Page 74 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 804
PRINCIPALA PREOCUPARE A COMUNIŞTILOR
ESTE ÎNDEPLINIREA SARCINILOR ECONOMICE 8,30 Muzică
mentali
8,45 Film <1
înainte de începerea adu avem greutăţi în organizarea 95 la sută. Aceasta a pus sar nul îşi
nării generale a organizaţiei producţiei pe schimburi. cini deosebite pe umerii co spre n
de bază de la Prelucrări me Dionisie Danci, maistru : lectivului, cărora lc-a făcut 9,05 Selecţit
nile mi
canice din cadrul secţiei me în darea de seamă sînt pre faţă în mod onorabil. Aduna tămînii
canice a I.V. Călan, ain în zentate mai multe probleme rea a relevat însă că procesul 9,55 Itoman
treprins un sumar sondaj în de ordin economic şi social, adaptării colectivului la cerin din
dul 1
rîndul comuniştilor de aici, între care calitatea produc ţele privitoare la creşterea 10.50 „Mugui
cerîndu-le păreri asupra unor ţiei, întreţinerea şi repararea productivităţii, îmbunătăţirii române
probleme prioritare ale colec utilajelor, subliniate, şi de se calităţii, economisirii materia 11.15 re) Telecin-
tivului. Am aflat astfel două cretarul general al partidului, lelor, energiei şi combustibili 12.55 Festiva]
lucruri importante : întîi că tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lor, la perfecţionarea organi nai „Gi
principala preocupare a co la Conslătuirea din 5—7 sep zării muncii şi tehnologiei, nu. 13.50 Un far
proape
muniştilor de aici este înde tembrie a.c., de la C.C. al este şi nu poate fi încheiat, ci 14,10 In pe
plinirea sarcinilor economice P.C.R., disciplina muncii, c- aflîndu-se în plină desfăşura gresulu
învăţăn
ce le revin, iar în al doilea conomisirea de materie pri re. Mai mulţi comunişti, între 14,30 De la
rînd, o schiţă a problemelor mă, materiale şi energie, pre care Gheorghe Cosmescu, Ioan 17,45 Deschiiî
aflate în darea de seamă, la cum şi altele. Frenţoni, Ioan Bărboni, Dra I.M. Orăşlie : Strungarul Gheorghc Zăban execută lucrări de mare complexitate şi Crucii
care au lucrat —- direct sau De pildă, în adunare vom gomir Balintoni, s-au referit de o bună calitate. 17.55 Clubul
18,35 Săptăin
indirect — un însemnat nu discuta şi despre faptul că pe larg la asemenea aspecte. ternă ş
măr de comunişti. secţia trebuie să se dezvolte Un grup compact de pro 18.50 1001 de
Ing. Dragomir Balintoni, şe cu o hală de peste 1 600 mp bleme subordonate acestor o- 19.00 Telejur:
ful secţiei: rientări de prim ordin care Mai buna organizare, asigurarea din producţie 19,40 în d<
Frogxar
Şi eu am participat Ia ADUNĂRI trebuie să stea permanent de c'. re ^îert
întocmirea dării de seamă, a- acum înainte pe agenda de proprie a pieselor de schimb, creşterea trai în
jutînd biroul organizaţiei de GENERALE ALE lucru a birourilor organizaţii 1985 şi
bază să concentreze şi să e- ORGANIZAŢIILOR lor de bază din sector se re tinuă a
videnţieze problemele econo feră la continuarea acţiunii de indicilor de utilizare a maşinilor şi utilajelor 19.50 Teleenc
mice, accentuînaX în special DE PARTID deservire a mai multor maşini 20.15 Film s<
Compui
asupra laturilor în care tre PENTRU DĂRI de către un muncitor, redu (Urmare din pag. 1) de noi. Vrem să nu mai ape citorii staţiei s-au mobilizat Ewing.
buie să acţionăm în viitor. cerea consumului de metal lăm la alte unităţi ; să facem bine în rezolvarea sarcinilor 21.00 Seară d
neşti
Străbatem un proces deosebit DE SEAMA prin extinderea matriţării, tilaje, recondiţionăm diferite tot cc ne trebuie în atelie mari cc ic au pc şantiere. V ’'5 Telejur.
