Page 35 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 35
235 @ MIERCURI, 11 FEBRUARIE 1081 Pag. 3
PAC1APA
10 ani şi au o vechime
'VIZIUNI în muncă de 25 de ani, „Cupa Pionierul^
SÜMéiAfflBWl pot cere pensionarea îna la sanie
inte de împlinirea virstei
IA prevăzute de lege. Dacă
i pronoexpres dumneavoastră dovediţi Intr-o excelentă organiza
iminin : C.S.U. pentru ciţiva bani ?". Dar 25 de ani, în cîmpul mun re, sîmbătă şi duminică, pe
- Farul Con- AVEŢI CliVIMTUL O Construcţii de locuinţe. La Petroşani au început
'i'ransmisiunc dacă s-au vindut doi saci cii, puteţi cere pensiona pîrtia de săniuţe din Pa-
3e la Galaţi de cafea a 100 kg, sînt nu rea la împlinirea virstei lucrările pentru construirea a două blocuri de locuinţe rîng, s-a desfăşurat faza
dulce şl iru- mai ciţiva bani ? (Mircea de 52 de ani. în zona centrală a oraşului, iar la Vulcan au fost pre judeţeană a „Cupei Pio
mb» ce-o ror- « „Fac un tratament pen gătite condiţiile pentru executarea unui bloc de garso
tru reumatism la Baia să Pop, Hunedoara). nierul“ (categoria 1.0—14
aclualc In a- rată. Sînt foarte mulţumit SESIZĂRI'SOLUŢH niere destinat tinerilor de la ceie două întreprinderi ani) la sanie.
irea documen- de îngrijirile primite. Rău \mmkm- miniere — Vulcan şi Paroşeni. Cei peste 70 pionieri si
partid este câ, după tratament, 9 Spectacolul de muzică populară şi divertisment
i pionieresc a Inspectoratul comer „Cîntă Jiul şi Paringul", organizat de Casa de cultură pioniere, în urma celor
seri stai în stradă să aştepţi RĂSPUHSURi cial de stat a cercetat din Petroşani, a fost prezentat zilele acestea în localită două manşe de concurs,
al autobuzul. Propun, în nu cele reclamate de tovară şi-au desemnat următorii
tea economică mele mai multor bolnavi, să şul Laurenţiu Balşa, din ţile Văii Jiului. In cadrul aceluiaşi spectacol, a fost pre eîstigători : băieţi : locul 1.
sănătatea se studieze posibilitatea a- e Laurenţiu Moltlovan, zentă şi „Cavalcada umorului" cu Jean Constantin, Gelu
>81. Idei clş- Deva, privitor la unele Lucian Boţa (cl. VII, Şe.
menajării în acest loc a u- Deva. Retribuţia muncito nereguli la cofetăria Manolache, Giony Dimitriu şi „Trio Veselia". gen. 4 Petroşani); 2. Petru
:v. : Romeo şl nei staţii de aşteptare a- rilor transferaţi in inte „Magnolia“. Nu s-a putut ® in această săptămînă în localităţile municipiului Bedea (Şc. gen. Vălişoara);
ic W. Shakes- coperite şi închise". (Simko resul serviciului, în ace Petroşani, în întreprinderi şi instituţii se desfăşoară mani
•odueţie a stu- eaşi categorie tarifară, constata justeţea celor re festările prilejuite de „Săptămînă creaţiei tehnico-ştiinţi- 3. Andrei Vasile (Şc. gen.
engleze BBC. Ştefan — Deva). clamate, dar cu ocazia a- Lupeni); — fete: 1. Car
Il-a « „Fiica mea este elevă funcţie, meserie sau func cestei cercetări au reieşit fice de masă în Valea Jiului". men Lazăr (cl. VII, Şc. gen.
ti. la Deva. In 28 ianuarie, pe ţii înrudite, se stabileşte alte deficienţe pentru ca ® Unităţilor economice şi instituţiilor din Valea Jiu 4 Petroşani); 2. Hummel
la prînz, a pus la cutie o în condiţiile prevăzute de re gestionara şi vînzătoa- ) lui le-au fost repartizate, pentru prima parte a anului, Cristina (Şc. gen. 4 Petro
scrisoare pentru mine, la pct. 17 din Anexa 3 la rea de la această unitate ^ peste 5 000 bilete de tratament în diferite staţiuni bal- şani); 3. Eugenia Teodoro-
Hunedoara. Am primit-o Decretul nr, 100/1979. au fost amendate contra- i neo-climaterice, precum şi 100 bilete de odihnă în sta vici (Şc. gen. 6 Petrila).
numai in 31 ianuarie, după Drepturile de transferare venţional. > ţiunile montane.
