Page 18 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI MR. 7 9:

Sporirea
producţiei şi 1 EU; VI
îmbysuătâfirecs DUMINIDA,
calităţii Temeinice pregătiri pentru seceriş
8.00 Consultaţii
calaurcat (
(Urmare din pag. 1) rilor duble, precum şi cu tematica, a
l a m i n a t e l o r mijloacele de transport. 8.30 Almanahul
9.00 De strajă ]
consti­
s-au
Semnificaţiile unor restituiri generoase (Urmare din pag. 1) groindustrial vor lucra cu Pentru remedierea cu ope­ iu,uo Viaţa satu.
9.30 Bucuriile i
tuit formaţiile de mecani­
rativitate
eventualelor
a
care
zatori
defecţiuni, pe lingă fieca­
11,45 Lumea or
13.00 Album t«..r
(Urmare din pag. 1) pentru dezvoltarea sa eco- cotaje Petroşani, Fabrica cuptoare, Aurel Cenariu, combinele, presele, agrega­ re formaţie se va afla cîte 17.00 Fum serial,
nomico-socială". de confecţii Vulcan, Ţesă- atunci şi noi putem încăr­ tele de pregătit terenul şi un atelier mobil dotat cu plinea"
trebuie să devinâ mecani­ Chiar din anul 1978 mi­ toria de mătase Lupeni, ca la temperatura de peste pentru însămînţarea cultu­ cele necesare. 17.50 Secvenţe di
zator. Se află concentrat na Lupeni s-a transformat, Fabrica de mobilă Petrila, 750 grade, fără consumuri 18.10 Călătorii s
aici un întreg sistem de tot din mers, într-o ade­ în care - în afara minelor suplimentare de combusti­ Furajela - strinse şi depozitate Emisiune n
colaborare
gîndire şi acţiune, bine în­ vărată staţie pilot a meca­ - majoritatea lucrătorilor o bili şi energie. Ceea ce se liul NaţionE
chegat şi sistematizat, care nizării complexe, în care deţin femeile. întâmplă însă mai rar. Ne­ nizaţici * Pioi
a generat transformări pe s-au experimentat „pe viu" In Valea Jiului se con­ cazuri apar şi la laminor. fără pierderi! 19.00 Telejurnal
19.20 Cintarca
două planuri fundamentale: noile mecanisme, adapta­ struieşte intr-un ritm puter­ Uneori macaralele Intîrzie Judeţul Git
mecanizarea masivă şi pre­ rea acesteia la condiţiile nic, se construiesc blocuri, încărcarea lingourilor în O preocupare de prim turile depuse pentru asigu­ 20.05 Teiecmemat
ra le place
gătirea adecvată a mine­ specifice Văii Jiului. Gîndi- magazine, şcoli, grădiniţe, cuptoarele adinei. Deci şi ordin a lucrătorilor ogoare­ rarea nutreţurilor la C.A.P. 21.50 Telejurnal.
rului. rea inginerească a unor în perioada trecută de la noi sîntem vinovaţi. Ne lor o reprezintă, în aceas­ Batiz. Aici, imediat după 22.05 Varietăţi mi
S-au pus bazele produc­ cadre valoroase de aici au Congresul al IX-lea al parti­ străduim însă cu toţii să tă perioadă, strîngerea şi strîngerea şi depozitarea 22.35 Avanpremiei
ţiei de complexe mecani­ conceput modificări şi per­ dului, aici s-au construit ne facem cit mai bine da­ depozitarea tuturor resur­ finului de lolium, mecani­ minală Tv.
