Page 38 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI A MU» TM8ETIMI COMUNIST
Uf ELEWi
(Urmare din pag. 1) co-ştiinţifică, cele 94 comi se confruntă organizaţiile revin judeţului Hunedoara
CiGmitetuliii Central aS sii profesional-ştiinţifice şi de tineret din judeţ. în acest sfîrşit de cincinal, 1(1,00 Telex
cercuri
ştiinţifice
484
şi
Pe marginea dării de sea
energie electrică, la realiza tehnico-aplicative au reuşit mă, a proiectului de hotă- în aplicarea în viaţă a poli lGjOλ Teleşcoală
ticii partidului.
Partidyfcyi Comunist Român rea planului de investiţii şi să cuprindă în această- ac rîre şi a programului uni ic,;io Emisiune ii
construcţii, a celui din a- tar privind educarea comu Munca plină de entuziasm mană
Tovarăşului MICOLAE- CEAUŞESCU, gricultură etc. în efortul tivitate peste 30 800 de ti nistă, revoluţionară a tine şi dăruire' de care dă do 18,25La volan
ponderea
neri,
deţinînd-o
covîrşitoarea
vadă
majori
1
pentru îndeplinirea sarcini
muncitorii. Au fost prelua retului au luat cuvîntul to 18,501001 de sei
SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, lor, organizaţiile U.T.C. au te spre rezolvare în afara varăşii : Ion Cărăimăneanu, tate a tinerilor, — sublinia 19,00Telejurnal
dat dovadă de iniţiativă şi primul secretau al Comite 19,20Cu răspun<
PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA orelor de program 316 te
dăruire în, muncă. Astfel, Ovidiu Florescu, Lucia Po- tului judeţean de partid — toate forţei
(Urmare din pag. I) au luat naştere şi s-au a- me, din care 116 cu apli povici, Petru Popa, Doina se integrează organic în e- mai grai)
firmat acţiuni cum sînt' zi cabilitate practică, unele Filipaş, Augustin Poienari, lucrările ac
tiere locale ale tineretului, în care au fost prestate peste lele, săptămînile şi decade materializate în acţiuni fi Traian Morar, Mariana fortul tuturor colectivelor veri: semăi
1 200 000 ore muncă patriotică, obţinînd o valoare totală le record, schimburile de nanţate, în valoare de Costea; Petru Stanei, Ni de muncă clin judeţ; Con 19,35La ordinea
a acţiunilor nefinanţate de peste 155 milioane lei şi a ce onoare, precum şi iniţiative 320 000 lei. S-au organizat, colae Suraru, Vaier Ursan, siderăm valoros faptul că conomie : i
lor finanţate de aproape 3,8 milioane lei, ceea ce a con ca „Fiecare echipă de oţe de asemenea, 84 acţiuni de Genu Stoica, Silvia Mâtieş,- organizaţia judeţeană; U.T.C. 19,50Film artist
dus la obţinerea locului III în anul 1978 şi a locului I în luri să producă zilnic peste popularizare în rîndul tine Ionel Toma, Margalina Jur- a aşezat în centrul activi de noapte“
anul 1979 pe ţară, în cadrul întrecerii uteciste „Tineretul plan două tone de oţel“, rilor a noutăţilor tehnico- ca, Rodica Duncescu, Ti tăţii sale politico-organiza- pe ţară.
factor activ în realizarea cincinalului revoluţiei tehnico- „Fiecare schimb să lamine ştiinţifice, la care a parti beriu Moga; Ileana Rodica torice formarea tineretului studiourilor
ştiinţiiice". ze zilnic un lingou peste cipat un însemnat număr pentru sfera vitală a exis 21,20 Treizeci .şi
Âcţionînd în spiritul mobilizatoarelor sarcini reieşite din plan cu energie electrică e- de tineri. S-au evidenţiat Ana, Cornelia Oprişa, Co- tenţei umane — pentru anotimpuri,
documentele celui de-al Xll-lea Congres a!• Partidului Co rina Suciu, Doina Luncan,
conomisită“, „Şantierul — în iniţierea acestor acţiuni Silviu Năstase, Ion Sasu. muncă — singura sursă, a 21,45Telejurnal.
