Page 54 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 084 ©
0 preocupare majoră-, cotidiană a fiecărei colectiv de muncă:
Televiza
CfJ CHELTUIELI BESOSE, OU MAXIMA EFICIENTA 9,30 Vrăjitorul <lin C
UCTIE SP9 Smarald. Episo
9,35 Drumuri in ist
10.20 Telccinematcca
12,10 Concert educat
NOUL MECANISM ECONOMICO - FINANCIAR URBEMŢE Îl LE8UMICl)LTURfl:
13.00 Mozaic cultural
sportiv
18,35 Săptămma poli
obligă la o muncă mai ordonată şi mai responsabilă H RECOLTAREA SI VALORIFICAREA ÎNTRE 18,50 1001 de seri
19.00 Telejurnal
GII PRODUCŢII B ÎNTREŢINEREA CULTU 19.20 Călătorie prin t
întreprinderea minieră Hu lizarea suplimentară a 511 activitatea, să amplifice re terialele de care avem ne 20.00 Telcenciclopedb
nedoara continuă munca tone fier în minereu, 90 890 zultatele In producţie. voie pentru înzidirea cup RILOR DUBLE 20,30 Film artistic: „
fructuoasă şi bunele reali tone dolomită, 2 758 tone Cei mai mulţi dintre par toarelor de prăjit, fără une straniu“. Proi
zări din anul 1979, pentru talc, a unei productivităţi ticipanţii la discuţii — Oc le utilaje şi echipamente (Urmare din pag. 1) gurarea forţei de muncă în Casei de filme
care a ocupat locul I pe ra nete peste plan de 4 355 tavian Todea, Ion Bîrsan, care ne sînt de strictă ne vederea recoltării şi livră rid patru
mura minereuri şi locul II lei/om al muncii, reducerea Ion Sîrbu — au apreciat sti cesitate, rezultatele noastre rii tuturor produselor de 22,15 Meridianele ci
şi dansului
în întrecerea socialistă pe, cheltuielilor la 1000 lei pro lul de muncă suplu, ferm şi nu vor fi cele scontate. Şi grădină ajunse la maturita 22,45 Forumul mon
tară, fiind distinsă cu „Or ducţie cu 30,4 lei. autoritar al consiliului oa asta în ciuda hărniciei şi Aşa cum rezultă din situa te. Orice înlîrzjere, după istoricilor
dinul Muncii“ clasa a Il-a. Sînt rezultate bune, con menilor muncii, consultarea dăruirii oamenilor. ţia de mai sus, toate cele cum bine se ştie, duce la 22,55 Telejurnal. Sp<
Cu cîtva timp în urmă, sistente — dovadă a hărni largă a mas'elor în adopta Pe această idee, a îmbu patru unităţi, primele două deprecierea calitativă a pro
acest destoinic colectiv de ciei şi dăruirii în muncă ale rea unór măsuri şi decizii, nătăţirii aprovizionării teh- din consiliul unic Geoagiu ducţiei şi la pierderi irecu
mineri a raportat îndeplini minerilor din Poiana Ruscăi. aplicarea justă, neabătută nico-materiale şi a trans şi ultimele din consiliul u- perabile de recoltă. Or, tre 1IABÄ:
rea prevederilor de plan pe portului, a dotării corespun nic Orăştie, au mari rămî- buie evitată orice deprecie
întregul cincinal la produc zătoare cu unele utilaje, in neri în urmă la recoltarea re calitativă, orice pierde
ţia industrială şi la unele AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ stalaţii şi piese de schimb, şi livrarea produselor. Se re, asigurîndu-se ca toată BUCUREŞTI I : (
înscriu cu restanţe mari la
produse fizice, fiind hotărît ¡N ACŢIUNE au vorbit şi brigadierul Con producţia de legume să a- dioprogramul dimim
să încheie înainte de ter stantin Trifan, de la mina ceapă uscată C.A.P. Geoa jungă în pieţe, la consuma Radiojur ,, 'vi; .8,00
men anul 1980 şi actualul Ghelari şi Nicolae Jurcoane, giu şi Aurel Vlaicu, unităţi tori. întreaga producţie de presei; Curieru
diilor; Buletin <
cincinal la toţi indicatorii Darea de seamă a dat însă a noului mecanism econo- maistru la aceeaşi mină. La care au livrat doar cîte 10 legume trebuie strînsă şi va 9,05 Aiiuienţă radio
