Page 88 - Drumul_socialismului_1980_07
P. 88
Rag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 065 Q VINERI, 25 IULIE 1080
Vizita oficiali a tovarăşului Nicolae Ceauşescu Eforturi susţinute pentru
combaterea efectelor inundaţiilor
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu le Franfa Aşa cum s-a anunţat , fineţe. în localităţile Uileac
1
ploile abundente, însoţite ele Beiuş, Borz, Urviş, Sîn-
de furtuni şi grindină, că nicolau, Remetea şi altele
de vedere prezentate de mulţumit călduros preşedin
Continuarea preşedintele României. telui Nicolae Ceauşescu, to zute la ' începutul acestei sînt inundate şi avariate
peste, 230 do case.
săptămîni şi care au conti
Dînd expresie satisfacţiei varăşei Elena Ceauşescu, nuat joi —- pe o arie şi cu Continuă să fie închisă
convorbirilor oficiale deosebite a reprezentanţi prim viceprim-ministru al o intensitate mai redusă in circulaţia pe drumul jude
guvernului român, şi a a-
lor Consiliului Naţional al
comparaţie cu zilele prece
ţean dintre comuna Budu-
Patronatului Francez pen dresnt, în numele tuturor dente —, au inundat supra- reasa şi staţiunea Stîna de
(Urmaie din pag. 1} dezarmării în Europa, la în tru întilnirea deosebit de celor prezenţi, urări de 'feţe întinse, provocînd pa Vale şi pe cel care face le
tărirea colaborării dintre interesantă, utilă şi fruc reuşită deplină în dezvolta gube însemnate sectorului gătura între localităţile
j climat de încredere. în a- statele continentului nos tuoasă, pentru ampla şi rea continuă, mereu ascen agricol, unor Unităţi indus Ţinea şi Belfir.
I cest sens, sînt necesare ac- tru. convingătoarea prezentare, dentă, a. tradiţionalelor re triale, gospodării alo cetă Ca urmare a măsurilor
: ţiuni concertate pentru a se Convorbirile se desfăşoa domnul Philippe Burnel, vi laţii de colaborare econo ţenilor, perturbări în trans energice luate, au fost re
asigura deplinii reuşită a ră în spiritul stimei, încre cepreşedintele C.N.P.F., a mică franco-română. porturile auto şi feroviare, date circuitului productiv
i reuniunii de la Madrid, ast- derii şi înţelegerii recipro precum şi în telecomunica întreprinderile miniere Do-
ce, Intr-o atmosferă cor
j fel incit aceasta să dea un dială, prietenească, al do Oaspefi ai Primăriei Parisului breşti şi Voivozi, fabricile
| impuls transpunerii inte- ţii- După cum informează or de cherestea din Tiloagd şt
j graie în viaţă a Actului fi- rinţei comune de a promo P r e ş e d i n t e l e Nicolae 24 iulie 1980, la ora 11,15 de ganele locale de partid şi loaniş.
ţ nai de la Helsinki, să con- va colaborarea între cele Ceauşescu şi tovarăşa Elena către primarul Parisului, Jac de stat, în judeţul Salu
| ducă la adoptarea unei ho- două ţări, precum şi con Ceauşescu au fost, joi la ques Chirac . Ceremonia a Mare se află sub apă a- în prezent, mai este aco
11
tărîri privind organizarea lucrarea pe plan interna prinz, oaspeţii Primăriei Pa avut loc în impunătoarea proape HG mii hectare, si perită cu apă o suprafaţă
unei conferinţe consacrate ţional. risului. „Sală de festivităţi“, unde tuate in zona cea mai fer de circa 11 000 hectare din
judeţul Arad, îndeosebi în
P r e ş e d i n t e l e Nicolae se aflau reprezentanţi ai tilă a judeţului — pe raza zonele Beliu şi Cerinei,
Infîînirea tovarăşului Ceauşescu a semnal pe un Consiliului de Stat, pre consiliilor unice agroindus unde, ca urmare a nivelu
şedinţi ai unor universităţi,
pergament ornat de un che •alte notabilităţi ale Parisu triale Cărei, Moftin, Bel- lui ridicat al apelor de pe
J
Nicolae Ceauşescu nar în culorile roşu, gal lui. Sînt prezenţi, de ase tiug, Tiriam, Santău, Supur, canalul Cermei-Tăuţi, acos /
Ardud, Tăşnad, Ilodod şi
tea au deversat coronamen
ben şi albastru. Iu partea
de sus este desenată stema menea, membrii ambasadei ‘Sănişlău — g r o s i m e a stra tul digului. Sînt inundate
cu reprezentanţi Republicii Socialiste Româ române, ai cigenţiei econo tului de apă fiind cuprinsă de gospodării ţărăneşti.