munist Român, pentru a întîmpiria cu rezultate deosebite oglinda muncii noastre“, organizaţiile U.T.C. de la progresului general al . so
cel de-al Xl-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, „Registrul economiilor“, întreprinderile miniere Lu- Analizînd activitatea Co cietăţii, unica modalitate de
organizaţia judeţeană Hunedoara a Uniunii Tineretului peni, Deva şi- Barza, „Vi mitetului judeţean, a orga
Comunist îşi va intensifica întreaga activitate poliiico-or- „Vitrina calităţii“. Edifica dra“ Orăştie, C.S. Hunedoa nelor şi organizaţiilor U.T.C. afirmare plenară şi convin III ADU
gătoare a aptitudinilor şi
ganizatorică pentru a realiza în acest an acţiuni în spri tor pentru amploarea par ra, „Victoria“ Călan etc. • pentru educarea prin mun
jinul producţiei şi de muncă patriotică în valoare de peste ticipării tinerilor la înde în lumina cerinţelor for că şi pentru muncă a tine capacităţilor' de care dispun
4 600 000 lei! ’ « plinirea obiectivelor ce stau retului, delegaţii la confe tinerii precum şi de împli PROGRAMUL
Trăind bucuria nemărginită prilejuită de momentele în faţa judeţului este faptul mulate de secretarul gene rinţă au dovedit un înalt nirea multilaterală a fie dioprogramul di
că în anul 1979 peste 40 700 ral al partidului, tovarăşul Radiojurnal ;
înălţătoare ale realegeiii dumneavoastră în funcţia supre spirit de exigenţă şi comba căruia. Referindu-se la e- presei; 8,10 Cu
mă de Preşedinte ai Republicii Socialiste România, parti de tineri au participat la. Nicolae Ceauşescu, cu pri tivitate faţă’de fenomenele xigenţele cuvîntării secreta diilor; 9,00 Culc
concursurile profesionale, o- lejul vizitelor de lucru în ju
cipanţii la conferinţa organizaţiei judeţene Hunedoara a negative prezentînd un în rului general al partidu 9.05 Răspundem
Uniunii Tineretului Comunist, in consens cu gînduriie şi limpiadele şi sesiunile de deţ, Comitetul judeţean al semnat număr de propuneri lui, ' tovarăşul Nicolae lor; 10,00 Bulet
10.05 Atlas folc
sentimentele întregii noastre naţiuni; îşi exprimă întreaga comunicări tehnico-ştiinţifi- U.T.C. a acţionat consecvent pentru îmbunătăţirea acti Ceauşescu, la Consfătuirea Ştiinţa şi viaţa
adeziune la politica internă şi externă a partidului şi sta ce, din rîndul acestora mai pentru cuprinderea în vităţii viitoare. Un moment de lucru de la C.C. al Ileana Popovici
tului nostru, înalta apreciere a strălucitei dumneavoastră bine de 4 200 au realizat cursurile de calificare, po important în desfăşurarea P.C.R. din februarie a.c., Sliaipe ; 11,00
ştir!
Corn
activităţi din ultimul deceniu şi jumătate, care constituie invenţii, inovaţii şi alte lu licalificare şi perfecţionare lucrărilor conferinţei l-a vorbitorul a relevat apoi cii /, Moldo va“ di
crări de cercetare ştiinţifi
cea mai fertilă epocă din istoria României, cel mai mă a pregătirii profesionale a reprezentat cuvîntul tova Avanpr em icră
reţ edificiu al timpului socialist ăl ţării. că cu largă aplicabilitate majorităţii ţinerilor din in răşului Ion Ciucu, prim-şe- cîteva din problemele eco 12.05 Din como:
practică. în acelaşi context
lui nostru; 12
Vă încredinţăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar dustrie, construcţii, trans nomice cu care se confrun fanfarei; 13,00 l
general, Nicoice Ceauşescu, de hotărîrea neclintită de-a se înscriu concursurile porturi şi din celelalte ra cretar al Comitetului jude tă colectivele de muncă din 15.00 Student-cl
ţean de partid.
