Page 33 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 33
i -as»««
u
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ 1 încheierea vizitei In ţara noastră
a tovarăşului Sekou Toure
Convorbiri oficiale
T o v a r ă ş u l Nicolae tre Partidul Comunist Ro aceste condiţii, este necesar
Ceauşescu, secretar general mân şi Partidul Democrat să se acţioneze pentru o-
al Partidului Comunist Ro din Guineea, dintre Româ prk’ea cursului spre încor
mân, preşedintele Republi nia şi Guineea au cunoscut, dare, pentru soluţionarea
cii Socialiste România, a a- în ultimul timp, o evolu problemelor litigioase din
vut, sâmbătă dimineaţa, ţie mereu ascendentă şi tre state numai pe calea
convorbiri cu tovarăşul Ah- rodnică. Totodată, a fost tratativelor politice. S-a
med Sekou Toure, secretar exprimată hotărîrea comu considerat, de asemenea, că
general al Partidului De nă de a amplifica şi apro se impune, mai mult ca
mocrat clin Guineea, pre funda continuu conlucrarea oricînd, să se facă totul
şedintele Republicii Popu dintre partidele şi ţările pentru realizarea unor paşi
lare Revoluţionare Guineea. noastre, în folosul şi spre concreţi în direcţia dezar
Cei doi conducători de binele celor două state şi mării şi în primul rind a
partid şi de stat au anali popoare, al cauzei păcii, co dezarmării nucleare.
zat posibilităţile existente laborării şi înţelegerii între S-a subliniat că întărirea
naţiuni. securităţii şi colaborării pe
pentru dezvoltarea în con continentul european, rea
Examinînd evoluţia situa
CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN tinuare a colaborării ro-mâ- ţiei internaţionale, tovarăşii lizarea de măsuri concrete
msm no-guineeze şi au avut un Nicolae Ceauşescu şi Ah do. dezangajare militară şi
schimb de păreri in proble dezarmare în Europa răs
me actuale ale vieţii inter med Sekou Toure şi-au ma pund cauzei generale a pă
naţionale. nifestat îngrijorarea faţă cii, în întreaga lume, con
Anul XXXII, nr. 7001 DUMINICĂ, 11 MAI 1980 4 pagini — 30 bani de accentuarea tensiunii pe
T o v a r ă ş i i Nicolae tribuie la întărirea colabo
Ceauşescu şi Ahmed Se arena mondială şi deterio rării pe plan mondial.
kou Toure au subliniat cu rarea relaţiilor internaţio
K â w f i X f f l f ţ v f t v S H R M . . .. R H ..... . MM . . . satisfacţie că relaţiile din nale. S-a apreciat că, în (Continuare în pag. a 4-a)
________________....
i « V
A i 4 .1 1 « «
PlNA ClND SE DA > ; : I N V E S T I Ţ I I L E
VINA PE ALŢII ? iii termen, economice, de calitate ;j
iîa Io ţara
La şantierul de la „Vîsooza“ e nevoie o
itrînsă pentru recuperarea a tovarăşului Kim
începerea convorbirilor oficia e
P e şantierul instalaţiei de se prezintă o situaţie des Front de lucru a fost creat
fire celulozice tip mătase tul de îngrijorătoare. Pe şi la coşul de g'aze, dar nici
Sîmbătă au început, la
de la „Viscoza“ Lupeni, primele patru luni ale aici constructorul n-a fă Snagov, , convorbirile din reeană. De comun acord re şi independenţă. în acest
Trustul de construcţii in acestui an s-a înregistrat o cut nimic, pe acel loc s-a manifestat hotărîrea de sens, s-a subliniat impor
dustriale Craio-va, prin rămînere în urmă de peste avind depozitate prefabri tre t o v a r ă ş u l Nicolae a amplifica raporturile de tanţa respectării ferme in
Ceauşescu, secretar general
Şantierul 7 Lupeni, se află 16 milioane Iei. La nici catele de la celelalte lu al Partidului Comunist Ro conlucrare dintre cele două relaţiile internaţionale p
în situaţia deloc de invi unul din obiectivele în .lu crări. Or, cum acolo se mân, preşedintele Republi ţări pe plan politic, econo principiilor independenţei
diat de a raporta în pre cru nu se înregistrează avansează foarte lent, pre cii Socialiste România, şi mic, tehnico-ştiinţific, in şi suveranităţii naţioiv^r.