de intens de perfecţionări în ŞI ALEGERI creşterea proprietăţilor fizico- tipuri de ambalaje, role dfc rul nostru. (Gheorghe Fome- Colectivul dc muncă are pe
producţie şi asta o facem cu -------------------------. s mecanice şi a durabilităţii pie tescu, strungar). ste 220 de comunişti, nucleul
oamenii. Am preluat, la în în care vom avea un sector selor prin generalizarea trata rulare pentru buldozere, cutii — Pentru scurtarea timpu de bază, oameni cu multă ex
de viteze, diferenţiale, pompe
ceput mai timid, apoi mai prelucrător şi altui de forjir mentului termic, creşterea de apă, saboţi, casete de di lui de staţionare în reparaţii, perienţă. Lcontin Oprea, Tu-
hotărît, ideea tovarăşului şi tratament termic. Hala a ponderii activităţii de recupe recţie, frîne dc mină. Dar a utilajelor şi maşinilor con dor Radu, Ioan Birta, Gheor
Nicolae Ceauşescu cu privire fost începută şi abandonată rare, recondiţionam’ şi refo- pentru a face mai bine trea fecţionăm piese, subansam ghe Florca, Mihai Binder, BUCUREŞ'
dioprogramu
la deservirea de către un de peste un an. Vom avea losire a pieselor şi subansam- ble. Cînd vin ia reparaţii, să Suto Ludovic, Constantin Radiojurnal
muncitor a mai multor ma- probleme în perspectivă dacă blelor. Arh spus că aceste pro ba aceasta, care înseamnă o ic putem înlocui urgent, nu Dragomir, Emil Pcrţa, Gri- presei; 8,10
marc sarcină pentru- noi, tre
şini-unclte. Deocamdată a- nu se construieşte hala. bleme sînt prioritare pentru buie constituite echipe specia abia atunci să începem exe gore Ciontoş, Ioan Grosu, Iu- diilor; 9,00 1
9,05 Audient
proape 15 la sută din strun In cele din urmă, aduna birourile organizaţiilor de ba lizate pentru recondiţionări dc cutarea lor. Avem deja alter- liu Balint, mulţi alţii sînt Buletin de
gari şi frezori deservesc mai rea generală a organizaţiei de ză întrucît aici a fost adop piese şi subansamble. Ca natoare, dinamuri, statoare mîndria colectivului, lăudaţii vis ta literar
multe maşini. bază a lărgit şi a adîncit con tată o nouă formă organiza membru în consiliul oameni etc., gata recondiţionate, vom lui. Legendă şi
Avem rezultate bune în siderabil o largă problemati torică : unica organizaţie e- lor muncii, cer forului nostru face în continuare altele, le şi jocuri ; ]
în contrast, situaţia indisci- ştiri ; 11,05
sporirea productivităţii mun că ce ţine, mijlocit sau ne xistentă aici pînă în prezent tutelar — I.U.G.C. Galaţi — înlocuim cînd vine utilajul şi plinaţilor, a celor care mai 11,25 Discotc
cii. Să vă dau doar un e- mijlocit, de creşterea produc s-a constituit. în 3 organizaţii să urgenteze dotarea staţiei scurtăm durata reparaţiilor. fac necazuri în procesul mun Avanpremiei
xemplu : faţă de acum 3 ani, ţiei la prelucrarea pieselor de bază, pe schimburi, ceea (Lucian Cioponea, electrician). cii, nu-i pc deplin soluţiona 12,00 Buletin
Mari compo
productivitatea la eboşarea ci mecanice. ce va contribui la o cuprin cu toate cele necesare, pc — Buna întreţinere şi uti tă. Scriem aici numele unora terpreţi ; 12
măsura cerinţelor mari cc sc
lindrilor a crescut de aproape Rcievînd rezultatele bune dere mai bună a problemelor, pun în faţa noastră. (Teodor lizare a parcului auto este dintre ei, cu convingerea că 12,45 De dra
3 ori. obţinute de colectivul de la a activităţii pe toate schim Cerchizan, mecanic, secreta principala noastră preocupa se vor ruşina văzîndu-se, vor album muzi
la 1 la 3 ;
Fiindcă vorbim de creşteri secţia mecanică iii perioada burile, o mai bună organiza rul organizaţiei dc partid de re. Colectivul secţiei dovedeş trage învăţăminte. lată-i : Io- club ; 16,01
mari, de calitate nouă, supe de la alegerile trecute, aduna re şi conducere a întregii la secţia exploatare utilaje). te . răspundere -în acest sens, sif Kadar, Vasiie Traşcă, Vic 16,15 Radiori