„Mani
măiestre“,
„Trofeul
vă urma cu devotament şi abnegaţie, de-a ne aduce în minerului“, „Stăpîn pe vo muri economice. judeţ; între care un loc dio jurnal; 1G,20
economice; 1G
treaga contribuţie la înfăptuirea operei istorice de edifi Un domeniu în care tine Referindu-se la momentul central îl ocupă creşterea românesc prin
lan“,
metalur-
„Olimpiada
care a socialismului şi comunismului pe străvechiul pă- .gistului“ ş.a. în cadrul miş retul şi-.a; afirmat, de ase în care are loc conferinţa, productivităţii muncii, redu Buletin de ştir
mînt românesc. menea, spiritul de respon vorbitorul a relevai» clima zică populară
cării de masă „Ştiinţă—teh sabilitate şi capacitatea de tul de muncă rodnică gene cerea consumurilor de ma Sfetcu şi Pa
CONFERINŢA ORGANIZAŢIE! JUDEŢENE A U.T.C. nică—producţie“, comisia muncă a fost cel al activi rat de cel de-al Xll-lea terii prime, materiale, com 17,20 Pentru p
judeţeană de creaţie tehni- Congres al Partidului Co bustibil şi energie, realiza C irite ce de Vi
18.00 Orele ser
tăţii patriotice, prin care,
munist Român, campania rea obiectivelor de investi terpreţi de m
în cursul anului trecut, de Iară : Petre
pildă, s-au realizat lucrări electorală în vederea alege ţii, finalizarea sarcinilor ce 20,15 Ancheta
nefinanţate. în valoare de rilor de deputaţi de la 9 ţin de campaniile agricole, 20,45 Cadenţe :
O zi într-o oră
155 milioane lei şi finan martie — care au reînnoit utilizarea la capacitate a a- terii muzicale;
mandatul t o v a r ă ş u l u i gregatelor, instalaţiilor şi Non stop muz
Alic Ileana, Ana Ro clica- ca, Hcţi Anton, ior Pop Elena, Popavici Lucia, ţat- — de aproape 3,8 mili
ileana, Anca Laura-Fioriţa, dan Mírela, Iţii Jlona, Pojar Eugenja-Cătăiina, Pu- oane lei. La obţinerea aces Nicolae Ceauşescu în înal- maşinilor,, reciclarea resur
<"■ funcţie de preşedinte al
Brănescu Gheorghe, Bărbos inga Trăiau, îoniţă Con ţineîu ioan, Poienari Au tor rezultate o contribuţie Republicii Socialiste Româ selor materiale, întărirea
loan, Bogdan Eugenia, Bor- stantin, .furca Margalina, gustin, Parâia Constantin, însemnată au avut-o comi ordinii şi .disciplinei în pro
bely Ioana, Belea loan, Krausz Ana, Kuischer Ma Popa Marioara, Roşea Mire- tetele municipale Hunedoa n i a — , Consfătuirea de lu ducţie, creşterea eficienţei
Carvaţchi Ion, Căţan Con riana, Lavu ilie, Lupu Ele la, Raţ îlie, Ştefan Vciuria, ra şi Petroşani, orăşeneşti cru de la C.C. al P.C.R. din întregii activităţi economice.
