Page 55 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 55
7 @ JOI, 16 DECEMBRIE 1982 pag 3
V i
msm
fiSSSHSBSBH )
atriotice şi
c I
:i 9,00 —
ic directă l
PalatuJui
Şedinţa de
i lucrărilor
Naţionale
i Comunist i
\
c eu ţie,
fmic... Ce- \
.r
creţului \
\
s
programu-
:ă, luminos \
:tacol lite- s
coregrafic
si. D o cli s
să rbăt oare.
ulare \
\
\
\
mmzszssa \ analizează împreună cu siderurgiştii şi constructorii de utilaj minier pro-
Imagini de neuitat : secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
: c,00 Ba- s bleme ale dezvoltării producţiei în sectoarele respective.
lineţii; 7,00
■zi, Confe- s
a parlidu-
arcsei; 8,10 \
românesc ; l UN OM, UN COMUNIST - CONDUCĂTORUL NOSTRU IUBIT Şl STIMAT \
itiri; 0,05 I
ia mea —
can; 9,35 I La Hunedoara au fost
:ce patrio- Iubirea fierbinte de patrie al ţării a stat de vorbă cu utilaj minier, care să rea
î de ştiri; şi de neam, încrederea ne noi chiar în abataje, acolo „Am deplina convingere că toţi oamenii lizeze utilaje, instalaţii, e- construite în ultimii şase
ilară; 10,15 strămutată în poporul al de unde trimitem la ziuă chipamente adecvate condi ani, la îndemnul şi din ini
mânească; cărui fiu este, convingerea cărbunele — indispensabila muncii, întregul popor vor acţiona în aşa fel ţiilor de zăcămînt din Va ţiativa tovarăşului Nicolae
şliri; 11,05
relui; 12,00 / că naţiunea întreagă acţio hrană a energeticii şi side incit să asigure — ca şi pînă acum — înfăp lea Jiului, să contribuie ast Ceauşescu, două moderne u-
12,05 Din nează ferm şi unit pentru rurgiei —, s-a interesat de tuirea neabătută a programului de dezvoltare fel ia creşterea producţiei nităţi - de tricotaje şi încăl
lui; 12,15 mai bine şi mai frumos în munca şi de viaţa noastră, de cărbune — sublinia Ion ţăminte. „Noi vedem în a-
>-ştiinţific; continuă a patriei noastre, de întărire a for ceasta grija permanentă pe
ră raclio- l ţară sînt atribute ce carac ne-a dat preţioase îndem ţei sale economice, de ridicare a nivelului Predoi, secretarul comitetu
1 la 3 * \ terizează în cel mai înalt nuri şi indicaţii să lucrăm lui de partid pe întreprin care conducătorul mult sti
ională a grad personalitatea tovară mai bine, să asigurăm ţării de trai material şi spiritual al poporului, de dere. De atunci uzina noas mat al partidului şi statului
Club uni- t şului Nicolae Ceauşescu, întărire a independenţei şi suveranităţii tră cunoaşte o dezvoltare o poartă încadrării în mun
Suletin de mai mult cărbune. L-am a-_
flamura bravul nostru conducător de sigurat pe iubitul conducă Republicii Socialiste România". continuă. Am terminat, aşa că a femeilor, creşterii ni
gram de partid şi de stat, omul de tor că îi vom urma neabă cum ne-am angajat, prima velului de trai al familiilor
Coordonate omenie, comunistul integru, tut îndemnurile, exemplul etapă de extindere, iar a- siderurgiştilor, minerilor,
E scris pe NICOLAE CEAUŞESCU constructorilor, care trăiesc
,30 Te a- \ revoluţionarul militant, pa de înaltă dăruire revoluţio cum dăm zor la finalizarea
atria mea triotul înflăcărat, care-şi pu nară şi devotament patrio celei de a ll-a etape. In şi muncesc în Hunedoara
:al; 18,00 ne cu neodihnă şi total de tic, că ne vom face exem septembrie a.c., cînd a fost — considera confecţionera
Conferinţa I votament incomensurabila plar datoria. In pofida u- înconjoară pe secretarul ge Ca urmare, ne-am orientat din nou la I.U.M. Petroşani, Margareta Sîrbu, de la fa
ului; 22,00 neral al partidului, tovară mai hotărît strădaniile spre
23,00 Sim- \ putere de muncă şi ener nor greutăţi, sectorul IV al şul Nicolae Ceauşescu, şi promovarea unor metode şi secretarul generai al parti brica de încălţăminte. In
1 Battista gie creatoare în slujba pa minei Lupeni încheie anul siderurgiştii din Hunedoara, tehnologii de lucru moder dului ne-a apreciat efortu acest fel un mare număr de
—5,00 Non \ triei şi poporului, a deve în ritmuri bune de muncă. cărora conducătorul parti ne, gîndite şi elaborate de rile, faptul că ne-am res femei avem locuri stabile de
nirii naţiunii noastre socia Zilele trecute am reintrodus dului şi statului le-a fost, specialiştii noştri, prin care pectat cuvîntul şi ne-a re muncă, avem o situaţie ma
,00 Infor- liste. Iar poporul, toţi fiii săi în producţie unul dintre comandat să intensificăm terială mai bună în pro
0 Ridica- \ îl urmează neabătut pe -omplexele de susţinere me de asemenea, oaspete drag să creştem calitatea meta priile familii".
