Page 26 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Discuţiile individuale m comuniştii - r,
abordate cu răspundere, cu maximă’exigenţă! Bilanţul perioadei ianuarie —- aprilie 1
s (Urinare din pag. 1) căror termene de punere Retezat, la preparaţiile de 16,00Telex
16,05Teleş«
Discuţiile individuale în familie este demnă, co rioase ... in pregătirea poli- ------------—............. în funcţiune sînt întîrzia- cărbune din Valea Jiului, 16,30 Emisi
mani
organizaţiile de partid se rectă. Cit despre activita tico-ideologică, în însăşi pacităţile siderurgice de te. De asemenea, trebuie la extinderea I.U.M. Pe 16,23 Itiner.
desfăşoară, în acest an, pe tea desfăşurată pe linie de concepţia ei despre lume şi pe platforma Călanului şi intensificate ritmurile de troşani, la „Vîscoza“ Lu- 18,50 Ciute«
revolt
fondul unor ample acţiuni organizaţie, majoritatea a- viaţă, nu numai că a re la grupul energetic nr. 6 lucru pe amenajarea hi peni, la toate obiectivele, 15,00Trieji
avînd în vedere pres precierilor se limitau în a nunţat la una dintre obli de la C.T.E. Mintia, ale droenergetică Rîu Mare- pe toate şantierele. 15,20 Pace.
chimbarea, potrivit' hotârî- sublinia că membrii, de gaţiile de căpătâi ale co Film
rii Plenarei C.C. al P.C.R. partid achită la timp coti munistului — aceea de a . UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTITH CU REZULTATE 15,13 Film i
nu se
din martie 1979, a actua zaţia, sînt activi, sau mai promova în orice împre BUNE PE PATRU LUNI Produ
filme
lelor carnete de partid şi puţin activi în adunările jurare şi oriunde concepţia 22,20 Tcleji
cărţi de evidenţă perso generale şi la învăţămîntul revoluţionară, ştiinţifică, (în paranteze — realizările la construcţii-montaj)
nală — prin care se ur politico-ideologic. în le deşpre materie, univers şi
măreşte, înainte de toate gătură cu problemele ridi societate — dar a şi abdicat % %
activizarea puternică a co cate de către comunişti în de la acestea. Alunecînd I.L. Deva 102,8 (122,7) I.A.S. Simeria 112,2 (124,3)
muniştilor în procesul înde timpul discuţiilor, remar pe panta misticismului, ea I.P.I.C.C.F. Deva 104,2 (101,1) O.I.F.P.C.A. 138,9
BUCURE
plinirii şi depăşirii sarci căm că odată cu abordarea a aderat la unul din I.F.E.T. Deva 100,4 (100 ) Direcţia judeţeană clioprogran
nilor de producţie pe anul unor probleme de producţie cultele religioase. Deşi a I.M.M.R. Simeria 102,4 P.T.Tc. Deva 105,4 (175 ) Radio jtu-na
Sn curs şi pe întregul cin sau personale, toţi şi-au purtat numeroase discuţii Inspectoratul silvic întreprinderea de con corală roir
cinal, creşterea răspunde afirmat adeziunea la poli în cadrul biroului, cu cei judeţean 119,1 (134,4) fecţii Vulcan 207,6' vista presi
agricultură
rii şi combativităţii organe tica partidului, angajîndu- lalţi comunişti, în care i Staţiunea de cercetări întreprinderea de bere ştiri ; 9,05
lor şi organizaţiilor de se să participe activ la s-a arătat că modul de pomicole Geoagiu 105,6 (100 ) Haţeg 199,5 (211,3). cultătorilor
pai ti d. realizarea, sarcinilor de comportare, concepţiile ei I.P.I.L.F. Haţeg " 114,8 I.M. Hunedoara 100 (100 ) Uc ştiri ; 1
-
ni ce de M
-La ce nivel de exigenţă producţie, la viaţa de or sînt incompatibile cu cele Direcţia judeţeană' de Secţia de umbrele Brad 100 11.00 Bulei
