Page 59 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 59
:35 • JOI, 20 IANUARIE 1983 paq. 3
O a n i v e r s a r e s c u m p ă î n t r e g y l u i p o p o r Producţia de materii prime -
:iune
PMB
N I C O L A E C E A U Ş E S C U în continuă dezvoltare
cântă
neatenţie
economică
folcloric (Urmare din pag. I) volumul producţiei noas
al Intre- OMUL * COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU tre a crescut an de an.
?anice Mi- vitatea unităţii noastre — în 1982, de exemplu, ca
Cîmboviţa
programu- releva ing. Cornel Arsin, pacitatea de foraj a sec
I.P.E.G.
Deva.
ţiei noastre a fost dublă
directorul
Valori noi, moderne in Manifestări Dar nu trebuie uitate faţă de 1981, iar în acest
i de ţară...
ţretului alte mari obiective date an ea va fi de 80 la sută
omagiale în producţie în aceşti ani, din întregul volum de fo
programu- cum sînt cele de la Bu-
oraşul renăscut cium-Tarniţa, Vorţa, Co- raje ale întreprinderii.
Noi vedem în aceasta gri
• „Contribuţia tovarăşului
econofnică Nicolae Ceauşescu la ela randa-Hondol, Bucureşci- ja cu totul deosebită pe
i poezia Poate că nici un alt oraş bana şi împrejurimile". „Cel oraş. Creşte potenţialul e- care tovarăşul Nicolae
. istoria borarea şi punerea în apli Rovina, Boiţa-Haţeg, ca
ico-ideolo- al judeţului n-a trăit o is mai mult îmi place ambiţia conomic. Se dezvoltă şi o- care a politicii interne şi să amintesc doar cîteva. Ceauşescu o dă activită
torie a devenirii atît de primarului, care vrea să fa raşul. Creşte producţia de externe a partidului şi sta Sau zăcămintele de căr ţii geologice şi miniere,
ca o floa- zbuciumată precum Vulca că mereu lucruri noi". „Lo cărbune. Apar noi amena
i populare tului nostru" o fost tema bune din Valea Jiului, creşterii permanente a
nul. „Oraşul mort" cîndva,. cul meu preferat este acum jări sociale : cinematogra expunerii susţinute, la Casa foarte multe prospectate producţiei de cărbune, de
abandonat în sensul aban altul, căci strada a fost de ful, cantinele miniere. Se de cultură din Petroşani, de şi puse în evidenţă în a- minereuri, de alte resur
iszKffiiaa donării exploatării cărbune molată, dar nu-mi pare dezvoltă prestările de ser lector univ. Aurel Suciu. ceşti ani fertili ai Româ se minerale de care are
lui de către patronii de rău". In Vulcan, ca în pu vicii. Pe baza dezvoltării e- Expunerea, organizată de niei, urmînd îndemnuri trebuinţă economia naţio
tristă aducere aminte, o at ţine alte localităţi, au apă conomice au fost obţinute
ESSSGBi aşezâmintul gazdă în ca le şi orientările date de nală.
şezare de la răscrucea dru rut o splendoare de blocuri toate împlinirile de azi : drul ciclului „Tribuna idei secretarul general al
murilor oltene cu cele tran — cum să-ţi pară rău ? Bu fondul locativ de aproape — Şi secţia noastră s-a
: 6,00 Ra- lor", a suscitat un viu inte partidului, t o v a r ă ş u l dezvoltat impetuos în a-
nincţii; G,30 silvănene a... venit din ur levardul a fost prelungit cu opt mii de apartamente, res in rindul participanţi Nicolae Ceauşescu.