de plan. Hotărîrea se împli şi tonul critic al dezbateri mioo-financinr, cu rezultate rîndul lor, Constantin Flo- tone fiecare, deşi prima are lorificată. Şi în acest scop Neamţ; 10,00 Bule
neşte cu fiecare lună, rea lor din cadrul adunării, prin imediate, concrete în reali rescu, şeful S.E.I.R.A., şi Ion de livrat 120 tone, iar a trebuie luate toate măsurile ştiri; 10,05 Revista
radio; 10,40 Doine ş
lizările obţinute în semes relevarea cu justeţe a greu zările întreprinderii. în a- Andrei, şeful atelierului me doua 80 tone. La ferma le ce se impun. populare; 11,00 Bule
trul I fiind elocvente în a- tăţilor şi neajunsurilor care celaşi timp, ei au relevat canic, au insistat asupra gumicolă din Geoagiu, deşi O mare atenţie trebuie a- ştiri; 11,05 Atlas c
cest sens. Le-am reţinut în s-au mai manifestat în acti necesitatea întăririi discipli dezvoltării activităţii de re- există o maşină de recoltat cordată, paralel cu recolta 11,25 Discoteca U
Dând el ;
11,35 A
urmă cu cîteva zile din da vitatea colectivelor între nei tehnologice şi de pro cohdiţionare a pieselor de. ceapă, aceasta nu este folo rea şi valorificarea produc mi eră radio-tv. ; 1
rea de seamă prezentată de prinderii, prin măsurile pro ducţie, a educării patriotice schimb şi a materialelor re- sită la întreaga capacitate ţiei legumicole, întreţinerii le Lin de ştiri ; 12.
Doru Toma, secretarul co puse. Iar vorbitorii n-au e- mai insistente a oamenilor folosibile, asupra îmbunătă pe motiv că nu se dispune culturilor de legume din comoara folclorului
mitetului de partid, pre zitat să recunoască o serie şi creşterea nivelului con ţirii activităţii de revizie şi de suficientă forţă de mun cultura a doua. La C.A.P. 12,45 Fanfara „Proi
din
Bucureşti,
şedintele consiliului oame de deficienţe la care au fost ştiinţei pentru participarea reparaţii şi gospodăririi că pentru strîns, sortat, în Geoagiu se află în suferin Gheorghe Sîrgliie;
nilor muncii de la I.M. Hu părtaşi şi pe care n-au reu mai activă la înfăptuirea chibzuite a energiei şi com cărcat şi transportat. Or, cu ţă „culturile de varză de la 1 la 3; 15,00 IVI
nedoara, în adunarea gene şit să le înlăture la vreme, sarcinilor, la autoconduee- bustibilului, în vederea creş această maşină se pot re toamnă (15 ha), castraveţi club; 16,00 Radio jura
17,31
Radiorecording;
rală a reprezentanţilor oa grevind în oarecare măsură rea muncitorească. terii eficienţei economice a colta zilnic pînă la 3 ha, a- (6 ha) şi pătrunjel (2 ha). minut cu minut. 19,
menilor muncii: depăşirea sporul mai consistent al — Sigur, ne-am străduit, întreprinderii. dică peste 20 tone de cea Suprafeţele au fost reparti de estradă; 20,00 R
producţiei nete cu peste 20 realizărilor. Concluzia a fost am obţinut unele rezultate Conştienţi de ' sarcinile pă. Dar cu 5-6 cooperatori zate pe oameni, dar la în nai; 20,10 La hanul
tece 20,30 Azi, în R<
milioane lei, a celei marfă că minerii din Poiana Rus bune, dar asia nu ne mul sporite pe care le au pînă şi 10—15 elevi care vin a- treţinere nu participă decît 20,40 Cadenţe sonoi
cu aproape 4 milioane lei, căi nu lasă teren liber outo- ţumeşte — mărturisea Ga la sfîrşitul anului curent, şi cum la muncă nu se poate Radiojurnal; 22,30
Bu'
iar a celei globale cu mai mulţumirii, că sînt ferm ho- briela Boţa, şefa Uzinei de care vor creşte în continua face faţă sarcinilor. Recol- foarte puţini cooperatori. de dans; 24,00 Nor
ştiri;
0,05—6,00
Culturile
sînt
dar
mult de 3 milioane lei; rea tărîţi să-şi îmbunătăţească preparare Teliuc. Fără ma- re în anul şi cincinalul vii- tîndu-se 1000 kg pe zi, cit trebuie acţionat frumoase, urgen muzical nocturn.