I : 6,00 Ka- ora 17. întreb : de ce dis prevăzute de art. 75 din « I.C.S.M.I. Hunedoara, ţ ® „Ideea de unitate şi independenţă la români Sperăm intr-o comporta
dimineţii; 7,00 tanţa de mai puţin de 20 Legea nr. 54/74, se acor unde am intervenit, ne-a i oglindită în numismatică" este genericul expoziţiei des re la fel de bună a cî.şti-
8.00 Revista km este parcursă de o scri dă numai în cazul mu chise la Muzeul mineritului din Petroşani, organizată de gătorilor şi la etapa finală
urierul melo- tării efective în localita comunicat, tovarăşă Se- ) (Vatra Dorn ei, 15—lfi fe
letin de ştiri; soare in mai mult de 77 kcly Irina, din Ghelari, \ secţiunea Petroşani a Societăţii de numismatică română.
m ascultători- ore (Schönberger losif - tea unde a fost transfe că vi s-a schimbat marfa t Expun colecţionarii : Petru Maeiha, Tiberiu Kelemen şi bruarie 1981). (Prof. Gelu
letin de ştiri; Hunedoara). rată persoana, sau în ca Cornel Morariu. Minişca).
i de muzică cu defecţiuni, pe care aţi /
30 Din ţările o Nu sînt mulţumit de zul schimbării domiciliu cumpărat-o. Scrisoarea 1 © Comitetul U.T.^. de la mina Paroşeni a organizat
00 Buletin de modul în care s-a făcut lui acestuia şi a membri dumneavoastră de mulţu- ( duminică, la cabana ,)PasuI Vîlcan", un atractiv concurs Cupa „16 Februarie“
crofonul pio- lor săi de familie. de schi pentru iubitorii acestui sport. Concursul s-a
Avanprcmie- vînzarea de cafea în ziua mire adresată nouă pen- i Terenul II al stadionului
12.00 Buletin de 27 ianuarie a.c. la su- © Stela M., Hunedoara, tru ajutorul acordat nu 1 bucurat de o participare numeroasă. „Corvinul“ din Hunedoara a
Din cont i permagazinul, din Piaţa şi Ioan Durbacă, Crişcior. face decît să confirme că ţ găzduit, timp de două zile, o
tru; 12,45 Ciu Legea nr. i/1977 prevede acest ajutor a fost real, i CONSTANTIN IOVÂNESCU reuşită întilnire fotbalistică re
lii,00 De la 1 Obor, din Hunedoara. Deşi zervată juniorilor şi dotată cu
ilubul Invita- era afişat preţul de 165 lei că, contribuţia persoane ® La cererea locuitori- i Cupa „16 Februarie“. Ba start
Uadiojurnal ; kilogramul de cafea măci lor fără copii se reţine a- au fost aliniate 1G echipe din
muncitoreşti ; tîta timp cit acestea au lor din satul Fornădia, 1 O etapă municipală sub aşteptări Lupeni, Timişoara, Mediaş şi
te economice, nată, aceasta se vindea — am intervenit la I.I.L. Si- \ Hunedoara, împărţite în două
econdiţionare, din cauza maşinii defecte calitatea de persoană în meria şi s-a obţinut ca, s Rubrica „Jlunedoara-aotuali- — unul de la liceul nr. 3 şi grupe.
0,40 Prezenţe — nemăcinată, dar la ace cadrată în muncă şi rea colectarea laptelui să se » lăţi“ anunţa, vineri, desfăşura • celălalt de la liceul hr. 1 (de F.C. Corvinul I, antrenată de
joarc roma- laşi preţ. Cînd am îndrăz lizează drepturi de retri rea, de la ora 1G, la patinoarul la celelalte licee au lipsit ne Mitică Pătraşcu, îiivingind cu
fătul medicu- facă într-o anexă de la ) Corvinul, a etapei municipale motivat) — îşi căutau priii mul
■.lin de ştiri ; nit să atrag atenţia vînză- buţie. căminul cultural din sat, l la patinaj, cu participarea e- ţime concurenţii. scorul de 5—1 pe C.S.Ş. Hune
şi
o
doara
obţinind
remiză
iul familiei; toarelor (nu aveau ecuson) © Maria Dobra, Poiana urmînd ca îndrumătorul / levilor din licee, categoria 14— Fără obişnuita foaie de con (3—3) in faţa echipei Minerul
ncii înfrăţite; 19 ani. Cei dornici să asiste la curs, întrecerea începe, deci,
revoluţionare; că la 300 grame, cit se vin Răchiţelei. Legea nr. 31 întreprinderii, repartizat ţ această întîlnire de sezon, ve cu o oră întîrziere — Ia start; Lupeni, a surclasat în finală pe
ii; 20,00 Con- dea de persoană, se cre 1977 prevede la art. 18 pe raza comunei Şoimuş, l niţi la patinoar la ora 1G, cre aliniindu-sc 14 băieţi şi 7 fe clştigătoarca grupei a Il-a,
C.S.