grădinile şi anexele la 320
mice, numeroşi alţi invi-
înlre 40 şi 60 cm. Sînt, de
nia. Sub stemă — cuvinte
le : „Excelenţa Sa, domnul • taţi. asemenea, sub apă culturi • Se află sub apă 7 210
ai viep economice Nicolae Ceauşescu, pre Primarul Parisului, Jac ale ailor şase consilii unice hectare cultivate cu grîu,
şedintele Republicii Socialis ques Chirac şi preşedintele agroindustriale din sud-ves- porumb, orz, sfeclă de za
te România, a fost primit so Republicii Socialiste Româ lul judeţului (Valea Vinu
Un moment deosebit al asupra relaţiilor economice, lemn la Hotel de Viile, joi, lui, Hbmoroade, Livada, Nc- hăr, sfeclă furajeră, legume
vizitei oficiate pe care pre Philippe Burnel, vicepre nia au rostit alocuţiuni. greşti-Oaş, Satu Mare şi din judeţul Sălaj. în aceeaşi
şedintele României, tovară şedinte al Consiliului Na Halmeu), stratul de apă zona sînt inundate 121 de
şul Nicolae Ceauşescu, şi to ţional al Patronalului Fran Depunerea unei variind intre 20 şi 40 cm. gospodării ţărăneşti şi sînt
varăşa Elena Ceauşescu o cez, a evocat cu satisfacţie Sînt inundate 518 case din afectate de inundaţii cinci
efectuează în Franţa l-a faptul că, în urmă cu doi •localităţile-Tăşnad, Cig, So- •unităţi economice. Continuă
constituit, in cursul dimi ani, şeful statului român a coroane de flori cond, Cehal; Acîş, Bătarci, ‘să fie întreruptă circulaţia
neţii de joi, întilnirea cu primit o delegaţie importan Dba şi Giungl, precum şi -pe calea ferată în sectorul
oameni de afaceri, care a tă a Consiliului Naţional al Joi dimineaţa, la Paris, -Fievet, adjunctul guverna cîteva grajduri şi saivane. •Zalău-Jibou datorită avariei
prilejuit, o amplă trecere în Patronatului Francez, între preşedintele Republicii So torului militar al Parisului, •Apele au erodat o porţiu produse intre satele Popeai
revistă a relaţiilor econo vedere care a făcut o pu cialiste România, Nicolae .care îl conduce în> faţa ne de circa 1 km din şo — Mirşid.