zate şi combine, iar acum, fecţionări care au dat re­ peste 18 000 de apartamen­ toria". selor de furaje. Acest dezi­ zatorii Petru Tomotaş, Cos­ LUNI, 6 !l
la 5 ani de ,1a viziţa se­ zultate excelente, producti­ te, ceea ce s-ar putea derat îşi găseşte corespon­ tică Trif şi Petru Vişoi au
cretarului general al parti­ vitatea medie în abatajele constitui intr-un adevărat Ioan Dragotă, şeful dent în fapte la Asociaţia aplicat îngrăşăminte orga­ 14.30 Telex
dului in Valea Jiului, în sectorului IV, apoi în alte­ oraş cu aproape 55 000 de schimbului „C“ la laminorul economică intercooperatis- nice pe teren şi s-a trecut 14.35 Emisiune
maghiară
toamna anului 1977, I.U.M. le, s-a dublat. locuitori, 17 unităţi şcolare, de 800 mm, sublinia : „Cu tă Bărăşti, unde s-au însi- operativ la însămînţarea 17.30 imagini din
Petroşani produce în serie Mecanizarea nouă a pă­ 12 grădiniţe, 2 case de toată depăşirea la produc­ lozat peste 3 000 tone fu­ cu porumb a suprafeţei 17.50 1 001 de ser
asemenea agregate şi echi­ truns treptat, în toate ce­ cultură, 5 cinematografe, ţia de laminate (500 tone în raje şi se lucrează din respective. Iată exemple 20.00 Telejurnal
pamente — expresie revela­ lelalte mine şi se află in­ spitalul din Petroşani, 10 mai, realizate numai de plin la strîngerea trifolie- ce demonstrează că acolo 20.20 A patriei ci
misiune de
toare a generozităţii cu ca­ tr-un proces de generali­ dispensare medicale, 2 mo­ schimbul ,,C“), secţia nu nelor de pe 140 hectare. unde se acţionează cu spi­ versuri
re societatea tratează pe zare. teluri, s-a introdus şi se şi-a îndeplinit planul la pro­ Cu bune rezultate s-a ac­ rit gospodăresc, se pregă­ 20.30 Panoramic e
oamenii adîncurilor. Pentru Concepţia partidului cu extinde termoficarea, care ducţia recepţionată, vîndu- ţionat în această privinţă tesc de pe acum condiţii 21.00 Tezaur folcl
21.30 Curier cetăţ
a confirma pe deplin a- privire la munca şi viaţa va face să coboare ozonul tă şi încasată. Din mai şi la complexul de la Peş- bune pentru iernatul ani­ 21,40 Roman foile
ceastă opţiune a partidu­ minerilor se manifestă in­ din Parîng, Vîlcan, Retezat. multe motive: cicluri mari teana, fiind depozitate mai malelor şi obţinerea unor rile speranţe
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae tegrator, cuprinzînd, prac­ „Să facem din Valea de finisare la unele mărci mult de 2 000 tone sucu­ 22.10 Ritmuri muz
Ceauşescu spunea încă de tic, întregul ansamblu de Jiului nu numai un centru de oţeluri (oţel pentru rul­ lente şi 500 tone fînuri. producţii sporite în secto­ 22,25 Telejurnal.
pe atunci: condiţii ce definesc exigen­ minier puternic — spunea menţi, sape de foraj), dar Merită evidenţiate şi efor- rul zootehnic.
„Dorim ca prin urgen­ ţele societăţii noastre. Co- secretarul general al parti­ şi unele defecte de supra­
tarea mecanizării lucrărilor, vîrşitoarea majoritate a mi­ dului - ci şi un centru faţă care au necesitat ope­ La recoltatul mării § Cinema
prin introducerea utilajelor nerilor şi electrolăcătuşilor muncitoresc în care condi­ raţii prelungite de finisare.