zent stadii de execuţie ce stadiul şi ritmul dorit. Mai fabricatele nu pot fi con tovarăşul Kim Ir Sen, se toate domeniile construc egalităţii în drepturi şi a-
trebuiau atinse cu multe rău se stă la preparaţia sumate şi deci ocupă în cretar general al Comitetu ţiei socialiste, corespunză vantajului reciproc, ne
luni sau chiar cu un an chimică, baia de filare, continuare locul. Trebuie lui Central al Partidului tor intereselor celor două amestecului în treburile in
în urmă. gospodăria de combustibil precizat că din 52 de lu Muncii din Coreea, pre popoare prietene, în intere terne, nefolosirii forţei sau
Despre starea de lucruri şi filatură, obiective ce crări cîte se vor executa, şedintele Republicii Popu sul cauzei generale a păcii a ameninţării cu forţa —
de la I.F.A. „Vîscoza“ Lu deţin ponderea în volumul pînă în prezent doar la 23 lare Democrate Coreene. şi socialismului. condiţie sine qua non a
peni am discutat cu ing. investiţiei şi au durate sînt asigurate condiţiile. T o v a r ă ş u l Nicolae păcii şi stabilităţii interna
Rodica Tatulici, directoa lungi de execuţie. Este Acesta este punctul slab al în cursul convorbirilor a Ceauşescu şi tovarăşul Kim ţionale, a afirmării dreptu
rea întreprinderii, Constan adevărat că la filatură s-a beneficiarului, pe care de fost exprimată satisfacţia Ir Sen au procedat la un lui fiecărui popor de a se
ţa Stan, secretara comite eliberat tîrziu amplasamen fapt îl exploatează con pentru noul dialog la nivel schimb larg de vederi în dezvolta liber, în conformi
tului de partid şi Ludovic tul, acesta f i i n d ocupat structorul şi .îl invocă ori înalt româno-coreean, menit probleme internaţionale ac tate cu interesele şi aspira
Venczel, şeful comparti pînă recent cu un depozit de cîte ori e întrebat de să contribuie la intensifica tuale. Cei doi conducători ţiile sale.
mentului plan-dezvoltare. de sulfura, însă acum exis rea şi extinderea relaţiilor de partid şi de stat au evi S-a relevat, totodată, fap
Fără a lua in discuţie res tă suficiente condiţii pen stadiul lucrărilor. Să nu excelente de prietenie, soli denţiat necesitatea între tul că pacea, destindere! '
tanţele din anul trecut, ni tru lucru fără întreruperi.. uităm insă că din cele 23 daritate militantă şi strînsă prinderii de măsuri eficace şi securitatea internaţiona
CONSTANTIN IOVĂNESCU colaborare dintre Partidul pentru oprirea cursului de lă reclamă, în actualele
Comunist Român şi Parti agravare a situaţiei inter
dul Muncii din Coreea, din naţionale, pentru reluarea
(Continuare in pag. a 2-a) tre România şi R.P.D. Co politicii de pace, destinde (Continuare în pag. a 4-a)
- • — « — • — • — # -
t©r@euîH disponibil®, altodcitâ necultivafe
Desfăşurând o activitate — La întreprinderea de în comunele Cîrjiţi, Veţel,
susţinută, sub conducerea stat „Avicola“ Mintia — ne Hărău, Certeju de Sus şi
organelor şi organizaţiilor spunea directorul unităţii, Şoimuş, sînt cîte 1-2 ha
de partid, pentru materia ing. Gheorghe Diaconescu disponibile, situate îndeo
lizarea măsurilor privind —, cultivarea legumelor pe sebi în incintele unor insti
extinderea culturilor de terenurile libere este o tuţii, care s-au repartizat
legume pe toate suprafe practică mai veche. Aici, în vederea însăminţării sau
ţele disponibile din loca în fiecare an se atribuie plantării cu legume. în
lităţi, precum şi a celor din unele suprafeţe din jurul acelaşi timp au fost stabi
incinta unităţilor economice locuinţelor şi halelor pen lite sortimentele principale
şi instituţiilor, în muni tru creşterea păsărilor în de legume care să fie cul
cipiile, oraşele şi comunele scopul cultivării cu legume.' tivate, ponderea deţinînd-o
S.M.A. Deva, centrul de reparat motoare de tractor. Da judeţului nostru, s-a trecut în acest an s-au identifi vărzoasele, rădăcinoasele
postul de centricubat pompele de injecţie, de la motoarele de la transpunerea în prac şi cartofii. •Important de
tractor lucrează comunistul Cornel Crăciun. tică a sarcinilor ce le re cat circa două ha teren relevat este faptul că s-a
vin în acest sens. Printre care se cultivă cu legume, acţionat pentru pregătirea
o importantă cantitate din
unităţile care oferă un bun' producţie . fiind destinată terenului şi cultivarea lui
exemplu de urmat se si fondului de stat. De ase cu legume.