mice româno-franceze, a ternică impresie, păstrîn- Ceauşescu, a depus o co drapelului. seaua Satu Mare — Zalău Pretutindeni, în zonele
stadiului lor de dezvoltare du-se vie în memoria par roană de fiori la.monumen . Comandantul gărzii de o- şi au avariat 1 200 de pos -unde au fost semnalate i-
şi, cu deosebire, a perspec ticipanţilor. tul soldatului necu'iioscut. noarc prezintă raportul, du turi telefonice, din care 700 nundaţii, organele şi orga
tivelor adâncirii activităţii Primit cu deosebită aten P r e ş e d i n t e l e Nicolae pă care'se, trece în revistă -au fost. repuse în funcţiune. nizaţiile de partid, consilii
de colaborare şi cooperare ţie, urmărit cu un viu şi Ceauşescu, însoţit de minis compania de onoare a găr In judeţul Bihor supra le populare, comandamen
economică dintre cele două înalt interes, preşedintele trul francez ol apărării, zii republicane. faţa de teren inundată se tele locale împotriva inun
lari. Nicolae Ceauşescu a apre Yvon Bourges, a părăsit Sînt intonate imnurile de ridică la 37 109 hectare cul daţiilor, întreprind măsuri
La intrarea în sală, pre ciat, în cuvîntut său, că a- Palatul Marigiiy, reşedinţa stat ale Franţei şi Româ tivate cu. grîu, porumb, operative, mobilizînd oame
şedintele României, tovară ceastă întîtnire, organizată oficială rezervată conducă-' niei. floarea-soarelui, sfeclă de nii muncii, formaţiunile de
şul Nicolae Ceauşescu, şi în cadrul vizitei oficiale pe torului statului român, şi P r e ş e d i n t e l e Nicolae zahăr, legume şi alte cul gărzi patriotice, militari
tdvarăşn Elena Ceauşescu care o întreprinde în Fran s-a îndreptat spre Arcul de Ceauşescu, după cc este sa turi, la care se adaugă pentru înlăturarea pagube
sînt înlîmpinaţi ca cordia ţa la invitaţia preşedintelui Triumf unde se află şi mo lutat de preşedintele Co 15 640 hectare cu păşuni şi lor.
litate şi deosebită stimă de Valery Giscard d’Estaing, numentul soldatului necu mitetului flăcării veşnice,
cei prezenţi, personalităţi este un bun prilej de a tre noscut. depune o coroană de flori
cunoscute ale vieţii econo ce în revistă modul cum Automobilul prezidenţial, la Mormîntul soldatului ne asigurarea securităţii inter
:i
mice şi financiare franceze s-au dezvoltat relaţiile eco flancat de o gardă motori cunoscut. - - * ne a tînărului stat indepen- i
alcătuind o numeroasă şi nomice intre cele două ţări zată, străbate marele bule
prestigioasă delegaţie a şi, mai ales, de a examina vard Champs.Elvsee, pe ca • La un semnal de salut, aftsQsBo dent şi este îndreptată spre f
apărarea cuceririlor popo- *
Consiliului Naţional al Pa perspectivele extinderii co re flutură, în bătaia viatu se păstrează un moment de
tronatului Francez. laborării economice, a coo lui, drapelele naţionale alfe reculegere. 88 Parlamentul Republicii rului. ^
Salutind. în numele tutu perării în producţie între României şi Franţei. Locui P r e ş e d i n t e l e Nicolae
ror celor prezenţi, pe înal industriile românească şi torii Parisului, aflaţi la a- .Ceauşescu semnează în Zimbabwe a aprobat un st La Viena a avut loc, \
ţii soli ai poporului român, franceză. ceaslă oră pe cea mai ves Cartea de aur. proiect de lege care stipu la 24 iulie, ultima şedinţă ^
exprimind mulţumiri căldu Numeroşi participanţi la tită arteră a capitalei lor, Ca şi la sosire, sulele de lează prelungirea cu şase plenară din cadrul celei t
roase pentru onoarea ce întîlnire, personalităţi ale se opresc şi salută cu sen cetăţeni ai Parisului aliaţi luni, începînd de la 26 iu de-a 21 -a runde a negoeie- »
li s-a făcut oamenilor de a- vieţii economice şi finan timente de prietenie pe şe- -la această oră în Place lie, a stării excepţionale, in rilor privind reducerea tru- \
armamentelor
şi
faceri din domeniul econo ciare de recunoscută repu . ful statului român. de L’etoile salută, cu stimă ţară. Luînd cuvintul în ca pe!or şi adiacente în Eurc t
miei şi finanţelor franceze taţie, au relevat — în cu- . La coborîreq din maşină, -şi prietenie, pe preşedintele drul dezbaterilor, ■ ministru! măsuri
de a fi primiţi la Palatul vîntul lor — realismul, spi la Arcul de Triumf, pre Republicii Socialiste Româ de interne iloshua Nkomo, pa centrală. Au luat cuvin- 1
tul reprezentanţii U.R.S.S.