se desfăşoară discuţiile in ganizaţie. ale unui comunist, ale drumuri şi poduri Deva 131,7 (127,6) I.A.S. Deva 100 Cîntărn ut
11,
iubit ;
dividuale ? Pentru a răs unui revoluţionar, ea n-a I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 127,1 (144,1) C.J.E.FB. Deva 104 (104 ) radio-tv. ţ
punde întrebării am între renunţat la practicile reli ştiri; 13,00
prins o investigaţie, într-o gioase. Firesc, în adunarea UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII J5.00 Club
Raoiojuma
organizaţie de partid unde Imperativul generală comuniştii au ho- din opere
%
acestea s-au finalizat ; mai perfecţionării tărît excluderea Olimpiei C.S. Hunedoara 93,9 (80,6) I.S.C.I.P. Orăştie 64,7 (53,1) organizare
17.00 Bulei
exact, la organizaţia de Dămăcuş din rîndurile I.R.E. Deva 30,3 (88,7) I.I.C. Deva 94,4 (46,6) Din cx-eaţi
bază nr. 4 de la întreprin continue a vieţii membrilor de partid. In I.E. Haţeg 67,4 (72,5) I.J.L.F. Deva ' 54,6 (55,7) nească ; 11
'ic ; 17,50
derea „Marmura“ Simeria. interne de partid legătură cu acest caz, I.E. Deva 68,7 (95,1) Inspectoratul şcolar Mi al
In urma studierii amănun persistă totuşi un semn de Ţesătoria de mătase Deva 55,7 (20,1) judeţean 52,5 /ţl,8) Radio
ţite a proceselor verbale, întrebare. Ce a făcut biroul „Vîscoza“ Lupeni 24 (16,8) Comitetul judeţean pentru a . l i r i c e
partid,
fonote
din
organizaţiei
de
a referatului prezentat în ceilalţi comunişti, pentru Ţesătoria de mătase Lupeni 49,7 (103,7) cultură şi educaţie O zi într-
adunarea de concluzii, a Ce conţin recomandările a preîntîmpina asemenea I.U.M. Petroşani 75,7 (50 ) socialistă 36,9 (31,7) Muzică sir
altor materiale şi în urma făcute de birou ? Aici apar situaţii ? (cu aproximativ întreprinderea de produse O.J.T. Deva 64,1 . (58,6)
convorbirilor avute cu şi cîteva discordanţe. Din o 'lună înainte de exclu electrotehnice Petroşani 50 (56 ) Direcţia sanitară Deva 47,5 (42 )
Aurelian Bornemisa, secre tre exemplele găsite, re dere, biroul aprecia pozi Exploatarea de cuarţ I.M.C. Deva 94,7 (81 ) «IN
tarul organizaţiei de partid, dăm unul care ni se pare tiv activitatea muncitoarei). Uricani 29,5 (25 ) I.A.T.S.A. Piteşti 85,9 (92.9)
cu cîţiva dintre cei 27 de cel mai concludent, extras Cum s-a desfăşurat munca „Marmura“ Simeria 67,6 I.P.N.C. Orăştie 40,3 (26,7) DEVA: r
comunişti din această or din procesul verbal întocmit politico-ideologică şi educa I.M. Barza 65,8 (53,5) G.I.G.C.L. Deva 94,3 (101,8) seriile I-1I
ganizaţie, au rezultat o in urma discuţiei purtate tivă de formare a omului I.A.S. Haţeg 31,7 (86,5) C.C.S.M. Petroşani 12,7 fiacără (Ai
RA :
Mi
serie de aspecte semnifi de birou ' cu comunistul nou ? I.M.P. Deva 73,6 (30 ) F.P.N.C. Mintia 14,3 (10,6) rurgistul) :
(31,7)
I.I.L. Simeria
36,9
12,5
Tipografia Deva
cative. Traian Burci, organizato Deci, ce putem desprinde „Avicola“ Mintia 58 (83,9) D.G.AT.A. Deva 12,3 puterul ţ
ta) ; Spor:
— La noi, discuţiile in rul grupei sindicale. După din discuţiile individuale rui); PET)
dividuale cu comuniştii au ce apreciază că tovarăşul desfăşurate la organizaţia UNITĂŢI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢII-MONTAJ odată un
Deducţiile
fost temeinice, exigente, desfăşoară o activitate bună amintită ? în primul rînd «t Degeţic;
fiind organizate in confor pe linie de producţie şi adeziunea profundă a co % % Adio, dai