Banatul
Timişoara,
cu
2ă populară ; ează un pius de 2 lei, a- că femeile care au năs să se ocupe de urmărirea 7 deau că a fost doar o glumă. te (î I !). Au ciştigat Ilona Bo- categoricul scor de. G—0 (l—0),
spiritul legii; De ce ? Pentru că abia după doni (liceul de matematică şi
sonore; 22,00 cestea' m-au repezit zicin- cut cel puţin 3 copii, i-au tuturor problemelor ce j o oră, adică în jurul orei 17 prin golurile înscrise de Ma
Be
Bartoe
(liceul
1 ; 23.00 Bi.iu- du-mi : „Ce te pui, moşule, crescut pînă la vîrsta de interesează producătorii^ ^ organizatorii îşi căutau un fizică) 2). şi (V. lonescu, la corespon rin, Neag, Tirchinici, Stef, Pop
nr.
; 23,30—5,00 cronometru, iar doi profesori dent). şi Badea. (Ioan Vlad, cores
•.ical nocturn. pondent).
20,00
Infor-
îomieo-finan- 0 rediüiensionare a responsabilităţii în pregătirea viitorilor constructori pelat la falsuri. Dar cum
20,10 Actuali-
îtrie ; Noul
e. Realizarea nici un fals nu poate a-
coperi multă vreme dela
»e la I.C.M. Perfecţionarea tehnolo ceelor de construcţii este
roductivitatca de organele locale de partid modul in care s-a desfăşu pidarea, nici cele comise
câtor de ba- giilor didactice aplicate în cîştigată prin conjugarea e- si de stat şi sînt convinsă rat această consfătuire, de de C.R. n-au rămas ne
>i : „Cerami- activitatea de instruire şi forturilor intelectuale cu — mărturisea prof. Maria atenţia acordată de Comi descoperite. Acum este
Economia de optimizare a pregătirii pro cele fizice într-un tot uni na Luca, director adjunct
ăe la proiec- fesionale a viitorilor con tetul judeţean de partid, © In flagrant. Pe cînd reţinută pentru definiti
20,20 Ginta tar — afirma prof. Corne- la Liceul industrial nr. 8 de Inspectoratul şcolar ju să intre, prin efracţie, în varea cercetărilor. Preju
;U vxf'Gi*“ Şl structori a stat la baza dez liu Duceae, directorul Li Galaţi — că baza materia deţean. Liceul gazdă este diciul în dauna avutului
0,30 Rcporta- baterilor consfătuirii orga ceului industrial nr. 4 Su unul dintre cele mai bune magazinul alimentar nr.
’iiiţă dedicată lă de care dispune liceul 14, Alexandru Şandor, obştesc se ridică la o su
nilor : Proţ. nizate la Deva de Ministerul ceava. Trebuie să deter devean influenţează pozi licee de construcţii din ţa din Petrila, a simţit că ci mă importantă. Pe acee
zeii la 70 Educaţiei şi învăţămîntu- minăm o redimensionare a tiv nu numai pregătirea ră, am admirat ordinea, neva îl trage de mînecă. aşi măsură va fi şi pe
»cii-i din .îi- iui .şi Inspectoratul şcolar responsabilităţilor cadrelor profesională a elevilor ci şi disciplina, dotarea moder deapsa.
nro^ra do A rămas... fără glas. Se
ră romnneftS- judeţean. Reprezentanţi ai didactice in şcolarizarea şi educaţia lor estetică“. Prof. nă şi funcţionalitatea ca afla în faţa lucrătorilor ® Găsit... returnat. Mi-
Fmisiunc li- 47 de licee industriale de pregătirea viitorilor con Ioan Călin, directorul Li binetelor, laboratoarelor şi de miliţie care l-au prins hai Mocanu, de loc din
construcţii din ţară au structori printr-o muncă de ceului industrial nr. 5 Pia atelierelor. Materialele pre în flagrant. Glasul îi va judeţul Neamţ, călătorea
transformat această reuniu conţinut. Primatul calităţii tra Neamţ, aprecia că aici zentate de profesorii Sin- reveni însă, pentru că are mult în ultima vreme.
