Page 81 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 81
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VĂ!
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, va efectua,
începînd de azi, © vizită
de prietenie în R. P. Bulgaria
S O C I A L I S M U L T o v a r ă ş u l Nicolae tovarăşa Elena Ceauşescu, al Comitetului Central al
Ceauşescu, secretar general
tă de prietenie în Republi
al Partidului Comunist Ro începînd de astăzi, o vizi Partidului Comunist Bul
gar, preşedintele Consiliu
OBGMI fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. mân, preşedintele Repu ca Populară Bulgaria, la
blicii Socialiste România, invitaţia tovarăşului Todor lui de Stat al Republicii
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N va efectua, împreună cu Jivkov, secretar general Populare Bulgaria.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi
Anul XXXV, nr. 7 865 JOI, 24 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani
tovarăşa Elena Ceauşescu au primit
delegaţiei Uniunii Medicale Balcanice
T o v a r ă ş u l Nicolae Din delegaţie au făcut Europa şi în întreaga lu
Ceauşescu, preşedintele Re parte prof. dr. M. Popeseu- me, la dezvoltarea ştiinţe
publicii Socialiste Româ Buzeu, preşedinte de o- lor medicale din această
nia, şl - tovarăşa Elena noare şi secretar general zonă, a legăturilor şi coo
Ceauşescu, prim viceprim- al Uniunii Medicale Balca perării fructuoase dintre
ministru al guvernului, nice, prof. dr. Victor Pro- oamenii de ştiinţă din toa
preşedintele Consiliului Na descu, preşedinte interi te ţările.
ţional pentru Ştiinţă şi mar al secţiei române a Îmnînarea Medaliei Ju
depăşirea ritmici a planului sa Tehnologie, au primit, Uniunii Medicale Balcani biliare a Uniunii Medicale
miercuri dimineaţa, dele
ce, prof. dr. Constantin
Balcanice t o v a r ă ş u l u i
gaţia Uniunii Medicale Dimitriu, secretar al sec Nicolae Ceauşescu cores
regăseşte din plin capacitatea de glndire Balcanice, condusă de Hik- ţiei române a Uniunii. punde, în mod fericit, cu
met Altug, preşedintele în
Acordarea acestei dis
exerciţiu al Uniunii, în tincţii a prestigioasei insti aniversarea a 50 de ani
de activitate revoluţionară
şi acţiune a întregului colecta sărcinată să înmîneze Me-' tuţii reprezintă un înalt a conducătorului partidu
omagiu adus activităţii şi
dalta Jubiliară a Uniunii
Medicale Balcanice ce le-a contribuţiei de seamă a to lui şi statului nostru, a-
La mina Petrila se con ducţiei anului 1983. Tre două cicluri în plus la fost decernată cu prilejul varăşului Nicolae Ceauşescu dăugîndu-se impresionan
firmă întru totul calcule cerea la noul program de trei zile. şi t o v a r ă ş e i Elena telor manifestări din ţară
le făcute încă din prime lucru, redistribuirea efec Marţi, ,1a sfîrşitul schim aniversării a 50 de ani dc Ceauşescu la cauza înţele şl de peste hotare prin
le zile de aplicare a nou tivelor pe trei schimburi bului I, inginerul şef la crearea acestei societăţi gerii, prieteniei, păcii şi
lui program de lucru, cu şi întărirea brigăzilor de al întreprinderii, Grigore ştiinţifice de prestigiu. colaborării în Balcani, în (Continuare in pag. a 4-a)
privire la evoluţia realiză la front, celelalte măsuri Grăjdan, ne-a pus în temă
rilor pentru această lună. luate pentru creşterea vi cu ultimele realizări ale .... ^ gr
La decada a II-a, colecti tezelor de avansare şi a colectivului:
vul a raportat îndeplini randamentelor, prin apli- — în primul rînd, la WM,
rea planului în proporţie plusul acumulat pe luna * CONSILIUL POPULAR - CU OBŞTEA»
de 109,1 la sută, succes februarie, de 7 000 tone de
obţinut în mod ritmic prin I M. PETRILA cărbune, au contribuit toa
depăşiri de cîte 400—500 te sectoarele întreprinde P E N T R U