în agricul- mă impetuos, irezistibil. încă vreo cinci sute de me termoficarea, spaţiile co ceşti ani, iar acum se
.dioji.’Jnal ; Vulcan redivivus - ora tri şi fiecare porţiune nou merciale frecventate de mii lor. Partidul nostru a acor află într-o nouă etapă de
sei ; 8,10 dat în ultima vreme o a- creştere a producţiei —
lor ; 9,00 şul de azi ce candidează construită e mai frumoasă, de cumpărători, centrala © Expunere, Ieri, la Mu releva ing. Florin Todea,
9.05 Răs- la... premiul de frumuseţe mai atrăgătoare. Parcul ti telefonică automată, baza tenţie deosebită dezvoltă
irilor; 10,00 în judeţul cel mai urbanizat neretului, magazinul de materială a învăţămîntului, zeul judeţean a avut lac o rii bazei de materii pri adjunctul şefului secţiei
10.05 Mu- manifestare omagiată in ca me şi resurse energetice, Brad a I.P.E.G. Deva. Am
0,15 Cîntec din ţară, aflat pe un loc prezentare şi desfacere a a sănătăţii, a culturii şi a fundamentat programe în vedere, mai ales., ex
30 Pledoa- de frunte intre oraşele hu- mobilei, sediul nou şi mo sportului. drul căreia prol. Rodica
orală; 11,00 nedorene şi în privinţa pu dem al poştei... Locuri pre Andruş a susţinut expune concrete de acţiune în a- tinderea activităţii pe
11.05 Sin ferate, agreabile, căutate Vulcanul munceşte. Şi se rea cu tema „Preşedintele cest domeniu, anticipînd şantierele Rovina, Troi
elui; 11,35 terii economice - a urmat dezvoltă continuu. De la an Ceauşescu şi pacea lumii". cu mult înainte criza e- ţa şi Căzăneşti, unde ac
00 Buletin coordonatele dezvoltării so de vulcăneni în plimbările la an au fost înregistrate
in comoa- cialiste cu rigoarea viziona lor duminicale sau cînd au importante creşteri la pro nergetică mondială, care ţionăm pentru creşterea
2,15 Maga- ră şi revoluţionară specifi o clipă liberă, în timpul © Şezători literare. As pune azi atîtea probleme productivităţii muncii, a
tific ; 12,45 ducţia de cărbune extras tăzi, in sălile de apel de la ţărilor lumii, cu atît mai
iadio-TV. ; că politicii partidului, atit săptămînii. Ieri, nu existau, din perimetrul celor două producţiei, reducerea con
a 3 ; 15,00 de caracteristică personali întreprinderi miniere. La e- întreprinderile miniere Uri- mult celor cu un nivel sumurilor materiale şi
; 16,00 Bu- tăţii secretarului său gene C T I T O R câni şi Lupenj vor avea loc redus de dezvoltare e- creşterea eficienţei eco
16.05 Piese nergie electrică, în 1982, şezători literare aje mem conomică. T o v a r ă ş u l nomice, deziderate reieşi
e Costin şi ral, t o v a r ă ş u l Nicolae al României socialiste, planul a fost depăşit cu
; 16,15 Sfa- Ceauşescu. In cele două u- 9 600 MWh, deşi un al doi brilor Cenaclului literar „Pa- Nicolae Ceauşescu perso te pregnant şi. din docu
S,20 Folclor nităţi miniere, între care aî Hunedoarei moderne nait Istrati" al Văii Jiului. nal s-a întîlnit în con mentele Conferinţei Na
6,30 Radio- lea grup de 50 MW a fost Poeţi şi prozatori îşi vor sfătuiri de lucru cu spe ţionale a partidului.
1 ; 17,00 Bu- prima „mină fără vagoneţi" profilat pe energie termică. reuni creaţiile lor, dedicate cialiştii din domeniul
7.05 Radio- - Paroşeni, la fabrica de astăzi au creat deja în ju Tot în 1982 au fost con Epoca Ceauşescu, înce
,30 Te apăr stîlpi hidraulici, ca şi la tî- rul lor obişnuinţa oameni aniversării a 50 de ani de geologic, orientîndu-i spre pută acum aproape 18
■ia mea — năra unitate de confecţii - lor de a le frecventa. struite 388 de apartamente, activitate revoluţionară a noi căi de îmbunătăţire a
1 ; 18.00 O- faţă de 324 prevăzute prin ani, marcată de prefaceri
I Radlojur- materializare convingătoare Dacă-i întrebaţi pe vul plan, ceea ce înseamnă t o v a r ă ş u l u i Nicolae activităţii, de creştere înnoitoare fără precedent
