Page 29 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 29
în lumina sarcinilor izvorîte din cuvîntarea
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea
de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29 ianuarie a. c.
PATRIEI - CIT
RELATĂRI DIN BAZINELE MINIERE VALEA JIULUI ŞI DEVA
Recorduri care se inscriu in cronica faptelor cotidiene
Anul XXXV, nr. 7 852 MIERCURI, 9 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani
Cu cele 5 051 tone de record +436 tone. Să nu căldură şi mîndrie despre
cărbune extrase luni, în uităm însă că la obţine ortacii lui Virgil Dumi-
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC treprinderea minieră recordul rea acestor succese întregul trescu, Constantin Alecsa,
Pe-
şi-a
înregistrează
trila
Vasile Glişcă, Ştefan Alba
adus
contribuţia
absolut in ceea ce priveşte colectiv al minei: forma şi despre alţi mulţi şi vred
producţia zilnică. De re ţiile de aprovizionare, nici şefi de brigadă.
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. marcat de cărbune obţinut transport şi servire elec Ieri, organizîndu-şi mun
că
astfel,
faptul
plusul
de la începutul anului se tromecanică au răspuns cu ca în mod exemplar, fo
de
losind
eficient
timpul
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae productivitatea muncii a crescut, consti dublează numai după pri promptitudine solicitărilor.
Ceauşescu, secretar general al Partidului tuind un factor activ în sporirea produc ma zi de lucru a progra lucru şi exjiloatînd la în
treaga
capacitate
utilajele,
Comunist Român, marţi, 8 februarie, a ţiei industriale, în creşterea eficienţei ei. mului de 8 ore, atingînd minerii din Petrila au
avut Ioc şedinţa Comitetului Politic Exe S-a apreciat, de asemenea, ca o reali 2 400 tone. Toate sectoa DIN NOU
cutiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte zare deosebită, obţinerea unei producţii rele minei şi-au onorat cu LA I.M. PETRILA continuat suita succeselor.
membrii Biroului Permanent al Consiliu de circa 1000 kg cereale boabe pe locui prisosinţă sarcinile de plan — Astăzi (ieri — n.n.) —
lui Suprem al Dezvoltării Economice şi tor, realizîndu-se astfel unul din obiecti dar cele mai mari canti ne-a anunţat dispecerul de
Sociale şi Guvernului Republicii Socia vele importante ale programului de dez tăţi extrase suplimentar In acest fel, minerii Pe- serviciu Sorin Szilagy —
liste România. voltare şi modernizare a agriculturii noas s-au înregistrat la sectoa trilei răspund, prin fapte, schimbul I s-a întrecut pe
In cadrul şedinţei, au fost dezbătute şi tre socialiste. rele II (246 tone), V (263 la chemarea secretarului sine. Dacă luni, acest co
aprobate Raportul şi Comunicatul cu pri O activitate remarcabilă s-a desfăşurat tone) şi IV (321 tone). general al partidului, tova lectiv a extras peste pre
vederile planului 289 tone
vire la îndeplinirea planului naţional unic în domeniul cercetării ştiinţifice, tehnolo — Mobilizarea exempla răşul Nicolae Ceauşescu, de cărbune, marţi, la ora
de dezvoltare economico-socială a Repu giei şi introducerii progresului tehnic, ră a tuturor formaţiilor Minerul nostru de Onoare, 14, bilanţul înregistra un
blicii Socialiste România pe anul 1982. care a fost orientată îndeosebi spre so de lucru — sublinia to îi\că din prima zi a nou plus faţă de ieri de 105
Tiberiu
Comitetul Politic Executiv a apreciat că luţionarea problemelor ridicate de dezvol varăşul adjunct al Svoboda, lui program de lucru. tone, adică un total —
secretar
comi
activitatea desfăşurată pentru îndeplinirea tarea economică şi socială, în toate ramu tetului de partid al minei Spaţiul nu ne permite record de 1 574 tone.