(Republica
mitate. cu indicaţiile condu participă, activ la viaţa de muniştilor la politica parti Combinatul minier I.V. Călan 100,2 (89,6) Omul Vin
cerii partidului — subli organizaţie, îndeplinindu-şi dului şi statului nostru, Valea Jiului 110,4 (89,6) I.T.A. Deva 116,7 (23,4) Certificat
sarcinile
cu
răspundere
ritate
niază secretarul organiza primite, în final, biroul dorinţa de angajare activă I.C. Orăştie 101,2 (34,8) I.P.E.G. Deva 114,6 (10,1) VULCAN :
ţiei de bază. Iar conclu îi recomandă să ţină cu la realizarea sarcinilor pe C.M. Deva 101,3 (92,5) I.A.S. Mintia 102 (59,3) pentru eru
ziile biroului nu au fost linie de producţie. Dar, în I.F.L. Deva 112,5 (83,3) LONEA : i
(Minerul) ;
de suprafaţă, unilaterale, regularitate adunările de acelaşi timp, se pare că torul Bcthu
ci'rezultatul unor analize grupă sindicală (pe care, în anumite situaţii discu REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCTH-MONTAJ DE CĂTRE ANINOAS.A
aprofundate, bazate pe un după cum ne-a confirmat ţiile nu au fost suficient PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII antichităţi
de exigente (între aprecie
URTCANI :
şi dînsul, nu le-a ţinut
schimb viu şi activ de întotdeauna) şi să fie mai rile şi recomandările fă cursă lung
păreri. punctual la serviciu. cute existînd şi necon- % % BRAD :
cu
tine
Să vedem deci, cit de Ne întrebăm şi noi, am cordanţe). G.S.C.F.I. Deva 106 I.C.M.M. Petroşani 89,6 ORĂŞTIE :
(Patria) ;
exigente, de aprofundate au întrebat şi pe secretarul Subliniem acest lucru Şantierul C.M. Electro I.C.S. Hunedoara 88,9 MEOAGIU-
fost discuţiile ? Trebuie să centrale Deva 103,6 Trustul de construcţii Deva 81,8
organizaţiei de bază, cum deoarece discuţiile indivi Grupul de şantiere energo- O.G.A. Deva 79,1 x> un; pri
arătăm că din aprecierile şi-a îndeplinit comunistul duale reprezintă un act Doctori
biroului organizaţiei de Traian Burci, cu răspun de mare însemnătate poli montaj „Transilvania“- Şantierul T.C.M.M. Deva 77,4 . a de cult
Domnul m
Mintia
bază referitoare la activi dere, sarcinile, dacă una tică, care trebuie să ducă I.R.E. Deva (şantierul de 100,5 Grupul de şantiere energo- 73,6 BRAZI : : M
construcţia Deva-Mintia
tatea desfăşurată de co dintre principalele (ca la creşterea răspunderii montaj) 100,4 Grupul de şantiere Rîu ma) ; CAL
ne
trebuie
munişti pe linie profesio organizator al grupei sin fiecărui comunist, a comba O.I.F.P.C.A. Deva 96,6 Mare-Retezat 66,1 tură) ; Gi
(11
luni«
nală şi de organizaţie, la dicale) n-a reuşit s-o în tivităţii organelor şi orga Copiii tul
comportarea în societate şi deplinească în bune condi nizaţiilor de partid. Nu UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT PLANUL DE şui) ; ILTA
familie (aprecieri cuprinse ţii ? este vorba de a se discuta de la Na-
I-II) (Lumi
in fiecare proces verbal) Semnalăm şi un caz de dragul discuţiei, ci de a CONSTRUCŢII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE Jucătorul i
reiese că toţi cei 27 de co aparte. Este vorba de mun realiza o analiză serioasă
munişti sînt buni munci citoarea Olimpia Dămăcuş, în spirit critic şi autocri I.M. Hunedoara % %
Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 56,7
tori, au rezultate frumoase care de cîtva timp, dove tic, care să îngăduie în Combinatul minier Valea 91,7 I.A.S. Mintia 46,7 :VR!