liocenaclu ; a grijii tovarăşului Nicolae căneni despre oraşul lor, Ceauşescu sub genericul continuă a producţiei de în întreaga viaţă econo-
> oră; 23,00 Ceauşescu pentru familiile veţi afla opinii demne de dintr-un anumit punct de „Omagiu preşedintelui ţârii". resurse minerale utile, de
a „Cocoşul vedere, o depăşire, să-i zi mico-socială a patriei
nslti-Korsa- minerilor -, în termocentra o cronică a acestor tim cem cu multă valoare so alte substanţe necesare e- noastre, continuă la noi
Non stop lă, pe bulevarde largi, în puri : „Stadionul nostru are cială, dar şi sentimentală. © „Un om pentru ţară, conomiei naţionale. La cote de progres şi dezvol
cartierele luminoase, peste şi o mare valoare senti Pentru că, de fapt, această un om pentru oameni". Di consfătuirea din luna de tare şi în domeniul ma
tot trăieşte sentimentul pro mentală, dacă se poate spu „depăşire" este expresia rectorii caselor pionierilor cembrie 1982 cu cadre din teriilor prime şl resurse
fundei recunoştinţe faţă de ne aşa, valoarea acumula vie, materială a grijii pen şi şoimilor patriei din Deva, geologie, industria extrac lor energetice. în acest an
înţelepciunea partidului, a tă în timpul construcţiei, tru om, pentru destinele sa Hunedoara, Petroşani, Lu tivă şi metalurgia nefe şi în continuare, pînă în
■ja¥a«»g83iBI omului din fruntea ţării, prin participarea unui ma le, o preocupare perma penj, Vulcan, Petriia, Brad, roasă, secretarul general 1985, vor fi date în ex
conducătorul iubit şi stimat re număr de localnici la a- Orăştie şi Haţeg, precum şi al partidului a indicat să ploatare importante zăcă
spaţiu (Pa pe care un întreg popor îl menajarea acestei baze nentă, de căpătîi a parti se reducă tot mai mult
ta :;i infer- dului şi statului nostru, a profesorii care răspund de minte de substanţe mine
HUNEDOA- omagiază în aceste zile. sportive"... „Micro 3 este un secretarului general al activitatea politico-educativă ciclul cercetării, să se fo rale utile la Coranda-
a nebună Vulcanul îşi adaugă la cartier care se întrece în partidului, tovarăşul Nicolae din cadrul acestora au par losească cele mai moder Hondol şi Valea Morii —
zlan (Side- marile sale valori economi măreţie cu masivul Straja, ne mijloace pentru iden
arce-te şi Ceauşescu, izvorîtă din sen ticipat miercuri la o dezba Brad, la Ciungani-Căză-
iată (Arta); ce, edilitare, social-cultura- la poalele căruia ne aflăm. timentele sale de afecţiune tere desfăşurată la Deva. tificarea mai rapidă şi neşti, în alte perimetre
Cinci pen- le, valorile sentimentale ale Acum, numele nu i se mai pentru poporul pe care-l Organizată de clubul de mai puţin costisitoare a ale judeţului unde au
nirea); Fe- oamenilor săi — creatorii potriveşte, căci nu mai este resurselor, să se dea cea
Mare (7 conduce. Dacă „locul meu dezbatere politko-ideologi- mai mare atenţie gradu fost sau urmează a fi
L U P E N I : acestor valori în „epoca „Micro" ; este cel mai ma preferat îl constituie apar că al Casei judeţene a pio identificate resurse mi
ală (Cultu- Ceauşescu" - epoca de re cartier al oraşului. Are tamentul în care locuiesc", nierilor şi şoimilor patriei, lui de probabilitate în nerale. în această activi
N : Atenţie glorie a unui oraş mai viu blocuri semeţe, străzi care exploatare.
Vultur (Lu- ca niciodată. urcă şerpuind, alei frumoa înseamnă că din abnega manifestarea cu tema tate complexă, deosebit de
)NEA : Pro- ţia constructorilor au fost „Nicolae Ceauşescu - mi — Tovarăşul Nicolae importantă pentru dezvol
lerul); URI- La început de an 1983, se, scări de piatră care fac realizate in plus 64 de Ceauşescu a venit de mai tarea economiei naţionale,
iri (Rcteza- Vulcanul, oraş frumos, tră legătura, „pe scurtătură", litant revoluţionar al lumii multe ori în Vaiea Jiului
Tess — şe între nivele, pînă sus, pe „locuri preferate", şi nu mai contemporane" a fost deo colectivele de la I.P.E.G.