complexe, de mare produc­ s-au aşezat, după şut, în ţiile de viaţă şi de muncă Sîntem conştienţi de lipsu­
DEVA ,onia
tivitate, să uşurăm munca bănci şcolare, însuşindu-şi să fie exemplare". rile pe care le mai avem, La C.A.P. Ruşi, formaţia destinate industrializării la I-II <Patr.„,; Fe
minerilor, să îmbunătăţim tehnologii noi, detaliile teh­ Aşa spunea tovarăşul şi ne vom da tot interesul de mecanizatori din care I.P.I.L.F. Haţeg. Zilnic ei Ursa Mare (Arta)
condiţiile de muncă în ge­ nice ale noilor agregate ce Nicolae Ceauşescu, Mine­ fac parte Tiberiu Băgăia- strîng producţia de pe cîte DOARA : Abba f
neral şi, totodată, să asi­ le-au fost puse în mină. rul de Onoare al ţării, a- să punem mai bine în va­ nu, Costică Trif, Dumitru 7 hectare. Acţiunea de re­ Pădurea nebună
gistul); Un saltlro
gurăm o creştere mai ac­ In Valea Jiului au apă­ cum cinci ani, iar înfăţişa­ loare potenţialul tehnic şi Iacob, Ion Lupulescu, Vic­ coltare a început şi se des­ Polul Nord (Arta
centuată a productivităţii rut, în aceşti ani, unităţi rea Văii Jiului — într-o ne­ uman de care dispunem, să tor Munteanu şi Grigore făşoară din plin şi în alte oameni periculoş
muncii şi sporirea produc­ productive noi, între care încetată înnoire şi primeni­ realizăm sortimentele fizi­ Hoza a trecut la recolta­ unităţi cum sînt C.A.P. structorul) ; PET
Calculatorul mă
ţiei de cărbune de care minele Bărbăteni şi Live- re — o confirmă cu forţa ce ce lansate în fabricaţie la Tîmpa, Haţeg şi Sălaşu de (Unirea) ; Omul
11
patria noastră are nevoie zeni, întreprinderea de tri- numai faptele o pot avea. timp, de bună calitate . rea şi transportul mazării Jos. Noiembrie); LUPE
mortal (Cultural)
CAN : Buletin c
Investiţiile — finalizate reşti (Luceafărul);
contraata
Imperiul
riile I-II (Mineru
NOASA:
Comoara
In termen toresc); URICANI
ta (Retezatul); BR.
trea domniţei Ralu
(Urmare din pag. 1) că zilnic realizarea stadiilor roşie) ; GURABAR
fizice, să se dea maximă a-
nergice privind, îndeosebi, tenţie gospodăririi materiale­ taşamentul Concoi
pregătirea din timp a tutu­ lor şi calităţii lucrărilor, să se nerul) ; ORAŞTIE i
ror condiţiilor de începere a depună eforturi mai stărui­ rin miliardar (Patr
investiţiilor - proiecte, am­ toare la montajul utilajelor. xandra şi internul
plasamente, finanţare, ma­ La acest capitol este nece­ ra); GEOAGIU-EAI
teriale — care să asigure sar ca beneficiarii de inves­ trăind în viitor 1
realizarea lor la termenele tiţii să-i ajute în mai mare cultură); HAŢEG :
planificate. „Nu mai trebuie măsură pe constructori, prin fericită (Dacia);
Cinci pen‘ —i infer
să admitem, sub nici un mo­ asigurarea ia timp a utila­ LAN : St expre
tiv — sublinia tovarăşul jelor, inclusiv cu meseriaşi. de cultură); SIMEIi
Nicolae Ceauşescu - depă­ Totodată, se impune ca, în ne iubeşte şi lasă
şirea duratei de realizare a paralel cu executarea lucră­ şui); ILIA : Cursa
unei investiţii sau începerea rilor din plan şi încadrarea Aspect al liniei 3-B cu sut de la Fabrica de încălţămi nte din Hunedoara. Foto : VIRGIL ONOIU lă (Lumina); GH
de investiţii fără a avea asi­ tuturor în graficele de exe­
gurată realizarea lor la ter­ cuţie, să se treacă neîntîr- Liniştea din adinei
nerul).
menele stabilite". ziat la recuperarea restanţe­ Cînd avem copii, trăim pentru ei
La ora actuală există în lor acumulate de la începu­
judeţ condiţii optime - teh­ tul anului. „Este necesar să „M-a părăsit soţia şi m-a ea şi fetele mai mici — pe preună toţi. Da’, dacă ea vîrstă — ne spune P.G. O-
nice, materiale, organizato­ aplicăm cu hotărîre măsurile lăsat cu cinci copii mi­ Irina şi pe Florica. Mîine, nu vrea... mul acesta, Aurel Tamşa, I $ PECVACC
rice - de derulare în ritmuri stabilite în vederea recupe­ nori. Se zice că a plecat Irina are teză la matema­ Florin, cel mai mare, are a lucrat zi şi noapte şi a
intense a activităţii pe şan­ rării pînă la sfîrşitul acestui la părinţii ei, în comuna tică. Ce mă fac ? Cum s-o 14 ani. La început nu vrea fost de multe ori eviden­ • DEVA. Casa de
tiere, atît Ia obiectivele din semestru - deci pînă la sfîr­ Pietriş pe Mureş — jude­ aduc pînă mîine, ca să fie să ne spună nimic. • Tace ţiat în ziar. De aproape un ră, orele 8,00. Spe.