stantin, Călin - Nicu, Căpeţ na, Luncan Doina, Lupu Sinea Dorina, Suciu Covi Simeria, Orăştie, Lupeni şi februarie, în care tovarăşul Primii! secretar al Comi DEVA : Cum
fzidor, Cărăiîflăneanis ion, Maria, Litera Constantin, na, Şuraru Nicolae, Sieoc Vulcan, comunale TSaia de Nicolae Ceauşescu a reafir geţica (Patria);
Cărbunarii Georgeta, Călil- Miron Dumitra, Mâtieş Sil Laurean, Sîrtcrăian Cornel, Criş, Vaţa, Geoagiu, Bucu- mat principalele sarcini ce tetului judeţean de partid Clopote de toa
şeru Velu, Cosma Grigorc, via, Murcşan Maria, Mar- Simionescu Miu, Stanei Pe reşci şi Lăpugiu. revin întregului nostru po a subliniat în continuare HUNEDOARA:
Rodos — seriile
Coslea Mariana, Cosma Ca tonosy Anika-Emese, Mar tru, Stoica Genu iosif, Şte por în etapa actuală. în a- importantele sarcini ce stau ra); Furtul cal
rina, Crăciun Paui, Disnces- tin Gheorghe, Maxim Petru, O însemnată parte a dă ceastă atmosferă eferves în faţa colectivelor hunedo- Mihail, cîine d
1
cu Rodica, Dragu Fiorin, Moga Tiberiu, Muntean Ni fan Cornel, Tebieş Doina, rii de seamă s-a referit la centă, de activitate creatoa rene în perspectiva urmă struclorul) ; I
Cine mă strigi
Dicu Emanoiî, Filip Doina, colao, Mîndroni Petru, Mo Toma Grigore, Torok Eli- munca politico-organizato- re, oamenii muncii din ju torilor ani, înfăptuirea că Inspectorul şi
sabeta, Uieţ ionel, Uriţescu rică desfăşurată de organi
Fintînă îlie, Guraliue Mi- rar Traían, Năstase Silviu, deţul Hunedoara aduc o rora solicită o largă ■ şi an- (7. Joicmbrie);
are (Republic
hai, Comic ionel, Groza E- Nebela Ştefan, Ncacşu Ma- Simona-Sleana, Visirin Mi- zaţiile U.T.C. pentru educa contribuţie' importantă la gajantă mobilizare a tutu Moarte pe Nil
mil, Goţ Alexandru, Golia- rilena, Ocneanu Lazăr, Pe- hai, Vişoiu Tatiana, Zlătior rea tinerilor în spiritul pre dezvoltarea economico-so- ror tinerilor din judeţ; (Cultural); Dn
nti Gheorghe, Glîgor Viori- troescü Lazăr, Popa Petru, Lucian, Zukerbergcr Sorin. ţuirii creaţiei materiale şi de soare ■ (ă
cială a patriei noastre pe Sintetizînd dezbaterile, VULCAN : Sc
spirituale a'generaţiilor tre drumul edificării societăţii conferinţa a adoptat o ho- (Luceafărul);
lembriî supleanţi ai Comitetului judeţean -al U.T.C. cute, a dragostei pentru socialiste multilateral dez tărîre menita să asigure lia (Minerul)
LA; Umbrele 1
patrie şi partid, pentru for
voltate.
(Muncitoresc);
marea concepţiei măteria- amplificarea întregii acti Pral sub soai
Angliei Mihai, Alexandru na, Hering Alexandru, Ka- na, Szilagyi Elisabeta-, Si- list-ştiinţifice despre lume în continuare, vorbitorul vităţi desfăşurate de orga resc): URI CAI
Adriana, Biro Viorica, Bo- pronezi Silvia, Moga Lu lion Ileana, Stănescu Gheor şi societate. s-a referit la activitatea şi nizaţiile U.T.C. pentru în — seriile I—1T ('
Rug
can ionel, Bote Ana, Bodes- cian, Mitea Vasile, Moldo ghe, Stanciu Emil, Stoica experienţa organizaţiei ju deplinirea sarcinilor ce stau BRAD: roşie)
(Steaua
cu Iustin, Căluţ Marioara, van Lltcreţia, Mihai Miuţa, Gheorghe, Sini Tatiana, Desfăşurată într-un pro deţene a Uniunii Tineretu în faţa colectivelor de- oa Mi-e teamă -
Codreanu Traían, Cobzaru Muntea'nu Viorica, Marian Tofalvi Geza, Tonta Maria, fund spirit de lucru, con lui Comunist adresînd cal meni ai muncii din judeţ (Patria): Desla
Nicolae, Costinaş Doina, Horia, Nanu Mircea, Ne- l'iţa Marin, Ungur Eleono- ferinţa a prilejuit o largă de aprecieri muncii tineri căra); CEOAG
om în loden (
Constantin .Letiţia, Crai delciu Liliana, Osiroveănu ra, Vilan Ana, Vîntu Lidia, dezbatere asupra probleme lor din judeţ pentru contri în acest an hotărîtor pen tură): HAŢE
Paulin, Ciordaş ioan-Sorin, NiColeta, Părău Violeta, Voicu Ionel, Veivozeânu lor economieo-sociale şi buim lor la îndeplinirea o- tru' încheierea cu succes a tragică (Popul.