rioară, în toate domeniile, lu rea a pus în evidenţă preo munci, la îmbunătăţirea de — Trei zile avem la dis dar mai avem şi lucrători tor Boroda, Mihai Abouriţei Orele serii ;
cîntece şi
cruri »care le realizăm cu oa cuparea organizaţiei de partid, mocraţiei interne de partid. poziţie pentru reparaţia aces care ne fac necazuri. (Ioan — beţii repetate ; Zaharia mentale ;
menii, am face un apel la In a întregului colectiv pentru a Adunarea a adoptat un plan tui uriaş agregat care trac Sevastiţa, revizor tehnic, se Catană, Ioan Horvath — în- România; 2(
spectoratul şcolar judeţean face faţă sarcinilor creşcîndc, dc măsuri cuprinzător, bine tează un treiler de 60 tone. cretarul organizaţiei dc partid tîrzieri de la lucru. Şi mai norc ; 20,(
22,30 Ring
pentru a ajuta întreprinderea mai ales în direcţia sporirii gînu.i, la întocmirea căruia Lucrăm 10 orc, lucrăm peste dc la secţia auto). sînt... Buletin de
in organizarea pe două schim producţiei la prelucrări meca şi-a adus contribuţia, piVictic, program pentru a-1 reda şan Staţia din Hunedoara apar Nou stop n
buri a cursurilor serale la li nice, în ultimii trei ani sec întregul efectiv de comunişti, tierului de Ia Călan cit mai ţine I.U.G.C. Galaţi. înfiin
ceu. Am făcut la timp demer ţia a realizat un salt cantita menit să aşeze în centrul a- repede. (Vasile Iordăchescu, ţată cu nici doi ani în urmă, festivalu!
surile cuvenite în acest sens, tiv şi calitativ impropriu al tenţiei celor 3 organizaţii, a- maistru auto). ca nu este încă bine pusă la
dar nu am obţinut nici un tor perioade. în acest inter cum constituite, cele mai im — Toate piesele necesare punct nici astăzi. Uncie com
rezultat. Numai din secţia val, ponderea pieselor prelu portante probleme de care de utilajelor grele şi de trans partimente sc mai... mută, „Sarmis 79“ I DEVA: '
noastră, peste 70 de munci crate în secţie, necesare între pinde soarta planului. port le executăm noi, aici, în n-au un loc stabilit definitiv. (Patria) ;
tori sînt încadraţi la cursuri gii întreprinderi a crescut de atelierul mecanic, pc strun- Este, deci, un început mai (Urmare din pag. 1) rie (Arta) ;
le serale. Din această cauză la 60—65 la sută, la aproape CORNEL ARMEANU guri vechi, dar puse la punct greu. Spre lauda lor, mun- de casă (Gt
rilor ştiinţifico-tehnice şi be HUNEDOAR
tieră a moi
letristice, alăturînd acestor Şeriful di:
partea a III
In schimburi prelungite, la lumina farurilor, creaţii şi contribuţia cena pania a 7-a
clurilor literare hunedorene,
nă (Construt
prin lucrări cum sînt „Pa.' ŞANI: Misi
unu — ^eriii
mecanizatorii urgentează însămînţările de toamnă teonul nestinsei iubiri“-) „A- Falansterul
la
ţării“,
vîrstele
corduri
(7 Noiembri
„Incandescenţe subterane“, froditei (Re
„Ritmuri XXV“, „La lumi PENI : Omt
(Urmare din pag. 1) mitru Duca, Alexandru flau alţi mecanizatori : Bo spun cel-e două femei. Nu tă“ de lumina farurilor şi na zilei“ ş.a. Vom organiza fier (Cultur:
(Muncitoresc
Ciugudean, Vasile Ursu, ra Andrei, Cornel Marcu. că nu am avea încredere de huruitul tractoarelor. Cu premiere dc gală cu filmul Alibi pentn
cu- în tarlaua numită de Gişi Herbei şi Viorel . Si- în ajutorul lor venise şi şe in mecanizatori, dar n©i inginerul şef al C.A.P. Li românesc — de pildă „Ion“, (Muncitoresc
localnici „Şes“, duduitul rnina. însemnate forţe ale ful secţiei de mecanizare de vrem să scoatem 4 mii ki vadia, Virgil Radu, am des în care protagonistul este om în lodc
ANINOASA:
tractoarelor conduse de Au mecanizatorilor au fost mo la Haţeg, Mihai Melicuţ. Cu lograme boabe la hectar de chis o discuţie. talentatul actor petroşănean senal“ (Mur