prezidenţial, pentru a par ritul constructiv, profunzi şedintele Nicolae Ceauşescu nia', tovarăşul Nicolae a declarat că această mă
ticipa la un schimb de idei mea şi claritatea punctelor este întîmpinat de generalul Ceauşescu. sură este necesară pentru şi S.U.A.
68 kg. Cheia succesului a măneci a intrat în concurs mentului, uimind ca titlul să Neli Kim (U.R.S.S.) — • După prima manşă a
fost, desigur, victoria obţinu- pe poziţia a patra în urma fie decis de ultimul exerci 73.425 p; 6. Emilia Eberle probei de pistol viteză din
tă în faţa campionului Bul ratării din ziua precedentă la ţiu al Nadiei, cel de la bîr (România) — 78.400 p; 7. cadrul concursului de tir al
gariei, Alunasov, pentru ca în paralele. Dar tocmai Ia a- nă, aparat la care Nadia Rodica Dunea (România) — f.O. dc la Moscova, repre
turneul final să-l învingă pe cest aparat, Nadia Coma- luase în primele două zile ■78,350 p. zentanţii ţării noastre, Cor-
eternul său rival, polonezul neci a evoluat perfect, exe- de întreceri notele 10 şi 9,90 Astăzi, competiţia olimpi neliu Ion şi Marin Stan, se
Andrzej Supron. Ştefan Rusii culînd cu multă măiestrie di — cele mai mari din concurs. că dc gimnastică se încheie află printre fruntaşi. Corne
a realizat majoritatea victo ficilul său exerciţiu şi a ob Şi dc dala aceasta, exerciţiul cu concursul special pe apa- lia Ion ocupă locul 1, cu 299
riilor sale din acest turneu ţinui nota 10. Tuturor, Na Nadiei a fost prezentat la cel • rate. Nadia Comăncci intră
olimpic prin tuş, folosind o dia Ic-a amintit prin evolu mai înalt nivel tehnic şi este .pe primul loc la 3 aparate: puncte (din 30 dc focuri), la
egalitate cu ftirgen Wicfcl
gamă variată de procedee ţia sa extraordinară dc stră tic, însă arbitrele, dînd do bîrnă, sol şi sărituri, intre (R.D. Germană), iar Marin
tehnice. Dealtfel, el este re lucita comportare de la vadă de subiectivitate, vădit primele este clasată Emilia Stan este situat pe poziţia a
cunoscut în lumea acestui Eberle, la bîrnă, sol şi pa 3-a, cu 298 puncte, cu aceeaşi
sport ca unul diiiire cei mai ralele. De asemenea. Melila performantă fiind înregistrai
tehnici luptători. Prima me Ruliu va fi prezentă in fi şi Gil Son Soli (R.P.D. Co
dalie de aur a dclegafiei Jocurile Olimpice nala la sărituri. reeană).