cârtii tuează şi Ţesătoria de menea, se valorifică pro Amintim că sînt şi alte
m mătase Deva. Pe terenul duse din cele trei tunele de localităţi — Orăştie, Geoa-
disponibil de lingă unitate, solarii construite pe tere giu, Balşa etc. — unde s-a
Primăvara parcă şi libră la şi cronicile vornicului în suprafaţă de aproape nurile din incinta între trecut cu hotărire la extin
riile sc umplu <le zumzet. Neculce. „Descrierea Mol două hectare, au fost deja prinderii. derea culturilor de legume
Apar cărţi noi, au loc în- dovei“ şi „Cînlarea Româ cultivate legume rădăci- — Importante suprafeţe pe suprafeţele de teren dis
tîlniri cu cititorii, spectaco niei“, visul de creştere al noase destinate fondului sînt identificate şi desti ponibile. Iată cîteva exem
le de poezie şi muzică, dia limbii române şi de .ncalîr- de stat. Cele cîteva zeci nate cultivării cu legume ple demne de urmat, care
loguri pe marginea unor nare a neamului din versu de lucrătoare care au pre şi în alte localităţi din denotă o preocupare sus
cărţi de ştiinţă. Recent, rile Văcăreştilor şi ale lui luat o parte din acest raza Consiliului unic agro ţinută în scopul asigurării Magnolia — un zîmbet ge
Centrul de librării al ju Alecsandri, marele dor de teren au trecut şi la insă- industrial Deva. — ne-a unei tot mai bune apro neros al primăverii.
deţului nostru a deschis la înălţare q patriei mărturi mînţarea legumelor din di relatat fhginerul şef al
Casa de cultură a sindica sit, ca nimeni altul da E- ferite sortimente. consiliului, Lucian Albu. vizionări a populaţiei cu Foto: VIRGIL ONQIU
lelor din Petroşani un sa minescu, dragostea neţăr legume. i
lon al cărţii. O casă a cărţii. murită faţă de ţară şi po
por, atît de profund spusă
Valea. Jiului şi-a desco Ştefan Sultan, secretarul or
Ion
Burzn,
losif
perit o nouă vocaţie: car de Coşbuc... ganizaţiei de partid, au tre Tumu Severin — Porţile de truţ, Augustln Herbei. Fio- 1 ,
un
rea,
An-
:
Fier,
Băile
Herculane
tea. Pe Ungă librării şi Salonul cărţii. Loc de in- (®J cut la înălţarea acestui obiec grup a fost la Geoagin-Băi, gliei Jurea, Halea Logliin şi ,
biblioteci — un salon anu tilniro a poeziei şi a omu tiv. Lucrarea se realizează iar altul A făcut o vizită in Ionel Jurea.
al de carte. Nicicînd nu s-a lui. A cărţii şi a creatori din contribuţia in bani şi B. P. Ungară.
munca cetăţenilor.
subliniat mai puternic rolul lor ci. Act ele cultură pe. ÎN CONSTRUCŢIE — DEZBATERE \
*
Clubul
La
din
muncitoresc
educativ al cărţii ca în anii care ni l-am dori perma UN NOU CĂMIN TINERI SIDERURGISTI FRUNTAŞI LA Amnoasa a avut loc o dez- N
nent, spunîndu-ne că Om e ONORAREA
noştri. La fiecare a doua CULTURAL IN EXCURSIE CONTRACTELOR batere, organizata de corni- |
familie, aici, în Valea căr numai acela care îşi aplea In satul Luncoiu de Sus, Comitetul U.T.C. din C. S. telul comunal al U.T.C., cu <
că lumina ochilor asupra în urma propunerilor făcute Hunedoara a iniţiat şi orga lu întrecerea dintre cetă tema : ,,Profilul mo ral-politic *
bunelui există o bibliotecă cărţii, care a contribuit c- do către cetăţeni şi a botft- nizat pentru tinerii care s-au ţenii satului Cîmpuri de al tineretului patriei no as- J
s-a
personală. O carte, două, fcctiv, de la cea dinţii a- rîrii adunării săteşti, unui evidenţiat în activitatea eco Sus, comuna Gurasada, nen- tre“. 3
construcţia
trecut
la
nomică, politică şi obştească,
zece, o sută. La noi, car pariţie a ei, la transformă cămin cultural. Au fost asi- excursii în ţară şi în stră tru livrarea la fondul de
necesare
a
contracta
tea, venind din adinei de rile revoluţionare ale socie grurate materiale frunte cu inătate. Astfel, grupuri do stat pc animalelor frunlc sc mmm
locuitorii,
şi
te,
de
în
locuri
cîte 10 de tineri au vizitai
părtări, ne-a adus, de cum tăţii omeneşti. deputaţii Nicolae Vasiu, Va- Oradea şi Băile Felix, alt situează, intre alţii, cetăţe
a apărut, duhul lui Burebis- DUMITRU DEM IONAŞCU sile Dud, Litiu Petruţ, şi grup a avut ea itinerar nii Iosif Farcaş, Anton Pe