în producţie. De asemenea, dind un nivel politico-ideo- final adoptarea unor mă Jiului 89,3 I.M. Barza 44,9
comportarea în societate şi logic scăzut, carenţe se suri, menite să facă mun I.F.E.T. Deva 85,2 l.C. Orăştie 44,7 Timpul p
ca de partid mai eficientă, Direcţia judeţeană de U.J.C.C. Deva 34,0 mai : Vre
în stare să răspundă mari Sn general
v* . . • • • . • drumuri şi poduri Deva 82,2 I.P.N.C. Orăştie 26,7 va încălzi i
lor sarcini puse în faţa U.J.C.M. Deva 69,5 D.G.A.I.A. Deva 25,4 temporar; n
v
De la corespondenţii voluntari tuturor de Congresul al G.I.G.C.L. Deva 68,6 Direcţia sanitară Deva zfi, cind ic
XXI-iea, al partidului. I.M.C. Deva 68,3 . 21 precipitaţii
u —». J averse de p
descărcări
IN FRUNTE vederile planului s-au MIRCEA LEPĂDATU slab la m<
CU DEPUTAŢII realizat integral, plan- vest şi vest.
tîndu-se 20 000 puieţi de minime vor
tre 7 şi 12
în satele comunei salcîm. Acum au început Am pornit spre amenajarea măiestria de care dau do maxime im
Şoimuş s-au iniţiat şi şi se desfăşoară lucrările viitoarei hidrocentrale de pe In Retezat, printre vadă muncitorii mineri con de'. Dimlne:
organizat importante ac de întreţinere pe cele 5 Rîu Mare-Retezal înlr-o zi duşi de şeful de brigadă loan pe văi.
ţiuni cu caracter edilitar- ha, plantaţie tînărăcupin la sfîrşilul lunii aprilie. Din ctitorii salbei de lumini... Bîrsan. Ei au curăţat bucală La munte,
de primăvară întîrziată, de
gospodăresc. La aceste negru. (V. Dejica — Hu cu bucată, agăţaţi dc frînghii, lă, cu cer
acţiuni iau parte activă nedoara). colo de Haţeg, ceata care cei doi versanfi ai muntelui, cădea avers
soţile de di
cetăţenii, in frunte cu ne-a apăsat de-a lungul dru echipă de lăcătuşi mecanici Dior el 7 utloran, betonişlii pe care se va sprijini ba-, cc. Izolat g
deputaţii lor. în zilele PRIN DEZVOLTAREA mului s-a răsfirai, dezvălu- montează maşina de forat în Jenică Crefu şi Dorel Ma rajul. Inginerul Mircea Pir- rolog de ser
trecute, un număr de 70 GOSPODĂRIEI ANEXE indu-ne munţii Retezai în seefiune, agregat puternic, nea, dulgherii Alexandru vănescu ne descifrează avan luliu).
de familii, in frunte cu toată splendoarea lor. Cres de mare randament, cu aju Baboş şi Ştefan Radar şi tajele acestui gen de baraje,
cele ale comuniştilor Tra în cadrul Cooperativei tele acoperite cu zăpadă, torul căruia se vor putea mecanicii Vaier Rus, Vasile dar insistă asupra înaltului
ian Matiaş, Eugenia Faur, de consum Deva a fost strălucind în bătaia razelor ataca lucrările Ia galeria de ‘ferec, sini doar cifiva din grad de profesionalism, al
Nicolae Dumitru, Teofil înfiinţată o gospodărie de soare, te îmbiau la schi. aduepiune principală. împreu tre cei care înving zilnic atenţiei sporite, pe care le
Munteanu, deputat, mem anexă pentru creşterea şi Privind frumuseţea sălba nă cu tîriărul inginer loan muntele, în bătălia pentru solicită o asemenea ' lucrare.