cunoştinţe conducătorul vizionar şi în de mai multe ori în ultimii lului şi să diminuăm con strădaniile de asimilare a
culturale l canizată a abatajului, re ani. „Reţinem ca deosebit sumurile de materii prime, hidraulicii de comandă pen Comuniştii îşi manifestă
uncii din ţelept, dau zi de zi, la lo ciclat pentru a treia oară materiale, combustibili şi e- tru complexele mecanizate. plenar ataşamentul fierbin
ixpcricnţa l curile lor de muncă, întrea — pe care îl conduc —, lu de importante şi utile reco te faţă de secretarul gene
id timişe- l ga măsură a priceperii şi crăm acum în plin cu pa mandările t o v a r ă ş u l u i nergie, şi totodată spre ini Azi sîntem în măsură să-i
lui slava“ Nicolae Ceauşescu de a ţierea unor forme şi cursuri raportăm iubitului conducă ral al partidului. Ţara în
cintcce ; \ hărniciei, pentru a-şi face tru complexe şi raportăm produce, la Hunedoara, o- eficiente de pregătire şi de tor de^partid şi de stat că treagă îl preamăreşte pe
:ntrul vi- ţara mai bogată, mai pros azi, la deschiderea lucră perfecţionare a pregătirii 80 la sută din reperele pen cel mai de seamă fiu al
lastre F9- peră. rilor Conferinţei Naţionale ţeluri de înaltă calitate şi său, pe omul de omenie,
Ccauşescu l 1 de a forma oameni de înal profesionale a personalului tru hidraulica de comandă
Dasă dez- I — T o v a r ă ş u l Nicolae a partidului, un spor de tă calitate — releva tînărul muncitor. le-am asimilat deja, iar 30 pe comunistul vizionar, pe
1 socialis- Ceauşescu ne-a vizitat de producţie, la nivelul secto topitor şef Cornel Rusu, de — Venind în unitatea la sută se află in fabrica revoluţionarul devotat, pe
uşoară mai multe ori în ultimii ani rului, de peste 2 000 tone t o v a r ă ş u l Nicolae
Emisiu- de cărbune. la oţelăria Siemens Martin noastră acum cinci ani, to ţie de serie, că lucrările la
muzică ; \ — ne spunea destoinicul nr. 2, de la Combinatul si varăşul Nicolae Ceauşescu etapa a ll-a de extindere Ceauşescu.
a de mu- l şef de brigadă Paul Grasu, Cu aceeaşi dragoste ne derurgic Hunedoara, vice ne-a indicat să facem din a întreprinderii sînt avansa
nâncască. de la sectorul IV al minei mărginită, cu sentimente de preşedinte al consiliului oa I.U.M. Petroşani o puterni te şi le vom termina, cum Reportaj-anchetă realizat de
Lupeni. Minerul de Onoare unanimă stimă şi preţuire îl menilor muncii pe combinat. că uzină constructoare de ni s-a cerut, anul viitor. DUMITRU GHEONEA
L J
■ Omagiu
■nturi pe
(Patria) ;
urmat pe Drumul afirmări prin calitate Imens ocean o cerul de azur
ta); HU- HUNEDOARA Şi gîndurile păsări fericite
il cartuş Vibrînd de zborul sideral şi pur
rea dra- , u t , ă r
rgisttil) ; La întrebarea „Ce în ciale pentru ramurile de le de peste 13 milioane r s ? i Cu dorurile veşnic nesfîrşite.
(Arta) ; seamnă pentru hunedo- virf ale economiei". kWh energie electrică.
t de for- reni, Hunedoara anului Şi mult mai tari decit oţelul dur
Capcana 1982 ?", comunistul mai Ce este de fapt Hune Ce mai Înseamnă Hu esns&eSatia
jUPKNI : doara afirmării printr-o nedoara anului 1982 ? Prin jurămînt legaţi de tricolor
Polul stru laminorist Mihai Pleş- nouă calitate ? Este in pri Înseamnă intre altele şi Vibrînd de zborul sideral şi pur
■ULCAN; ca de la laminorul de 800 mul rind un potenţial u- Cu primăverii 3 ce ne-nconjor.