prevederilor planului pe 1982 a avut Ioc rile, în vederea creşterii calităţii şi spori — a determinat plusuri să notăm pe toţi cei ce
în condiţiile continuării eforturilor clasei rii eficienţei în toate sectoarele. De ase de producţie în fiecare au contribuit la obţinerea ION VULPE
muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, menea, s-au dezvoltat învăţămîntul, cul schimb, cel de-al III-lea acestor remarcabile rea
ale tuturor oamenilor muncii, fără deo tura şi ocrotirea sănătăţii, factori de în înregistrînd un adevărat lizări. Ni s-a vorbit cu (Continuare In pag. a 2-a)
sebire de naţionalitate, strms uniţi în ju semnătate majoră pentru progresul gene
rul partidului, al secretarului său general, ral al patriei noastre socialiste, pentru
ridicarea pe o treaptă superioară a cali Din primele zile, rezultate bune
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru rea tăţii vieţii întregului popor. O atenţie
lizarea obiectivelor Congresului al Xll-lea deosebită s-a acordat acţiunilor pentru
al partidului privind trecerea la dezvol promovarea continuă a exporturilor, a De la începutul acestei Remus Damian, miner rerea mea, de acum înain
tarea intensivă a economiei şi realizarea cooperării în producţie şi tehnico-ştiinţi- săptămîni, minerii de la şef de schimb, abatajul nr. te hotărîtoare pentru bu
unei calităţi superioare în întreaga viaţă fice, care au permis realizarea unei ba Muncel au trecut la noul 2: „împreună cu ortacii nul mers al producţiei vor
economico-socială, creşterea productivită lanţe comerciale excedentare. program de lucru în sub mei Vasile Cojoc şi Nico fi aprovizionarea ritmică
ţii muncii şi a eficienţei economice. teran, cu durata schimbu lae Sandu am reuşit să cu materiale a fronturilor
Comitetul Politic Executiv apreciază că
ales,
şi,
mai
S-au înregistrat rezultate bune în con rezultatele obţinute în producţia mate lui de opt ore, dînd astfel dăm mai mult, faţă de între schimburi". colaborarea
solidarea realizărilor obţinute în dezvol rială au asigurat creşterea venitului na viaţă măsurilor stabilite vechiul program, cu 22 de Ferencz Geza, miner şef
tarea economică a ţării, în creşterea cu ţional şi, pe această bază, a fondului de din iniţiativa tovarăşului vagoneţi de minereu. Am de schimb, abatajul nr. 7 :
prioritate a unor sectoare de activitate, Nicolae Ceauşescu, la Con făcut o evacuare în plus. „Am vrut să vedem cît
în progresul mai rapid al bazei proprii consum destinat ridicării permanente a sfătuirea de lucru de la
veniturile
populaţiei.
sporit
Au
bunăstării
energetice şi de materii prime, reducerea băneşti obţinute din retribuirea muncii şi C.C. al P.C.R. din 29 ia putem face, fără să forţăm
prea tare. Am evacuat, ar
consumurilor de materii prime, combusti fondurile sociale, s-au diversificat des nuarie a.c., privind perfec SECTORUL MINA mat, perforat, puşcat, din
bili şi energie, valorificarea superioară a facerile de mărfuri şi serviciile către ţionarea activităţii produc MUNCEL nou evacuat şi am lăsat
resurselor materiale şi de muncă. tive din industria extrac
populaţie. în conformitate cu programul tivă. Am fost prezenţi în frontul armat. în plus, am
întreprinderile, centralele, organele de aprobat, s-a generalizat în întreaga eco mijlocul minerilor din aprovizionat cu lemn
conducere economică au acţionat cu mai nomie săptămîna redusă de lucru de 46 schimbul întîi, condus de Sîntem mulţumiţi. Este a- schimbul următor. Deci,
multă hotărîre pentru soluţionarea pro de ore. inginerul Nicolae Stanca, devărat, am găsit frontul este timp suficient să dăm
blemelor şi învingerea greutăţilor deter Comitetul Politic Executiv a adresat ain discutat cu ei despre puşcat, dar dacă lucrăm în minereu dar şi să spunem
minate, îndeosebi, de influenţa crizei eco clasei muncitoare, ţărănimii, intelectuali noua organizare a produc continuare cel puţin la fel, o glumă, să mai şi răsu
nomice mondiale. Ca urmare, faţă de tăţii, tuturor oamenilor muncii de la ora ţiei, despre îmbunătăţirile vom reuşi să facem un flăm".