Fogoroşi Traian, Hevţeg A- Pîrva Elena-Delia, Sasu A- Viorica. cultural-educative cu care biectivelor şi sarcinilor ce actualului cincinal. Speranţa; CAI
ca line (Casa
Maşina de înti
nic); SIMERIA
ne trebuie (Mu
O „radiografie“ a activi in fermele de animale ale C.A.P. de stat. Amintim totodată Un om in lode
tăţii desfăşurate în primul că în ■ fermele zootehnice TELIUC: Tolu
trimestru în cadrul ferme nu s-au realizat sporurile cîntee (Minerul
Optimiştii (Mu
lor zootehni.ee ale C.A.P. e- de creştere în greutate pla
videnţiază existenţa unor Mizarea inácatoríior de alai na este nificate, iar livrarea anima
serioase neajunsuri pentru lelor' s-a făcut la greutăţi
a căror grabnică înlăturare sub nivelul celor stabilite, Vresw
pierderi prin mortalităţi fermă Lucia. Oni.ţiu), Gura- Li;pu), Băcia (medic vete tămăria-Qrl'ea se întîlneşte
este necesară o intervenţie pierzîndu-se din această Kswsnsssy?'?
sau sacrificări de necesita sada (medic veterinar inte rinar integrat Munteanu Tit o crasă risipă ele nutreţuri
hotărîtă a organizaţiilor de cauză cîteva sute de tone de
te. în fermele unităţilor grat Emil Marian P’intea), C rnel), Vaţa de Jos (şef de şi indisciplină în muncă. De
partid, consiliilor unice a- respective valoarea pierde Raooltu Mare (şef de fer L mă Florian Achim), Li- asemenea, producţia total carne. De reţinut şi faptul Timpul pre
groindustriale, conducerilor rilor se ridică la ordinul mă Ion Ilea) şi Aurel Vlai v .dea (şef de fermă Maria nesatisfăcătoare de lapte' că, îndeosebi la asociaţiile ziua <le 11 ap:
unităţilor, agricole coopera zecilor şi chiar al sutelor de cu (şef de fermă Aurel Creţu), Cristur (şef de fer obţinută de unităţile agri intercQoperatiste, există. în va fi în gene
tiste, cadrelor tehnice şi tu mii de lei, ceea ce impune Bota). mă Jan Popa), Şoimuş (şef cole cooperatiste din Consi semnate restanţe la investi şi răcoroasă. <
turor factorilor răspunzători măsuri hotărîte pentru ca • Activitatea fermelor zoo de fermă Felicia Negrilă). liul unic agroindustrial Că ţiile pentru dezvoltarea sec veni variabil,
de soarta producţiei anima vinovaţii să suporte pagu tehnice este oglindită sin în unităţile amintite poten lan se datorează lipsei de torului zootehnic. dea precipitaţi
liere. Diferenţe mai mari de ploaie care
bele aduse avuţiei obşteşti. tetic prin modul cum se ţialul productiv al vacilor preocupare a consiliilor de Stă în posibilitatea orga
pînă la realizarea efective Oricîte „argumente“ ar'in realizează indicatorul pro cu lapte nu este nici pe de conducere pentru asigurarea nizaţiilor de partid, a con caracter de a'
lor; de bovine sau ovine, în- . voca preşedinţii, inginerii ducţia de lapte marfă. Ex- parte valorificat. O aseme- bazei furajere din producţie siliilor populare, consiliilor va sufla slab
deosebi la matcă, se sem şefi, medicii veterinari sau proprie. Practica de a hră din sectorul r
nalează la C.A.P. Rapoltu şefii fermelor în cauză, a- ni zilnic animalele cu ce se unice agroindustriale, a peratura minir
Mare, Clopotiva, Ruşi Gu- cestea nu pot înlocui ani ia mm' aduce în remorcă trebuie conducerilor C.A.P. şi fer prinsă Intre 0
rasada, Teiu, Lăsau, Sibi- malele pierdute din efectiv PIMtIOTI ÆBR8ei9&& Æ aSiSHEîMi- să constituie un serios sem melor zootehnice ca — ac- iar temperat
şe! Aurel Vlaicu, Zam, Ro- ca urmare a unor deficien eU0acţionaţipmîmrealizareaaceAui0bîectîv? nal de alarmă pentru con ţionînd în lumina obiecti înlre G si 11
moşel, Pişchinţi, Ohaba şi ţe în organizarea muncii, a siliul unic agroindustrial, velor formulate de secreta se va semnala
Izvoarele — să ne referim lipsei de preocupare pentru primată valoric, restanţa a- nea situaţie îşi găseşte ex consiliile populare comuna rul general al partidului, to mă la sol.