aua roşie); ieşte cu mare satisfacţie trebuie să comentăm o de sebit de antrenantă. Acţiu şi a dat indicaţii deose Deva, onorate in anul
Copie la bucuria unor mari împliniri. coline, de unde le place păşire de acest fel, cu o bit de preţioase şi de uti 1980 cu „Ordinul Muncii"
ul) ; ORAŞ- Este, după cum spun unii, unora să admire oraşul...". valoare economică şi socia nea a fost întregită cu un le privind creşterea pro clasa a IlI-a, iar în 1981
i (Patria) ; recitai de poezie intitulat ducţiei de cărbune. în
cei 40 de oraşul cu cele mai multe Vulcanul, în totalitate, lă unanim recunoscută. cu „Ordinul Muncii" cla
GEOAG1U- locuri preferate : „Mie, fă conţine o mare valoare Ne place Vulcanul cu „Un om pentru ţară, un om demnurile secretarului ge să a Il-a, pentru rezulta
ul — seriile ră supărare, dar să ştiţi că sentimentală. Oamenii, aşe toate valorile sale edilitar- pentru oameni", susţinut de neral al partidului ne-au tele deosebite obţinute în
e cultură) ; elevii clasei a Vlll-a A de
îr fiul (Da- îmi place strada Minei, de zaţi în temeiurile mai vechi urbanistice, economice, so- mobilizat şi pe noi cei producţie, sînt angajate
Taro. fiul care mă leagă amintirea ale muncii din mină, de la cial-culturale, cu nepreţuite la Şcoala generală nr. 2 care lucrăm la secţia Va cu întreaga capacitate de
iLAN . primului drum spre mină şi preparaţie, termocentrală, le lui valori sentimentale. Deva, precum şi de un Ulm lea Jiului a I.P.E.G. De energie şi de creaţie pen
(Casa de
MERIA : E- a primului şut făcut în bri sau mai noi - IcT fabrica Cu oamenii săi, creatorii a- documentar despre activi va, la o activitate susţi tru a da viaţă sarcinilor
■ I u r e ş u l ) ; gadă, alături de tata"... de stîlpi hidraulici, între cestor valori. tatea revoluţionară şi viaţa nută, fructuoasă — spu stabilite de Congresul al
îten pierdut „Mie îmi plac brutăriile prinderea de confecţii in preşedintelui României so nea Gheorghe Negescu, Xll-lea, de Conferinţa
ELARI : In vechi"... „Mie, la Brazi, ca IOAN MUSTAŢĂ
sticlă (Mi- vestesc mereu ceva pentru da//sfe. şeful secţiei. Ca urmare, Naţională ale partidului.
ESS22E3E33 Cind va deveni apa Cernei curată ? (I)
EXPRES
Unul dintre cursurile de tru remedierea situaţiei — rea apelor impurificate cu patorul, bazinele de fer
apă din judeţ, deosebit de ne asigură ing. Nicolae cloruri de la sectorul de mentare şi gazometrul. în
ragerii din
13 : impurificate, este rîul Cer- Simţea, directorul cu pro talc Zlaşti, paralel cu va cadrul laboratorului anexă, a Instruire şi odihnă. In • „Olimpiada albă a Văii
4, 34, 30, 26; na. Afirmaţia are la bază ducţia, sînt în fază de a- lorificarea unor compo laboranta Mariana Pop e- Staţiunea balneoclimaterică Jiului", tradiţionala competi
25, 11, 20, 3, analizele apelor industria plicare unele soluţii de li nenţi utili ca magnezita şi xecută cu conştiinciozitate Voineasa (Vilcea), peste 500 ţie de schi, organizată de
le şi menajere, deversate mitare a scurgerilor de la carbonatul de calciu, nece analizele fizico-chimice ce de elevi din întreaga ţară au Consiliul municipal al Orga
guri: 1 196 366 participat, în această vacan nizaţiei pionierilor Petroşani,
de către unităţile econo- au ca scop stabilirea cali ţă, într-o tabără a subredac- a atras sute de copii. Dumi
mico-sociale în albia aces tăţii apelor uzate. ţiilor pioniereşti, organizată nică, pe pîrtiile de la cabana
Straja, întrecerile de schi au
de Consiliul Naţional al Or
„La I.G.C.L. Hunedoara
IEA==I tui rîu şi care pun în e- — ne relatează ing. Victor ganizaţiei s-au Pionierilor. pionieri rolul şcolii sportive petroşă-