anul precedent, au fost obţinute creşteri constatate în activitatea de ciclu complet pe brigadă, Şeful de brigadă Dănilă
importante Ia producţia industrială şi a- şe şi sate calde felicitări pentru rezulta extracţie a minereurilor. aproape zilnic, adică peste Irimie, de la abatajul 12,
gricolă. tele obţinute în anul trecut, împreună cu 30 tone minereu". se pregătea să intre în
chemarea de a acţiona şi în 1983 cu în Cu toţii au subliniat jus
S-a relevat că, prin desfăşurarea unei treaga energie şi pricepere, cu dăruire şl teţea • măsurilor aplicate, Vasile Anca, 'şef de bri mină. Iată ce ne-a decla
activităţi eficiente, producţia industrială abnegaţie patriotică pentru înfăptuirea necesitatea de a folosi cît gadă, abatajul nr. 3 : ,-,Şi rat : „Mi-am făcut un cal
a crescut în 1982, faţă de anul precedent, exemplară a prevederilor planului pe anul mai eficient timpul de lu la noi a mers bine. Am cul. Dacă reuşesc un sin
obţinîndu-se o reducere continuă a chel în curs şi pe întregul cincinal^ pentru cru în subteran, pentru a încărcat 40 de vagoneţi cu gur ciclu în plus pe săptă-
tuielilor materiale, ridicarea nivelului teh transpunerea neabătută în viaţă a hotă- extrage mai mult minereu minereu. Cu mult peste
nic şi calitativ al produselor, accelerarea rîrilor Congresului al Xll-lea şi a Con- şi a realiza cîştiguri mai normele vechi şi cele noi. LIVIU BRA1CA
procesului de înnoire a acestora. S-a evi frumoase. Prezentăm, suc Am făcut o evacuare şi o
denţiat, totodată, faptul că, în anul 1982; (Cor.tinuare In pag. a 4-a) cint, cîteva declaraţii. puşcare în plus. După pă (Continuare in pag. a 2-c)
Fruntaş între
Preocupare susţinută pentru valorificarea
fruntaşi
zestrea
teii-
e
In săptămîna trecută privind tehnologiile culturi deplină a potenţialului fermelor zootehnice! Inică. Creşte dotarea S.M.A. J '
în
s-au desfăşurat în Capita lor de legume în cimp, se * Simeria au Intrat noi I
lă întrecerile faze/ finale a re şi solarii, cit şi la cele Semne serioase de maşini şi utilaje mo- J
concursului republican „Cel practice privind conduce între I deme pentru lucrarea pă- :
* mîntului, întreţinerea şl I
mal bun cultivator de le rea şi folosirea tractorului în conformitate cu prevederile programului de auto- bare se ridică şi la ferma recoltarea culturilor între J
gume", amplă acţiune cu şi a sistemei de maşini a- conducere şi autoaprovizionare teritorială, şefilor de fer zootehnică a C.A.P. Vîl Icare : două combine C 14 U J
I
caracter profesional şi po- gricole ce se folosesc in me şi conducerilor unităţilor agricole de stat şi coope cele, care are gestante abia ' I pentru recoltat păioase de şl J
porumb,
prese
două
litico-educativ, organizată legumicullură, cît şi in cu ratiste le revin sarcini deosebite privind punerea de 79 de vaci din 174, iar la I balotat pale, şase echipa- .
în cadrul invâfămintului a- noaşterea sarcinilor cu pri plină în valoare a potenţialului zootehnic, lată cîteva C.A.P. Bretea Română nu * mente de cosit şi greblat, I
oblice,
două
grozootehnic de masă. La vire la dezvoltarea legumi aspecte care reflectă însemnatele rezerve ce există pen sînt gestante nici jumăta trei greble disc, o maşină ‘ ,
cu
faza finală a participat, a- cultura, aşa cum sint ele tru a spori producţia de lapte şi carne, pentru a ridica te din efectivul de vaci I grape
' de plantat cartofi pe şase I
lături de alţi 44 concurenţi formulate in programele şi eficienţa activităţii ce se desfăşoară în fermele de ani deţinut de către fermă. E- rînduri cu alimentare di- “
din întreaga ţară, şi Nico măsurile stabilite de către male. vident, astfel de situaţii trectă prin basculare din .
lae Poienar, legumicultor reflectă preocupare nesa ' remorca tractorului, două I
semănători SUP 48, o maşi- ’
de la ferma 3 din cadrul . Conferinţa Naţională a tisfăcătoare din partea şe I nă de recoltat sfeolă !<S 6 ,
: partidului şi plenara lărgi cazuri se găsesc la C.A.P.