doar la cîteva unităţi unde asigurarea bazei furajere (I). cumuiată pînă acum la li plicaţia în-faptul că desfă le şi orăşeneşti; • care au varăşul Nicolae Ceauşescu, Timpul pro
este necesar să se acorde Nu pot fi trecute cu ve vrarea laptelui de către şurarea programului de lu datoria să găsească de pe la Consfătuirea de lucru de zilele «te 12 ş:
maximă atenţie creşterii e- derea nici neajunsurile e- cooperativele agricole în cru în ferme este lăsată la acum soluţii menite să a- la C.C. al P.C.R. din fe Vreme în gene
fectivelor din prăsilă pro xistente în organizarea re sumează peste 1,5 milioane latitudinea îngrijitorilor, sigure ■ evitarea unor astfel bruarie a.c. — să asigure' cerul variabil,
prie. producţiei. Restanţe îngri iei. Au rămas datoare eu prezenţa cadrelor din con de neajunsuri; în perioada condiţii pentru' recuperarea nala precipitat
Datorită carenţelor mafai- jorătoare faţă de prevede cantităţi mai mari de lapte ducerea C.A.P. şi fermelor viitoare de stabulâţie. îma- restanţelor la toţi indicato late. t
fes'ate în hrănirea şi în în rile planului de montă e- care trebuie să fie însă li la programul din zootehnie celaşi timp, factorilor răs rii amintiţi, precum şi în-' La munte, vi
grijirea animalelor, la coo xistă îndeosebi la C.A.P. vrate Ia fondul de stat în este formală, nutreţurile nu punzători de realizarea in deplinirea exemplară a sar cerul temporal
perativele agricole din Ruşi, Vaţa de Jos, Batiz, Ruşi, lunile următoare, între al sînt gospodărite cu maximă dicatorilor de plan ai fer cinilor dan programul jude cădea precipiţi
Bobîlna, Ohaba, Sibişel,. Valea- Sîngeorgiului şi în tele, C.A.P. Sîntămăria-Gr- eficienţă, nu sînt adminis melor zootehnice le revine ţean de dezvoltare a zoo re, mai ales si
Geoagiu, Aurel Vlaicu, alte unităţi. De asemenea, lea (şef-de fermă Constan trate în stare preparată. Ba obligaţia să acţioneze cu tehniei pe acest an şi. în ninsoare. (M
Dumbrava, Tfeiu. Şerel, iPui; sint' inexplicabile pierderile tin Căbuz), Rîu Alb (şef de mai mult, deşi se fac mari fermitate pentru recupera tregul cincinal. serviciu ; Tutu
Burjuc şi în alte unităţi mari de geStaţii semnalate fermă Cornel Stoieuţa), Ro-> cheltuieli pentru procura rea restanţelor existente la
s-au înregistrat importante la C.A.B. Ohaba (şef de moşel (şef de fermă Saveta rea furajelor, la C.A.P. Sîn- producţia destinată fondului N. TÎRCOB