de
■ tor, convinşi că aplicarea se realizează în prezent, în tă penlru distrugerea buru
noului mecanism economic seamnă că pentru strînge- ienilor. Situaţia din legu
Cu cheltuieli mai mici îi angajează pe toţi la o rea acestei culturi trebuie micultura a fost recent a- E»- KWWEMWBB
muncă mai ordonată şi mai
să se lucreze mai mult de
nivelul
consiliu
responsabilă, că prin roa o sută de zile de aici îna nalizată la agroindustrial şi
unic
lui
DEVA
Sub
pali
producţii mai mari dele muncii lor se măsoară brie. Dar aici mai sînt de s-au stabilit măsuri pentru guri Vodă : Lflpuşnean
inte, adică pură în decem
(Patria);
Int
şi
participarea
la
dreptul
lui
în
activităţii
beneficii, venitul la nivelul recoltat şi valorificat şi alte îmbunătăţirea Important este riile I-II (Arta); Si
acest
sector.
d
Reducerea sistematică a ridică în prezent la circa 3 uscatul cherestelei în con întregii ţări, minerii din legume : tomate, fasole, var steaguri (Grădina Bur
:
HUNEDOARA
costurilor de producţie con milioane lei. Desigur, o su diţii naturale, scurlindu.-se Poiana Ruscăi sînt hotărîţi ză. Cu mari restanţe se în acum ca organizaţiile de Irlna (Flacăra); Ci
stituie una din problemele mă care, odată raportată la astfel timpul şarjei in uscă- — aşa cum au afirmat în scrie şi C.A.P. Orăşlie la partid din C.A.P. şi consilii gostea se întoarce (
principale care frămîntă co posibilităţile reale ale uni tor de la 15—17 zile la 12 cadrul adunării generale — roşii (22 tone), castraveţi le de conducere să acţione gistut); Zîzaryin de (Ai
1:
raganul
vine
lectivul de muncă al Secţiei tăţii, capătă multe semni zile, cu avantaje imediate: să-şi intensifice eforturile şi ze cu toată răspunderea rone — seriile I-I
de mobilă Brad. Aceasta, în ficaţii. eliminarea stocurilor de preocupările în muncă, să/ (12 tone) şi ardei gras (3 pentru asigurarea forţei de structurii!) ; PETR
condiţiile cînd costul produ cherestea, creşterea ca obţină noi succese, să ţină tone), precum şi C.A.P. B.e- muncă necesară aţii la re Cînd dragostea se
AdincuriF
(Unirea);
selor este considerat crite — Care este totuşi supor lităţii procesului de uscare, sus steagul întrecerii socia riu şi Aurel Vlaicu la roşii, coltarea şi valorificarea pro riile I-II (7 Noie
riu definitoriu al eficienţei tul acestor rezultate ? îl în reducerea consumului de a- liste pe ţară, cîştigat cu tru ardei, fasole verde şi cas ducţiei, cit şi la întreţinerea Cine mă strigă (Kej
:
Blestemul
economice, pivotul principal trebăm pe tovarăşul Petru gerrt termic, a combustibi dă şi abnegaţie revoluţio traveţi. culturilor legumicole. LUPENI blestemul iubi
tului,
al noului mecanism econo- Roşea, secretarul organiza lului convenţional-; specia nară. Trebuie să se . treacă la tural); Operaţiune
mico-financiar. „O atenţie ţiei de partid lizarea şi stabilizarea mun DUMITRU GHEONEA măsuri hotărite pentru asi N. ZAMFIR dion“ (Muncitoresc)
deosebită va trebui acorda — în primul rînd, munca citorilor pe maşini, pe locuri CAN : Bizonul alb
fărul); GONEA : M
tă — sublinia tovarăşul neobosită a muncitorilor do muncă etc. spaţiu t iv ‘nerul); A
Nicolae Ceauşescu, la ma noştri. Zi de zi mai consis Prin aplicarea acestor SA : et de in
rea adunare populară din tentă. mai rentabilă. Apoi, măsuri, a altora, cum ar fi (Muncitoresc) ; UF
Fratele
călăului
(7
Capitală din 6 martie 1980 încadrarea severă în nor creşterea indicelui de uti Vom confirma prin fapte de muncă bric); BRAD : Adîn
— creşterii eficienţei în lizare a timpului de lucru, seriile I-II (Steaua
tregii activităţi economice, mele de consum pe care le care a ajuns la 95,8 la su ORAŞTIE: Moarte i
realizării producţiei nele, avem, neîmpăcarea cu gîn- tă s-au asigurat condiţii de forţa colectivelor noastre muncitoreşti seriile In I-II loden (Pairi:
om
(I
reducerii cheltuielilor de dul că am făcut totul. Pe reducere a cheltuielilor de GEOAGIU-BAI : Ne
1
producţie, îndeosebi a chel de altă parte, permanenta producţie. în continuare, (Urmate din oag 1) rile vor merge spre mai tie cresc considerabil in (Casa de cultură) ; ;
tuielilor materiale“. căutare de noi soluţii- vizînd însă, trebuie arătat că exis bine. Ne vom strădui să anul şi cincinalul viitor. Pe O noapte furtunoasă
Ghinionistul
Iar);
«.