bru al biroului executiv tecă a acestor locuri, nu Dănilă, şeful lotului, de la energia electrică a tării. De aceea se munceşte intens,
al consiliului popular, au îngrăşarea porcinelor în popi să nu fugi cu gîndul înălţimea muntelui privim Prin munca lor, prin dăruire, dar cu grijă, pentru ca ba LA DEVi
scopul
într-o
acoperirii
curăţat şanţurile şi lalu- măsură cit mai mare a la aceşti oameni minunaţi, întreaga panoramă a viitoa ci apropie ziua în care, aici, rajul să corespundă celor DE CAI
zurile. O asemenea ac necesarului de carne de constructorii de hidrocentrale, rei salbe de hidrocentrale. în camera de comandă, se va mai înalte exigenţe tehnice. ÎN DI',
ţiune a fost organizată şi porc pentru consumurile la puterea lor de a stăpîni Freamătul muncii de jos, din anclanşa întrerupătorul ce Pe înserai, cind am pără
în satul Bălata de către natura, de a transforma — jurul viitoarelor obiective va racorda hidrocentralele sit şantierul, am aruncai o în perioa
medicul Nicolae Fotescu, colective la cantinele res prin muncă neostoită, prin energetice, răzbate pînu la Rîului Mare, la sistemul ultimă privire de la înălţi î.c., Sala s;
deputat comunal, la care taurant de la Termocen cutezanţă şi abnegaţie — noi... energetic naţional. mea muntelui. Ne gîndim la Deva va gt
au participat cetăţenii trala Mintia şi 1. L.' Chiş- văile sălbatice dintre munţi, După popasul de la „Cas Strecurîndu-se printre co ziua cind din învolburarea final alt C
care au locuinţele pe cădaga, din gospodăria în lacuri limpezi, implanlînd tel“, ială-ne în inima mun loşii pe patru roţi ce trans apelor, alunei domolite în republican
ambele părţi ale drumului proprie. în anul trecut da-a lungul apelor salbe de telui, acolo unde va fi uzina portau materiale şi pămint, chinga barajului, vor străluci in divizia
judeţean Deva—Şoimuş— s-au obţinut aproape 4 000 centrale electrice. De la propriu-zisă, cu sala maşi maşina noastră ne-a urcat „luceferii electricia căror Rundele .-
Certej. (IVI. Ciornei — kg carne de porc la pre „cartierul general“, instalat nilor şi sala de comandă. In deasupra viitorului baraj al obîrşie se află în Retezat. incepînd cp
Şoimuş). ţul de 4,60 lei kilogra la „Brazi“, de unde se diri adîncul muntelui, ca şi la hidrocentralei, care va fi Natura răscolită şi frămîn- partidele îr
mul, iar anul acesta, în jează bătălia cu apele repezi suprafaţă, munca-i la fel de construit în întregime avind tată azi de clocotul muncii, fiecare din-
CU PLANUL ANUAL urma măsurilor luate şi învolburate ale rîului, cu titanică. La tronsonul inte ca liant argilă în loc de îşi va găsi atunci liniştea şi orele/ 9—13,
ÎNDEPLINIT pentru dezvoltarea gos slincile munţilor, o luăm rior al galeriei forţate, la beton. Va fi printre cele odihniloarea frumuseţe. O Participă,
podăriei anexe, se vor pieptiş pa drumul spre casa vanelor sferice, la ex mai mari lucrări de acest frumuseţe, căreia constructorii talul ITunec
Anul acesta am avut obţine 6 000 kg carne de „Castel“, primul punct de cavaţii şi betonări am întîl- gen din Europa. De la înăl i-au adăugat noi coordonate, Rm. Vile,
de împădurit, în cadrul porc, cu peste 2 000 kg lucru pc care-l vizităm. Aici nit oameni minunaţi, cu care ţime lotul ni se părea fan noi străluciri, Bucureşti,
municipiului Hunedoara, mai mult ca în 1979. se lucrează pe două fronturi: şantierul se mîndreşle. Mi tastic. Admirăm şi frumu şoara, Chip
o suprafaţă de 4 ha. Pre (L. Munteanu — Deva). la escavaţii şi la betonări. nerii Aron Ş le fă ni că, Ştefan seţea sălbatică a locurilor, LEONIDA MĂRTINAŞ Voinţa Bot-,
Paralel, în sala vanelor, o Bunccscu, Pavel Gălăceanu, dar mai ales curajul şi corespondent