ne intr-un util schimb de pus în faţa învăţămîntului , „se realizează vizibil acel ger Robert şi Pompiliu de povestit şi despre alte Voia să i se piardă ur
vsA: Plopşoreanu, experienţa a-
experienţă. Iată ce ne-au de documentele Congresu salt calitativ asupra căruia spargeri comise în muni ma. Dar tocmai cînd cre
declarat ciţiva dintre par lui al XH-lea al partidului secretarul general al parti cestui colectiv au o deose cipiul Petroşani. dea că a reuşit, a fost
icul, petrolu! ticipanţi : se va impune prin conţi dului ne atrage mereu a- bită valoare, sînt un etalon © Fals şi delapidare. găsit, in ziua de 8 februa
atria); Aven- nutul muncii“. „Aici am tenţia, şi am certitudinea pentru celelalte licee. Con Era gestionară la bufetul rie, pe raza comunei Bă-
(Arta); HU- „Este o consfătuire repre că o bună bază materială cluziile acestei consfătuiri
toiul (Flacă- zentativă, care ne-a de simţit cu prisosinţă orien din comuna Veţel, dar nu cia. Găsit şi... returnat.
(Siderurgis- monstrat că demnitatea li tarea şi sprijinul dat şcolii didactică stimulează deo se vor trage în toate licee se mulţumea cu cîştigul Acolo, la Piatra Neamţ
floare Hua potrivă atît pregătirea ele le din ţară şi se vor con din retribuţie. Voia mai era aşteptat. Nu cu flori,
şi prietenii vilor cît şi a cadrelor di cretiza în îmbunătăţirea
rul); PETRO- procesului instructiv-edu- mult. Aşa a început să ci să execute o pedeapsă
(Unirea); O dactice“ . fure Cancelarie Rodica de un an închisoare pen
;, bunicule Prof. univ. dr. ing. losif eativ, pe care-1 vom în din avutui obştesc, iar ca tru furt în dauna avutu
Bilet de în- druma îndeaproape, şi de
iblica) ; LU- Tripşa, secretar de stat in să acopere lipsurile a a~ lui obstesc.
;i calul (Cul- Ministerul Educaţiei şi în asemenea, ele vor fi oglin
1 rupt (Mun- văţămîntului, răspunzînd dite în noile programe şco Rubrică realizată cu spnimul
CAN : Proba MM k lare şi manuale“. Inspectoratului ludetean de interne
(Luceafărul); invitaţiei noastre, a conclu
misiune spo zionat î „Sînt mulţumit de LUCIA LICIU
resc) ; LO-
i mei indte-
PETRILA : IT.tiâî IB!
Iuncitoresc);
Morţii fac Consfătuirea pe fără - bogat tezaur de idei
orcsc); UR1-
lie de modă m W
Noiembrie) ; (Urmare din pag. 1) statului, cum sînt respec oamenilor muncii, am des viitor caracterul preventiv
ia dispărută tate interesele cetăţenilor, prins pentru activitatea în toate domeniile şi să-şi
GURABAR-
ai vorbi la cunoştinţele necesare în ca reprezentanţi direcţi ai cooperaţiei meşteşugăreşti accentueze funcţia educati
; ORAŞTIE: domeniul în care controlea oamenilor muncii trebuie o seamă de cerinţe noi. în vă, colaborînd şi mai strîns
idabil (Pa ză. Pentru a face mai rodni să îmbinăm fermitatea, e- primul rînd, pentru a ne cu organizaţiile de masă
ul (Flacăra); că colaborarea cu conduce xigenţa, proprii eticii noas identifica mai bine cu sco -şi obşteşti.