tone de cărbune pe zi. O rii. Ca niciodată, conducă , ' ' , <t u *t„ >,/ ,, y, ' • '
ritmicitate corespunzătoa carea de tehnologii noi, au torii acestor colective ac
re înregistrează şi cele consolidat efectele pozitive ţionează — chiar pe o du
lalte lucrări miniere, de ale climatului de angajare rată de timp mai mare Acţionăm in mod hotărît pentru sporirea contribuţiei
pregătire în cărbune şi de existent, dînd un puternic decît a unui schimb —
investiţii, prin. care se are pentru organizarea în cele
în vedere asigurarea din impuls activităţii din aba mai bune condiţii a pro agriculturii la autoaprovizionarea teritorială"
taje. în majoritatea schim
timp a viitoarelor capaci burilor, • la front se reali ducţiei la nivelul sectoa
tăţi de producţie şi dez zează cîte ceva în plus relor. în al doilea rînd, e
voltare în ansamblu a ex din operaţiile prevăzute în bine să se ştie că plusul — Consiliile populare — vem in cuvîntarea secreta vitate a consiliilor popu
tracţiei în întregul cîmp minei Petrila este obţinut organe locale ale puterii rului general al partidu lare şi vom face totul pen
minier. ciclogramă, iar printr-o în totalitate pe seama şi administraţiei de stat lui, * tovarăşul Nicolae tru materializarea lui.
Este adevărat că la mina bună continuitate la pre creşterii productivităţii — au fost învestite cu Ceauşescu, rostită la tri Trebuie să folosim ra
Petrila, aplicarea măsurilor darea şi preluarea schim muncii, indicator care, în atribuţii şi răspunderi buna înaltului forum al ţional şl eficient tot pă-
adoptate la consfătuirea de burilor se asigură, în cele largi în conducerea în democraţiei noastre socia- mîntul, să-i sporim rodni
lucru de la C.C. al P.C.R. IOAN MUSTAŢA tregii activităţi econo- cia prin ridicarea gradu
s-a făcut pe fondul unei din urmă, fie un ciclu pe mico-sociale. Aşa cum Couvorbire cu tov. lui de fertilitate şi culti
tenv»i">i<'p pregătiri a pro ste prevederile zilei, fie (CorUinuore in onr ' 2-a) se arată in cuvîntarea to varea tuturor suprafeţelor.
varăşului Nicolae Ceauşescu AUGUSTIN BOTTCIU, Aşa cum am hotărît îm
la Conferinţa pe ţară a primarul comunei preună cu obştea, cu for
preşedinţilor consiliilor Rapoltu Mare ţe proprii am curăţat de
populare, aceste organisme
trebuie să aibă un rol tot liste — Conferinţa pe ţa vegetaţie, am desfundat şi
mai activ în buna organi ră a preşedinţilor consilii taluzat mai mult dc 1000
zare şi desfăşurare a în lor populare — un docu
tregii activităţi de creşte ment program de largă Convorbire consemnată de :
re a producţiei agricole, perspectivă, atotcuprinză N. BADIU
în asigurarea fondului de tor, cu orientări clare, pre
stat cu cantităţi tot mai cise pentru întreaga acti (Continuare in pag. a 3-a)
mari de produse agroali-
mentare. Cum se acţionea
ză în comuna Rapcltu Ma
re pentru traducerea în „Aş dori să mă refer la necesitatea ca presa,
viaţă a sarcinilor ce-i re radioul şi televiziunea să înscrie în programele lor
vin consiliului popular în şi să se ocupe mai mult de activitatea oraşelor,
domeniul agriculturii, al comunelor, a consiliilor populare. Ele trebuie să
autoconducerii şi autoapro- oglindească munca ce se desfăşoară în comune,
vizionării ? în oraşe, munca oamenilor muncii, a consiliilor
secţia Teliuc. O parte din brigada dc tineret Condusă de Ştefan Năstase, care — în primul rînd vreau populare, a primarilor şi să considere că o bună
a ocupat locul III in întrecerea socialistă pe 1982. Foto : VIRGIL ONOIU să subliniez faptul că a- activitate de presă, o bună emisiune de radio-
_ *> _ * _ o _ ® _ _ o — o — televiziune va fi numai aceea care va oglindi cit
mai bine viaţa şi munca ţăranului, ale muncitorilor,
ale localităţilor patriei noastre".