rel Ciucean, Vasile Potin- bilizate, de asemenea, la toţii au hotărît să nu lase aici. Şi atunci trebuie să fie — La noi totul se reali Şerbân Ionescu — tradiţio CÂNI : Fro:
teu, Gheorghe Suciu şi Si- lucrul in schimburi pre lucrul pînă ce nu ară a- respectate în permanenţă zează în flux continuu, ne nalul „Salon al cărţii“, ne frontului
mion Raboca nu a contenit lungite şi în celelalte con ceastă tarla de 15 Ha. în adîncimea arăturilor şi uni relatează dinsul. Dacă aţi vor onora cu prezenţa scrii BRAD: Viaţ
(Steaua roş
decît după ora 23. silii unice agroindustriale, timp ce discutam cu me formitatea lor. Trebuie ca fi trecut dimineaţă pe aici, tori remarcabili de la revis Inspectorul
în alte unităţi din cadrul asigurînd astfel condiţii canizatorii, de noi s-au a- mai vedeaţi cooperatori la tele literare din Transilva Ace] blesten
(Flacăra) ; <
Consiliului unic agroindus pentru urgentarea însămîn- propiat două femei. Femei tarlalele să fie şi încheiate strînsul cartofilor. Acum nia şi alţi oaspeţi din judeţ, Aurel Vlaici
trial Geoagiu — la C.A.P. ţărilor de toamnă. acum noaptea ? ! Erau ingi frumos la margine. Noi do am terminat de discuit te în ultima săptămînă artiştii tură); HAŢI*
Cigriiău şi Pişchinţi şi la ★ nera şefă a cooperativei, rim ca nici o palmă de pă- renul şi am şi început ară amatori şi profesionişti, spor cumpănă (Pi
complexul iniercooperatist Eufrosina Bufnea, şi briga mînt să nu rămîriă neara turile. Merită să apreciem tivii, au posibilitatea să orga DoctOful Po
to
Dansul
Vaidei — mecanizatorii An Ziua-lumină este unitate diera de cîmp Teodora Gro- tă şi neînsămînţată. activitatea mecanizatorilor nizeze ample manifestări din I-II (Casa d
de măsură şi pentru cei ce
ton Todea, Avram Dandea, lucrează pe ogoarele coope zoni. De la Haţeg, am ajuns la Ambrozie Drăgliici, Vasile toate genurile creaţiei artis MERI A : A
(Mureşul) ;
Gheorghe Ispas, Gheorghe rativelor din Consiliul unic — Vrem să urmărim ca Livadia. Şi aici tarlaua „La Popa şi a celor doi Ceuţă, tice şi a ramurilor sportive, din Tenness
Paraschiv, Cornel Dragotă, agroindustrial Haţeg. Sute litatea arăturilor — ne cul Barului“ era „împînzi- Ion şi Cornel. Au muncit oamenii muncii dovedind IlI-a (Lumii
Petru Ciorogar, Cornel Ioa- de cooperatori grăbesc oamenii ăştia fără să ţină astfe] că şe transformă tot Conspiraţia
:
neş — să amintim doar cî- strînsul, transportatul şi de cont de ceas. Numai aşa am mai mult din beneficiari în rul).
teva nume — au oferit e- pozitatul recoltelor. Se eli Gînd aveţi de gînd să ridicaţi reuşit să terminăm de. arat realizatori ai actului de cul
xemple demne de urmat în berează terenurile de cultu toate parcelele. Şi repede tură şi ai mişcării sportive
ceea ce priveşte răspunde şi bine, pentru a asigura de masă.
rea faţă de soarta recoltei rile din acest an- în acelaşi ceapa şi s-o însămînţaţi? un avans cit mai mare ast — Ce noutăţi ne rezervă
viitoare. timp, mecanizatorii de la fel incit semănătorile să ediţia jubiliară ? Rezultatele
S.M.A. Haţeg nu pregetă o în vederea producerii în ca
Pe terenurile eliberate de clipă de a intra în tarlale pentm ceapă stufat care poată lucra din plin. — în primul rînd un fes 21 septembrj
Extr. I : 4
cartofi şi de alte culturi, şi pentru a trage brazde, pen drul judeţului a unor cantităţi trebuia însămînţată. Coope Schimburi prelungite au tival coral interj udeţean cu 52. 71, 03. ‘
care sînt destinate însămîn- tru a pregăti patul germi sporite de legumc-vcrdcţuri rativele de producţie din fost organizate în această genericul „Te slăvim partid“, Extr. a II-
ţărilor de toamnă s-a orga nativ al noilor recolte. Dar care să satisfacă cerinţele Haţeg, Unirea, Batiz, Tîm- perioadă în mai toate uni ai formaţiilor laureate la e- 23. 6, 48, 7!