Foc pe
e cultură) ; Expoziţia de creaţie tehnico-ştiiuţifică a cadrelor didac rile întreprinderilor supuse tre socialiste, cu iniţiativa purile acestui control, tre Am,reţinut multe alte
de glorie tice şi elevilor liceeni din judeţ a stirnil un viu interes în controlului, se pune pro gospodărească, care-i carac buie să instituim un temei idei valoroase, dar aş vrea
,ZI : Cltema- rindul vizitatorilor. blema de a participa la şe
; CALAN : Foto : GUEORCHE CUIŞAN terizează în mod firesc pe nic autocontrol în toate ra să relev aici încă una t
(Casa de dinţele consiliilor oameni creatorii nemijlociţi ai tu- murile activităţii de pres controlul oamenilor muncii
SRIA : Ulti- lor muncii ale acestora şi turor bunurilor materiale. tări şi producţie. Autocon să se extindă şi asupra
(Mureşul) ; a transmite direct şi ope Consfătuirea a reliefat ne trolul nostru va viza cu
pe lac (Lu- Rezultatele fazei judeţene a formaţiilor de rativ observaţiile controlu cesitatea ca în activitatea precădere promptitudinea modului cum e folosit pă-
mîntul.
nostru,
Municipiul
lui. de control să fie cuprinşi şi civilizaţia servirii, diver ca şi alte oraşe dispune de
teatru, teatru de păpuşi şi recitatori Maria Fazekaş, responsa cit mai mulţi oameni ai sificarea serviciilor şl a un fond funciar capabil să
bila unei echipe de con muncii legaţi nemijlocit de produselor şi ridicarea lor răspundă mai bine nevoilor
SEBBB8BBB8BBI In ediţia a lll-a a Festiva lificat : căminele culturale trol al oamenilor muncii, producţie. Şi la noi, în Hu calitativă. Ideea de a de aprovizionare a popu
lului naţional „Cintarea Geoagiu şi Pul (locul I), Băi- Hunedoara : Recenta con nedoara, reţeaua echipelor transforma controlul în laţiei cu produse agroali-
ibil pentru ţa (II), Casa de cultură Că- sfătuire a demonstrat că de control va trebui orga şcoală a autogospodăririi şi
. Vreme cal- României", la faza judeţeană mentare. Trebuie să acţio
iabil. Izolat, a formaţiilor de teatru şl re lan (III), iar casele de cul transpunerea în viaţă a o- nizată în lumina acestei autoadministrăm nu s-ar năm în viitor şi în direc
slabe. Vînt citatori s-au clasat pe locul tură Orăştie şi Haţeg şi că rientărilor date de tovară idei profund democratice. putea înfăptui temeinic fă ţia aceasta, pentru a deter
;t. Tempera- I : teatre populare : teatrul minele culturale Topllţa şi şul Nicolae C.eauşescu la Hunedoara înseamnă un ră acest autocontrol al nos mina o bună folosire a pă-
tre —2 şi 3
rime între 8 popular Hunedoara ; teatre Fintoag - menţiuni. Teatre prima Consfătuire pe ţai-ă puternic detaşament mun tru, al celor supuşi contro mîntului.
ţă locală. in mai multe acte : clubu de păpuşi : Casa de cultură a controlului oamenilor citoresc şi e firesc ca în lului oamenilor muncii. Cele enunţate de inter
rile dedicatelor Simerla şi Deva (locul I), Clubul sindi muncii a determinat o această formă de control Iiodica Iursiein, respon locutorii noştri sînt tot a-
oarele două
: va răci u- Lupeni (limba maghiară) ; catelor Simeria (II), Casa de schimbare calitativă în sta să predomine oameni an sabilă de echipă de control, tîtea adeziuni la înfăptui
în a doua teatre muncitoreşti : teatrul cultură Hunedoara (III). tutul social-politic al aces trenaţi nemijlocit în pro Deva : Din întreaga desfă rea îndemnurilor cuprinse
ţiului. Vor mineresc Petrila ; teatre poe Recitatori : locul I - Feli- tei forme de participare di ducţia de bunuri materia şurare a lucrărilor consfă in Chemarea consfătuirii.
te.
tice ; Casa de cultură Hune cia Trifan (Brad), II - Sevas- rectă a maselor la condu le. tuirii, din documentele şi Acestor îndemnuri le vor
reme caldă, doara ; teatru folcloric : Că tian Allmpie, Aurel Armioni cerea societăţii. în exei-ci- Traían Moise, vicepreşe măsurile adoptate, am re fi subordonate şi acţiunile
I. (Meteoro- minul cultural Pane ; teatru (Deva) şi Gyenge Erwin (Si tarea atribuţiilor de con dintele U..J.C.M. ; Ca repre ţinut că activitatea de con viitoare- ale ziarului, core
: (,. Pron-
nescris : Căminul cultural Ri- meria), III — Crlna Mârmea trol, urmărind modul în zentant al unui sistem de trol al oarn T: •! muncii va late cu cele ale controlului
bita. La teatru scurt s-au ca (Unirea). care sînt aplicate legile servire supus controlului trebui să-si intensifice in oamenilor muncii.