noastre la actuala Olimpiada
★
obţinută de un ..concurent la O Rolo pe apă (turneul ® Toate echipajele româ
lupte greco-romanc vine :să pentru locurile 7—12) ; Ita neşti care participă la com
confirme tradiţia, noastră în Monlreal. Nu mai puţin rc- părtinitoare, au dcpunclal-o lia — România 5—3 (1—1, petiţia olimpică dc canotaj
această disciplină, caic ne-a .marcabil a .fost exerciţiul dc pe gimnasta noastră, acordîn au obţinui calificarea în fi
adus multe satisfacţii la ma la sol, notat cu 9,95, dar ar- du-i doar 9,85. Astfel, Na 1—1, 1—1, 2—0); Austra nalele de sîmbătă (in probe
rile competiţii internaţionale, bitrclc au dezavantajal-o la dia Comăncci a obţinui doar lia — Brazilia S—5 ; Gre le feminine) şi duminică (la
PRIMA MEDALIE şi îndeosebi la Olimpiadă. sărituri, acordîndu-i doar .medalia de argint, deşi o cia — Suedia 9—5. masculin), ce se vor desfă
• Box. In „maratonul“ pu-
DE AUR — LUPTĂTORUL 9,75. Cu toate acestea, Na merita pe cea de aur, la fel ■gilistic, reprezentantul Româ şura pe. pista dc apă dc la
ŞTEFAN RUSU NADIA — dia urca spectaculos spre pri ca şi la Monlreal. Ea răin'mc niei la cat. pană Titi Cercel Krîlalskoc. Ieri, în prima se
VJCECAMPIOANÂ mele locuri, deoarece în ten mai departe cea mai marc a oblinut o meritată victorie mifinala ia skif simplu femi
MOSCOVA 24 (De Ia tri-, OLIMPICĂ siunea concursului, în lupta gimnastă din lume la ora ac la puncte în fala lui Robeit nin, Sanda Turna a cîştigat
misul A ger preş, A. Berger) : aprigă pentru primele locuri tuală şi din istoria focurilor Gonczi (Ungaria). Boxerul cursa, în fata concurentelor
Competiţia olimpică de luplc MOSCOVA 24 (De Ia tri celelalte favorite, Şapoşniko- Olimpice. ■român a nvtu două rcpr'ne Beryl Milchcll (Marea Brita
grcco-romctnc s-a încheiat, misul Agcrpres, A. Bagaj : va, Kim şi Ghauck, au avut Clasamentul final la indi iniţiativa remareîndu-se priit nic) şi Beata Dziadura (Po
joi scara, cu o strălucită vic Competiţia feminină dc gim prestaţii din ce în cc mai vidual compus feminin : 1. serii de lovituri puternice a- lonia). O clipind locul doi în
torie pentru culorile sportive nastică din cadrul focurilor slabe, în timp . ce apărea o Elena Davîdova (U.R.S.S.) — plicatc la :plex şi figură, tn semifinala disputată ieri, e-
româneşti, victorie datorată Olimpice dc la Moscova a nouă concurentă venită de 19,150 p ; 2—3 ; Nadia' Comă partida următoare Titi Cer chlpujul român de 2 fără cîr-
valorosului nostru sportiv programai joi scara exerci pe locul 5. Aceasta a primit ncci — (România), Maxi cel îT va înlîlni pc cubane maci, alcătuit din Constantin
Ştefan Rusii, care a cucerii ţiile liber alese pentru de o notă exagerat dc mare la Gnauck (R.D: Germană) — zul Ad.olfo Hoţia, care l-a Posloiu şi Valer Toma, a ob
titlul de campion olimpic■ şi semnarea medaliatelor la in paralele (9,95), care a pro 79,075 ; 4. Ndlalia Şapoşniko- ■învins la puncte pe suedezul ţinut, de asemenea, califica
medalia do aur la categoria dividual compus. Nadia Co- pulsat-o în fruntea clasa va (U.R.S.S) — 79,025 p ; 5. Bcnglsşon. rea în finala probei.
COLEGIUL OE REDACŢIE : Sabin Cerbu, ton Cioctel, Tiberiu Istrate (redactor sef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavet (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din
2700 Deva ; t tr Di Retro Ciroza ni 85 leleioanc-. 1(275. 11585. 12157 20708 întreprinderi şi instituţii. i
MPARtJ! , Fipoerafia Deva. *tr. 23 Ausmst tir. 257. Costul unui abonament: 24 iei (pe 3 luni), 48 Iei (pe G luni), 96 lei {un an). *9*