reducerea cheltuielilor de voios aprovizionarea cu confirmăm cit mai curînd lingă o serie de moderni
Acţionînd în spiritul a- tă posibilităţi insuficient de vară); BRAZI
cAlan
cestor exigenţe stabilite de producţie şi, pe această ca valorificate în această pri materie primă la nivelul aceasta, prin rezultatele pe zări şi perfecţionări ale ca Fedorei; (Casa de : c
oaselor
partid, în cele şapte luni le, ridicarea necontenită a vinţă. Se impune ca oame planului, din vina întreprin care le vom obţine în cin pacităţilor actuale, între SIMERTA : Sosea o
ale anului, oamenii muncii cotei beneficiului. nii muncii din cadrul Sec derilor furnizoare ele- stea sărbătoririi eliberării prinderile mecanică, chimi călăreţ (Mureşul):
din cadrul Secţiei de mo La cele spuse adăugăm că, ţiei de mobilă Brad să ac ment hotăritor al neînde- -patriei — 23 August. Aş că şi de blănărie vor cu Răzbunarea pantere
Osînda (lumina).
dezvoltări
noaşte
fără
pre
bilă Brad şi-au intensificat în bună parte măsurile sta ţioneze mai insistent pentru plinirii sarcinilor la unele dori să subliniez că în cedent, care vor face ca
cL orturile pentru a găsi noi bilite în direcţia ' organiză înlăturarea unor deficienţe produse fizice de bază. Nu-i toate întreprinderile noastre 3Pr* «aEBBSSBSS
l
metode -şi căi care să-i con rii mai judicioase a fluxu pe care le mai au. Ne re mai puţin adevărat că au — la I.M.O., I.C.O., „Vi producţia industrială la ni I iáOTOlü
ducă spre obţinerea unor existat şi deficienţe de na dra“, „Plafar“, U. F. E. T., velul oraşului să se duble
lui productiv, exploatării ferim ia diferenţele de la tură internă, cum ar fi or I.P.N.C., I.S.C.I.P., I.C.I.T.B., ze în 1985 faţă de anul tthatflBSSBSSSBaS
producţii sporite cu chel raţionale a capacităţilor de croire, la cepuire, la fugu- ganizarea defectuoasă a ac la celelalte unităţi — avem 1980. De asemenea; se «vor
tuieli materiale cit mai re rile prea deschise, culori tivităţii în unele perioade colective bune, unite, de extinde şi moderniza unele Rezultatele trageri
duse. Prezentăm în conti producţie existente au cop- diferite, şlefuiri penetrante, de timp, nerespectarea ri votate, organizaţii de partid capacităţi de producţie de august 1980 :
nuare un scurt bilanţ al ac tribuit şi ele la obţinerea a- lustruiri necorespunzătoare, guroasă a disciplinei tehno puternice, care au tăcut de la unităţile mai mici, pre Extr. I : 87, 48, 4
tivităţii colectivului bră- cestor rezultate. Amintim în unele cazuri cu porii logice şi a muncii, neutili- atîtea ori dovada pricepe cum şi fermele din cadrul 88, 19, 76, 43.
dean: planul la producţia cîteva : reamplasarea utila zarea-raţională, integrală a rii, hărniciei şi dăruirii in I.S.C.I.P. şi I.A.S., toate Extr. a Il-a : 66, 3
globală a fost depăşit cu jelor din sala de maşini a deschişi, chiar montaj cu capacităţilor de producţie şi muncă, obţinînd realizări concurînd la creşterea for 61, 28. 20, 69, 73.
Fond total de ci
21,5 la sută, la marfă cu sectorului nou, în scopul e- defecte (şuruburi scoase a timpului efectiv de lucru deosebite în producţie. E- ţei economice a oraşului, la 844 942 lei.