I alergâ- mm din combinatul side folosirea mai bună a for
I); LO- man racordat cu toate for ţei sale de muncă femi
bor (Mi- rurgic are un răspuns în ţele şi puterea sa de crea nine, absorbită in cele Şi steaua comunistă, bun augur
Europe- cărcat de poezie. ,,Este ţie la comandamentele două fabrici de Încălţă taţi trup şi suflet ţării şi Ce-a răsărit în zorii galaxiei
BRAD: trup şi suflet din trupul poporului lor s-'au Întru
ia (Stea- şi sufletul nostru. Cine s-a majore ale economiei. Hu minte şi tricotaje, creaţie Vibrînd de zborul sideral şi pur
BARZA <; nedoara fabrică oţel pen a trecutului cincinal. Hu nit in marele forum care A luminat pămîntul României.
lincrul) ; „îmbolnăvit" de Hunedoa tru industria aeronautică nedoara reprezintă, aşa este Conferinţa Naţională
neni pe- ra şi a părăsit-o nu se a partidului. Vor funda
Am o vindecă decit întoreîndu-se şi termonucleară. Oamenii cum a mai fost ea defi Imens ocean e cerul de azur
SOAGIU- la ea. Cu ea şi prin ea oţelului sint preocupaţi să nită, vocaţia construcţiei. menta decizii politice ale Şi noi ca nişte păsări fericite,
cîinele promoveze -tehnologii noi. Un „inventar" al dezvol mersului nostru neabătut Vibrînd de zborul sideral şi pur
IlATEG: am fost martorii multor Acestea le permit ca la tării ei pe planul noilor inainte. Sint prezenţi in
BRAZI : mutaţii calitative. Pe cele nivelul unui an să reali marele slat şi comuniştii Spre comunism ne avîntăm fierbinte.
■ian Ba- ctitorii este greu de rea delegaţi ai Hunedoarei.
âtura de mai insemnale, definitorii zeze producţii suplimenta lizat, dar din el nu pot să MARCELA GRUIŢOIU
II (Casa Au dus cu ei hotărirea frezor la I.P.I.C.C.F.
IIA: Ne- in producţia de valori ma re de peste 12 milioane lipsească cele peste 23 000 nestrămutată a celor pes
Iureşul) ; teriale — in principal oţel lei, economii de aproape apartamente construite in te 17 mii de comunişti
’antasticl
H: Băr- de Hunedoara — le ştim 10 milioane lei. Ştiinţa şi anii socialismului. Peste din oraşul flăcărilor ne
liciodatâ nemijlocit legate de Con cercetarea puse pe de-a 2 500 dintre ele s-au ri stinse de a desăvirşi,
ferinţa Naţională din 1977, întregul in slujba coman- dicat in anii actualului pentru Hunedoara, pentru Jlattidului
judeţ şi pentru ţară, ope
de cuvintele memorabile J damentelor majore de ca cincinal. Oraşul tinereţii ra începută cu ani in ur spun ţară şi văd luminate chipurile
ale secretarului general al re vorbeam, caută, gă dornice de alirmare nu mă sub conducerea Parti şi văd cum zboară
partidului, roşite in vizite sesc şi aplică soluţii in mără in populaţia sa pes şi patria înflorind în
1 pentru dului Comunist Român, de cocorii libertate.
rie 1982 ; le de lucru efectuate la premieră pentru recupe te 23 000 de tineri care a Înfăptui neabătut hotă-
ameliora noi, cuvinte pe care încerc rarea energiei termice din învaţă. învaţă cum să fa peste marea de linişte spun conducător iubit
mtlt no- ririle Conferinţei Naţiona a pămîntului,
devenl să le reproduc din me procesele la cald, pentru brice oţel de calitate, în şi văd
posibile morie : să facem la Hu elaborarea oţelurilor du vaţă arta de a ctitori le, pentru ca Hunedoara spun pămînt
are sub anului 1985, asemeni tu- intr-un singur OM
lapoviţă nedoara oţel de cea mai pă tehnologii ultramoder pentru prezent şi viitor şi şi văd pomii rodiţi,
va su- turor localităţilor ţării, să Ceauşescu
sectorul bună calitate dar şi oa ne, pentru sporirea efec mai ales invaţă să fie oa se prezinte lumii ca un rîul, ramul,
le vor Ii meni superiori oricărui o- tului valoric al kilowattului meni integri, oameni de Patria
tus 5 şi tablou al vigorii şi tine spun libertate
i, şt în- ţel de calitate. Din acest consumat — o singură te calitate. reţii perpetue. Poporul
na. Cea- îndemn s-au „născut" la mă de cercetare aplicată Astăzi e o zi măreaţă. şi văd în istorie
leaţa şi Partidul.
de scr- Hunedoara oţelurile spe Înseamnă economii anua Comuniştii, oameni devo- ION CIOCLE1 străbunii Iuptînd.
ilru).
spun partid STEJÂREL IONESCU