Printre relevat încă o dată locul şi
canti
importante
viden-ţă
aceştia
şi
aflat
tăţi de substanţe poluante. Zaharco, directorul unităţii din subredacţiile „Tot înain nene în această zonă, precum
săbii pentru în controlul la unităţile te", „cuvint pionieresc", „Pio şi Interesul pe care elevii ii
din manifesta
faţă
ie 1983: Vre- — continuă preocupările nierul" şi „Voci tinere" Haţeg albă a Văii Jiului". de „Olimpiada
Orăştie,
Hunedoara,
i răcire. Ce- care folosesc în procesul^, rambleul hidraulic, de re sari altor industrii. pentru dcnocivizarea ape şi Deva. Constituiţi în patru
iporar noros. de producţie apa acestui lor, pentru obţinerea unor subredacţii — • In tabere. Astăzi, pio
ea precipita- rîu, am făcut primul popas ducere a debitelor şi noxe Instalaţia de epurare de „Tehnic", „Cutezătorii", nieri din judeţul nostru,
„Cultural-artlstic" membri
de ninsoare lor evacuate prin recircula- la Buituri — a I. G. C. L. cantităţi cît mai mari de şi „Sportiv-turistic" — pio ai Consiliului Naţio
e ninsoare, la întreprinderea minieră rea apelor ca şi prelucra gaz de fermentare, chiar în nierii au participat la sim nal al Organizaţiei Pionieri
la moderat, Hunedoara. Ce am consta Hunedoara — funcţionează pozioane, mese rotunde, lor încheie perioada de va-
:i locale de rea unor cantităţi de steril corespunzător. Micile de perioada de iarnă — ur- tîlniri cu activişti de în- oanţă de la Sinaia. Din 11
partid, ianuarie, alături de alţi pio
km/n din tat ? Evacuarea apelor de de flotare, în scopul obţi fecţiuni şi deranjamente în mărindu-se, în paralel, re cu muncitori fruntaşi din În
:st. Tempera- mină ca şi a celor uzate, treprinderi energetice nieri din ţară, ei au benefi
e vor fi cu- nerii unor noi cantităţi de funcţionare sînt luate în ducerea consumului de din ciat de o instructivă şi re
lnus 5 şi zero rezultate de la şpălarea ba concentrate de minereu". studiu şi înlăturate opera combustibili convenţionali zona Lotrului, cu scriitori şi creativă vacanţă in decorul
ăximele intre zinelor de rambleu se fa ziarişti. De cea mal caldă alb al BCicegilor.
mani
■lus 3 grade. Sîntem asiguraţi că în tiv de echipa de muncitori şi obţinerea unor volume audienţă s-au bucurat aniversării S-au încheiat, in aceste
festările
dedicate
Teme in curs ce direct în rîul Cerna, fă cursul acestui an vor în coordonată de maistrul de apă care să poată fi fo a 50 do ani de activitate re zile, şi taberele cu profil de
tul va ti no ră a fi conduse în iazul cepe lucrările de investiţii voluţionară a secretarului ge telegrafie de la Voineasa şi
ii precipitaţii de decantare. Atît bazinul Ioan Gostian. După cum losită în scopuri industria neral al partidului, tovară cea de creaţie literară ele la
; ninsoare şi pentru epurarea apelor u- constatăm, au fost aduse şul Nicolae Ceauşescu, pre Tamina (Braşov), unde şi-nu
isoare. Vîntul de avarii din incinta uzinei zate de pe platforma uzinei îmbunătăţiri în funcţiona le". cum şi intilnirile cu istoria petrecut zile de frumoasă
cu intensifi- prezentului socialist de la vacanţă pionieri din Deva,
e de pînă la de preparare, cît şi fosa de preparare Teliuc, se vor rea unor componente ale CONSTANTIN TEODORAŞCU p u n c t e l e hidroenergetice Hunedoara, Petroşani, Lu-
din vest şi septică de la sectorul cen finaliza cercetările printr-o staţiei de epurare : separa Oficiul de gospodărire Ciunget şi Malaia. (I. Vlad, peni, Orăştie. Simeria şi Ha
tral erau colmatate. „Pen linie pilot pentru elimina toarele de grăsimi, desnisi- a apelor Deva corespondent). ţeg.