţie a plantelor pararea periodică a împre
rioada de repaus vegetativ, dacă sînt aplicate în con Haţeg, Ilia şi Orăştie şi jurimii livezilor, precum şi
pomii adăpostesc o serie diţiile tehnioe corespunză prin formaţiile de lucru combaterii şoarecilor.
de dăunători şi agenţi pa toare. Practic, un tratament Deva, Simeria, Geoagiu, Substanţele pentru com
togeni. Dintre dăunătorii de iarnă este bine execu Hunedoara, Dobra şi Brad) batere şi aparatura sînt a-
mai frecvenţi amintim: tat atunci cînd coroana şi substanţele necesare. Prin sigurate de către stat în
păduchele din San Jose, tulpina pomilor sînt îm aceste unităţi se pot închi cantităţi suficiente. Ca ur
ouăle păduchilor de frun băiate şi curg picături de ria şi aparatele de stropit. mare, există condiţii ca la
ze, păianjenilor, ale insec soluţie de pe ramuri. Pe In această iarnă se va lu toţi pomii fructiferi să fie
telor defoliatoare, coconi ai rioada aplicării tratamen ciră, în livezile organizate, aplicate tratamentele de
viermilor merelor etc. A- telor începe de la căderea cu Dibutox — în doza de iarnă.
C. S. HUNEDOARA — sec (ia hidro-oxigen. Şeful de e- genţii patogeni care trebuie frunzelor şi pînă la umfla
elilpă lăcătuşi, loan Opreau, împreuna eu specialistul Teodor 1 1 la 100 litri apă şi cu ing. VIONELA CHIRILĂ
l'loriau, secretarul organizaţiei de partid întreţinere hidro — combătuţi prin tratamente rea mugurilor. Important substanţe cu toxicitate mai şeful inspectoratului judeţean
ambii fruntaşi în producţie — verifica calitatea reparaţiei u- fitosanitare sînt cei care de reţinut este că se lu redusă care pot fi folosite pentru protecţia plantelor
nui utilaj. E'oto: N. NEGRU produc făinarea mărului, crează numai la tempera şi în incinta localităţilor şi Deva
Hotărârea Plenarei C.C. în ajutorul lectorilor şi propagandiştilor, exigenţele stadiilor viitoare
al P.C.R. din prima zi a SE TRANSPORTĂ
lunii februarie cu privire al celor care prezintă informarea politică — aşezînd întreaga noastră AMENDAMENTE
fundamente
pe
agricultură
la îmbunătăţirea conducerii le valorificării superioare CALCAROASE PE
şi planificării unitare a a-
grioullurii, crearea consili a potenţialului, cu finalita TERENURILE ACIDE
ilor unice agroindustriale Vom avea o primăvară in agricultură din te nemijlocită asupra pro
de stat şi cooperatiste şi ducţiei vegetale şi anima în aceste zile se lucrează
creşterea producţiei agrico liere. Pilonii centrali ai a- intens — cu peste 30 de i
le s-a instalat ca priorita care vom culege roade bogate multe toamne cestei propulsii se arată a tractoare şi remorci — la i
te pe agenda de lu fi organizarea, planificarea transportul şi aplicarea a-
cru a organelor de partid întâlni două plenare ale mou ae a munci şi gincu. şi conducerea unitară a a- m enda ment el or oalcaroasc
şi a . celorlalte orga partidului care au multe ¡La capătul dinspre noi Aivaüi uc imu ic uuga jjt griculturii. Se învederează pe terenurile acide. In pri 1
0
ne de conducere colectivă asemănări în privinţa ca al arcului, Plenara din 1 spectivă. Acest adevăr et din nou şi în acest dome ma etapă, cînd se vor trans
din agricultură, a tuturor racterului revoluţionar al februarie 1979 a consfinţit, însoţit de altul, anume niu concepţia novatoare, porta 6 500 tone dolomită, 1
celor care lucrează pc o- măsurilor adoptate. 'Avem ca într-o adevărată consti sub acest arc partid prospectivă a secretarului B
desfăşoară
pe
goărcle ţării. Şi, este firesc în vedere Plenara din .3-5 tuţie, drumul lung,, extrem a determinat pormane general al nartidului, tova acţiunea se C.A.P. Pişchinţi,
terenurile
să fie aşa, dc vreme ce a- martie 1949, ca schimbări intermediar răşul ITicolae Ceauşescu, 1
griculturii noastre socialis re a pus baze propulsive pe fermitatea ou care acţio Vaidei, Orăştioara dc Sus,
to i se pun acum baze or le .• transformă tru fiecare nează pentru înfăptuirea Densuş, Peşteana, Rîu de
ganizatorice noi, cu capaci rii agricultu Cronica . evenimentelor săpiaminii tapă pe ca neabătută a politicii gene Mori, Toteşti, Sarmizegetu-
tate funcţională şi eficien rii fărîmiţate' am străbaţi rale a partidului, a obiec sa, Şerel şi Nucşoara.
ţă sporite. In această iar şi slab Pro t-o, dovedii
nă, cînd, ca in toate ierni ductive a României de pe du-se 'profuj tivelor şi sarcinilor stabili z
le, 'sevele stau amorţite, se acea vreme, într-una orga de încărcat de semnificaţii revoluţionar şi consecve te de Congresul al Xl-lea n
pregăteşte cu deosebită a- nizată in chip socialist, eu politice, economice şi socia pînă la capăt şi în dom şi Conferinţa Naţională ale LA FERTILIZAREA n n
tenţie şi maximă răspun o largă deschidere spre le, şi în roade, punând, cum niul celor mai tradiţiona partidului. TERENULUI c:
dere cadrul nou în care în practicarea mecanizării, chi spuneam, bazele unor noi şi mai imobile relaţii s Ne aşteaptă o primăva P
treaga noastră agricultură transformări, dar pe o ciale — cele agrafe —, < ră nouă, poate cum n-a Lucrătorii din fermele I.A.S. d
se va trezi înlr-o primă mizării, spre pătrunderea treaptă mult superioară a cele mai Line făcătoare fost alta, primăvara unei Mintia se preocupă cu răspun r; o
ştiinţei agrotehnice în ex
vara generoasă şi într-o spiralei noastre de deveniri ample consecinţe în sfe primeniri şi fertilizări de dere de pregătirea temeinică a a
perspectivă optimistă de ploatarea pământului. Acea şi împliniri. Acum agricul producţiei materiale şi pline, din care vom culege recoltei viitoare. In acest sens, V
edificator este şi faptul că la
plenară din 1949 a pus ba
rod bogat şi bunăstare. tura noastră sc relansează condiţiei umane. Acum, i roade bogate un şir lung această unitate au fost trans k
ze solide transformării ra de pe platforma materială si
Aruncirid un arc peste dicale a condiţiei şi fizio şi spirituală abia conturată nou propulser s-a ivit ■ de toamne. portate în cimp peste 4 500 to ri
ne gunoi de grajd, iar pe mal
îi
tred decenii în urmă vom nomiei ţărănimii cu un alt pe atunci sub forma piand- din stadiul la care am . rnoMci ADiiCAk.ni mult dc 400 hectare au fost m
ÎUns în dw.vnlit.arp «! H