19,1 la sută, iar la sorti liminării întoarcerilor de prin feţele de lăcuire) etc. în fiecare întreprindere, de xistă o foarte puternică în dezvoltarea sa socială şi e-
mentele fizice au fost rea material; construirea unor înlăturarea acestora va con către fiecare om al muncii. trecere între toate colecti dilitar-gospodărească. în a-
lizate peste prevederile pla ştanduri cu role transpor duce cu siguranţă la creş Cu mai puţine asemenea vele noastre de muncă, fie ceste direcţii s-a discutat la
nului 51 garnituri de came toare în sala de maşini, în terea eficienţei activităţii a- lipsuri şi neajunsuri, rezul care dorind să muncească nivelul unor ministere şi 1 Vremea
re combinate tip „Crişul“. vederea înlăturării manipu cestui harnic colectiv de tatele la nivelul industriei mai bine, să aibă rezultate altor organisme superioare,
120 de biblioteci şi 261 me lărilor manuale; amenaja muncă. oraşului nostru puteau fi superioare în producţie. Co am primit şi primim spriji Timpul probabil
se de televizor, tip „Rindir- rea unor şoproane pentru LIVIU SRAiCA i -uit mai bune în primele mitetul orăşenesc de partid nul permanent şi consistent 1G august : Vreme
şapte luni ale anului. are încredere şi pune mare al Comitetului judeţean de să, cu cerul mai n
nica“. De asemenea, faţă de — Ce s-a făcut, ce se bază pe aceste colective, partid, în întreprinderi exis ros. Vor cădea ploi
plan s-a înregistrat o scăde face pentru diminuarea la împreună ne-am consultat, tă programe de măsuri se locale de ploaie,
re a cheltuielilor la 1000 ' . . 5 tfSfc, maximum a acestor caren ne-am sfătuit şi am hotărît concrete care vizează per izolat de descărcări
lei producţie marfă cu a- , H \5|' ţe, ce perspective sînt pen să ne îmbunătăţim activi spectiva, pregătirea de pe ce. Vîntul va sufla t
cu intensificări de
proximativ 100 lei, din ca tru încheierea integrală a tatea sub toate aspectele şi acum a condiţiilor îndepli ltm/h din nord şi i
re la cheltuieli materiale — m. \ ■ planului, la toţi indicatorii, să încheiem anul şi cinci nirii sarcinilor de plan pe Temperatura miniir,
ff? ¡F PINI cuprinsă între 10 şi
86 Iei. în ansamblu, redu a- '¡*îr ~ ' Z * la toate sortimentele, pe a- nalul înainte de termen. anul 1981, a dezvoltărilor de, iar cea maxin:
cerea cheltuielilor de pro a iK cest an şi pe întregul cin Avem toate condiţiile pen din anii următori. Ştim că 18 şi 23 grade. Izolt
dimineaţa.
ducţie ale secţiei permite r " * 11» ***. cinal ? tru aceasta. nu va fi uşor, sîntem con Pentru 17 şi 18
desprinderea unor concluzii — Greutăţile şi neajunsu — La ultima întrebare am ştienţi că vom mai înlîm- Vremea se va amelii
tat. Cerul va fi vai
privind îndeplinirea planu rile despre care am vorbit dori să ne răspundeţi cum pina greutăţi dar, repet, e- izolat vor cădea pi
lui de acumulări băneşti, au fost analizate în recen acţionează organele şi or xistă o angajare totală şi o verse de ploaie, îns
tele adunări generale ale ganizaţiile de partid din în dorinţă unanimă de a ne descărcări electrice,
cunoscut fiind faptul că a- oamenilor muncii, la care treprinderi, Comitetul oră face datoria, de a materia ratura va creşte uş
.ceste scăderi echivalează au participat şi reprezen şenesc de partid pentru a- liza exemplar prevede La munte, vreme
cu însăşi mărimea benefi rile Congresului al Xll-lea să, cu cerul noros.
ciului potenţial la 1000 lei tanţi ai organelor superioa bordarea de pe o bază soli dea precipitaţii te
re de resort, s-au luat an dă a anului 1981, a cincina al partidului, orientările sub formă de ploa
producţie martă. Ca urmare gajamente, s-au făcut pro lului 1981—1985 ? şi îndemnurile tovarăşului poviţă. Vintul va t
a măsurilor bune întreprin puneri, s-au daţ asigurări — Aş vrea să încep cu Nicolae Ceauşescu, secre tensificări de GO—80
Deva. lyoi blocuri pe strada I-cnin, ale curbul date bl fo din nord-est. (Metec
se asupra cărora vom re losinţa oamenilor muncii. Foto: VIKGII, ONOIU de acordare a ajutorului ne precizarea că sarcinile eco tarul general al partidului, serviciu : Al. Pronci
veni, beneficiu] secţiei se cesar şi credem să lucru nomice ale oraşului Orăş preşedintele României.