Fond de «
nizat lucrul în schimburi pentru ei ziua-lumină este populaţiei, s-a stabilit să fie pa, Dobra, Hărău şi Beriu tăţile agricole din perime diţia anterioară a Festivalu lei, din car
prelungite cu tractoarele la totuşi 'o unitate prea mică. cultivate suprafeţe mai mari au de ridicat cîte 6 tone trul consiliului Haţeg. Pu lui naţional „Cîntarea Româ lei.
arat sau discuit în toate Aşa că, la lumina farurilor şi s-au dat repartiţii pentru •fiecare, iar cele din Strei, tem da ca exemplu coope niei“. Oraşul Deva va găz
formaţiile de mecanizatori ei fac din noapte zi. seminţe. Complexul de se Iiia, Lăsau, Sălciva şi Brad rativele agricole Sîntămă- dui prima ediţie a festiva-
minţe din Orăştie — ne cîte 4 tone. Au ridicat doar
ale S.M.A. Iiia. Primul vi Nu de puţine ori, în spunea ing. Ioan Moraru, cîte 2 tone Iiia şi Hărău. ria-Orlea, Sînpetru, Săla- lului-concurs de muzică u-
cepreşedinte al consiliului, noapte, acolo unde presu şeful complexului — a asi Tot aici se mai găseşte nc- şu de Sus, Sălaşu de Jos, şoară şi folk „Stelele cetă
ing. Petru Puia, a ţinut să punem că nu există sufla gurat cantităţile de seminţe ridicată şi sămînţa pentru Silvaş, Şerel, Complexul in- ţii“, la Hunedoara se va or Timpul ]
remarce îndeosebi realizări re de om, se ivesc strălu spanac şi salată. Aceste le- tercooperatist Bărăşti şi al ganiza festivalul teatrelor ziua de
le înregistrate la C.A.P. Gu- citoare ,‘,'fîşii de lumină“. la nivelul pianului, a anun tele. populare, iar la Petroşani — Vreme căldi
ţat unităţile să vină să-şi gunie-verdeţuri trebuiau în-
variabil. Spi
rasada, Brănişca, Iiia şi Sînt tractoriştii. ridice seminţele. Sînt însă sămînţate pentru a avea în Dintre mecanizatorii care festivalul grupurilor de sati se vor semr
Sălciva. O contribuţie meri O astfel de imagine ne-a unele care aşteaptă mereu primăvară ceapă verde, spa au contribuit la urgentarea ră şi umor. Pe consilii uni late de plo
ce agroindustriale se vor or
descărcări c
torie la amplificarea supra fost dat să surprindem şi invitaţii şi, prin urmare, în- nac şi salată. Cînd aveţi de lucrărilor de arat, pregătit ganiza expoziţii de artă va sufla mo
feţelor arate şi discuite pen la C.A.P. Haţeg, în locul gînd să ridicaţi ceapa şi s-o teren şi însămânţat am no populară care vor evidenţia sificărl tem]
tru semănat şi-au adus, în numit „Bloanca“.' Aici se tirzie şi semănatul acestor însămînţaţi ? Adresăm aceas tat pe Radu Tăbîrcic, Ion contribuţia mîinilor de aur şi sud-vest.
tre alţii, mecanizatorii Ro- lucra „cu zor şi cu spor“, culturi. Aşa, de exemplu, dc tă întrebare preşedinţilor şi Botoroagă, Iordan Ceac, ale hunedorenilor care ştiu minime vor
tre 12 şi 17
mulus Bolea, Octavian Şin- cum ne-a spus mecanizato mei bine dc două săptămîni inginerilor şefi din coopera Mircea Oprea, Iosif Duma, să preia tradiţia cu specifi maxime într
dea, Ion Dimperiu, Gheor rul Viorel Vlăiconi. Alături aşteaptă în magazie sămînţa tivele mai sus citate. Mircea Pînzaru, Mihai Do- cul acestor meleaguri şi s-o de.
ghe Sorea, Ion Belea, Du- de el, în brazdă se mai a- brotu. ducă, cu talent, în viitorime.