in pregătirea campaniei agricole de primăvară NICOLAE CEAUŞESCU
La aplicarea îngrăşămintelor naturale ziarului in lumina recentei cuvintâri a tovarăşului Nicolae
sarcinilor
ce
revin
Pentru
in
viaţă
transpunerea
a
Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor
să fie mobilizate forţe sporite! populare, in cadrul programului de măsuri elaborat de
colegiul de redacţie se înscrie şi
Secretarul general al tul de faţă, în cooperati ţiuni, mobilizind atelajele — Azi nu se transportă.
partidului, t o v a r ă ş u l vele agricole de producţie cooperativei agricole şi ale De ce ? 0 nouă serie a rubricii „Actualităţi"
Nicolae Ceauşescu, în cu s-au transportat în cîmp cetăţenilor comunei. Prin — Nu avem oameni ca In noua organizare, rubrica va apare in zilele de
vîntarea rostită la Confe aproape 15 000 tbne gunoi tre cei mai harnici cetă re să conducă atelajele. miercuri, joi, vineri, simbătă şi va cuprinde însemnări, in
rinţa pe ţară a preşedin-^ de grajd. Cele mai mari ţeni i-aş evidenţia pe Iosif Dispunem de 14 cai şi formaţii, note, microinterviwi din oraşele şl comunele ju
ţilor consiliilor populare, a ' cantităţi de îngrăşăminte Nistor, Traian Furdui, şapte căruţe, Cîteva zile la deţului. Prin programarea făcută, publicînd alternativ ma
cerut organelor locale ale naturale au fost duse în Viorel Ardelean, Arghil rînd, am condus eu un a- teriale din cîte un oraş şi cîte o comună, se asigură posi
puterii şi administraţiei cîmp la cooperativele agri Moisi, Iosif Doleanţ, Sala- telaj. bilitatea ca fiecare unitate administrativ-teritorială să-şi
de stat, tuturor lucrători cole de producţie din llia de Crişan şi alţii. La ini Organizaţia de partid de găsească lacul distinct la rubrica ,,Actualităţi" de mai
lor ogoarelor, să acţioneze (2 500 tone), Săiciva (1 580 ţiativa primăriei transpor la C.A.P. Roşcani, consi multe ori pe an.
cu stăruinţă în scopul tone), Teiu (1 300 tone), O- tăm şi gunoiul ce se află liul de conducere al C.A.P. Pentru a asigura o imagine cit mai grăitoare asupra
creşterii puternice a pro haba, Burjuc (1150 tone) în gospodăriile cetăţenilor, şi Consiliul popular al co creaţiei şi activităţii oamenilor din oraşele şi comunele
ducţiei agricole vegetale şi alte unităţi. pe terenul ce va fi culti munei Dobra trebuie să judeţului, dorim ca realizatorii rubricii sa fie sprijiniţi de
şi animaliere, pentru a Tiberiu Burza, primarul vat în primăvară. determine o mai bună par consiliile populare printr-o conlucrare fructuoasă, astfel
spori considerabil partici comunei Burjuc, ne spu La C.A.P. Roşcani am ticipare a cooperatorilor ca primăriile să fie adevărate coautoare ale materialelor
parea agriculturii la dez nea: discutat cu Petru Mireea, la fertilizarea terenului. publicate.
voltarea patriei socialiste. — Pînă în prezent am preşedintele unităţii. La C.A.P. Zam s-au De asemenea, prin desemnarea cîte unui responsabil
Atenţia principală este transportat în cîmp aproa tiansportat 650 tone gunoi de subredacţie voluntară in fiecare oraş sau comună, vom
— Am dus pînă acum
îndreptată, în Consiliul pe tot gunoiul ce se afla în cîmp 900 tone gunoi de putea publica informaţii semnificative din localităţile ju
unic agroindustrial llia, în incintele zootehnice. TRAIAN BONDOR deţului şi in intervalele dfniro o apariţie şi alta a rubricii
spre fertilizarea ogoarelor Consiliul popular se situ grajd, dar ar mai fi de „Actualităţi".
cu gunoi. Fină în momen ează în fruntea acestei ac transportat. (Continuare In pag a 2-a)