Asociaţiei horticole de stat tă a Consiliului Naţional al Organizarea şi Bretea Streiului, Batiz, filor de fermă, a cadrelor ' şi o maşină de decoletat 1
sfeclă BM 6. Zestrea tehni- "
şi cooperatiste Deva. El a Agriculturii, reprezentantul conducerea Peştişu Mare, Sălaşu de din reţeaua de reproduc I că a S.M.A. Simeria a spo- ,
reprezentat cu cinste jude legumicultorilor hunedoreni reproducţiei — Jos şi Cristur. Deficienţele ţie şi selecţie a animalelor ' rit astfel cu 3,5 milioane |
Unităţi
ţul Hunedoara, dovedin- s-a dovedit a li pregătit punct nevralgic pe linia organizării şi con şi a celor de la dispen I lei. e fruntaşe. cincmato- s .
întrecerea
grafice
du-se cel mai bun dintre în mod temeinic. Această ducerii reproducţiei con sarele şi circumscripţiile ' socialistă desfăşurată anul I
toţi concurenţii, ocupind pregătire deosebită i-a fost în efectivul de bovine al tinuă să .se manifeste şi teritoriale veterinare, în trecut intre unităţile cine- ,
locul I in această intre- răsplătită prin locul ocupat C.A.P. Bretea Română e- în acest an. Pe lîngă o e- I matografice din judeţ a »
cere. in inlrecere şi acordarea xistă 179 vaci cu lapte, şalonare necorespunzătoare privinţa obţinerii unor in ' situat pe primele trei locuri | ,
„Cultural"
unităţile
I
Lupeni,
— A fost greu, a fost u- unui premiu cuvenit. „Cel dar nu se mulg decît 50 (!)., a montelor şi fătărilor, se dici superiori de natalita ' (locul I), „Unirea" Petro- •
şor ? — l-am intrebat pe mai bun legumicultor“ este O situaţie similară se întîl- constată că numărul ani te la specia bovine. De a- * şani (îl) şi „Patria" Orâş- |
I 1 ie (III). Locurile fruntaşe ,
cîştigătorul concursului. un titlu cucerit cu eforturi neşte şi la C.A.P. Vîlcele, malelor gestante este de semenea, menţinerea în e- J in mediul rural le-au ocu- i
- A fost destul de greu, şi care obligă totodată. Iar unde se află în lactaţie nu parte de a asigura obţine fectiv a unui număr ri pat unităţile clnematogra- 5
dar nu m-am pierdut cu fi Nicolae Poienar se va mai 65 de vaci din cele 174 rea unul indice satisfăcă dicat de femele infecunde 1 flce din Certeju de Sus ,
' (I). Baru (II) şi Topliţa i
rea. Cînd te pregăteşti bi strădui, pentru a se situa cuprinse în efectiv. Sînt şi tor de natalitate. Spre e- şi slab productive afectea ' (III). j
ne şl îţi cunoşti meseria, permanent intre cei mai alte cooperative agricole în xemplu, la C.A.P. Cristur, ză negativ soarta produc
nimic nu-i prea greu de buni legumicultori, intre care raportul vacilor în sînt numai 112 vad ges ţiei de lapte şi carne. In
înfăptuit. fruntaşi. lactaţie este de 1 la 3, 1 la 4 tante, reprezentînd mai pu-> această privinţă, un record
Atît la probele teoretice N. BADIU sau chiar 1 la 5 din efecti ţin de 50 la sută din efec
vul total de vaci. Asemenea tivul de vaci ale fermei. (Continuare în pag. a 2-a) r wwr • r MM » mmmm » .■■Ml' l mm»