jt
industrie, cit şi la cele so- şitul lunii iunie — a rămî- ţul Arad, împreună cu prezentă la şcoală ? minute în şir. Abia cînd an de zile ea a apucat pe reprezentativ în al Fe
Hunedoara,
cial-culturale, din agricultu­ nerilor în urmă", recomanda Zweig Mihai" — ne scrie ...în încăperile aparta­ Minodora îl îndeamnă, ne căi greşite. I-am ajutat pe naţional „Cintarca
bine
Tam-
copii, am sfătuit-o şi pe ea
Aurel
mecanizatorul
m
ră şi la construcţia de lo­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu şa, din Deva, solicitîndu-ne mentului, domneşte întreţinut spune: „Tata n-are nici o să stea aici, lîngă ei. De niei“ (formaţii ansambl
vină. Avea discuţii cu Mi-
dealtfel,
dezordi­
coregrafice,
cuinţe. Ceea ce se impune la recenta Consfătuire de la sprijin. nea. Parcă intenţionat ci­ şu. A stat mult la noi, e cînd i-am spus aşa, n-a dorice, brigăzi ai
cu acuitate este organizarea C.C. al P.C.R. Este un impe­ O „mamă" îşi părăseşte neva aruncase hainele de-a fără serviciu. Nici acum mai venit la mine". grupuri de satiră şi
La
temeinică, riguroasă a mun­ rativ major, ce trebuie să propriii copii, revine între valma, nu spălase vasele, solişti). 8,00 — sala formt ,
„Nu cunosc în amănun­
orele
cii la fiecare punct de lu­ stea în atenţia zilnică a tu­ timp, iar pleacă. Şi nu iar baia, cu tot felul de nu cred că lucrează. ţime situaţia — ne spune teatru, poeme şi n
cru, la fiecare obiectiv. Or­ turor factorilor ce concură la pleacă singură, ci cu un — Vina a fost şi a mea, literar-muzicale, re<
ganele şi organizaţiile de realizarea programului de om neîncadrat în muncă. obiecte îngrămădite, este intervine tatăl copiilor. V.S. Dar ca mamă, care de poezie, formaţii
inaccesibilă. Fetiţa cea
partid din şantiere, condu­ investiţii în judeţul nostru. Soţul sesizează în dreapta, L-am ţinut la mine în ca­ am crescut două fete, zic le, grupuri vocale, <
tre, fanfare.
că dacă a plecat, rău a fă­
cătorii formaţiilor de lucru Dispunem de un puternic de­ în stînga, cere sprijin, dar cut".
• PETROŞANI. 7
să militeze consecvent pentru taşament de constructori, de este îndrumat în cele din ANCHETĂ SOCIALĂ Rău a făcut, într-adevăr, de stat Valea Jir
întronarea ordinii şi discipli­ o dotare tehnică modernă, urmă la o comisie de ju­ Cornelia că a plecat, că orele 10,00. „o se,
nei în muncă, respectarea de condiţii materiale propice decată din localitatea unde şi-a neglijat copiii de mul­ pierdută", de I. L.
severă a tehnologiilor de e- unei activităţi susţinute şi se. află în prezent soţia. mare, Cornelia (13 ani) co­ să pe acest nepot (de fapt te ori. Dar înainte de a fi giale. Orele 19,00.
frunza dudului dip
xecuţie şi a timpului efectiv fructuoase pe şantierele Aceasta, în condiţiile în sea la maşină o rochiţă Mişu este copilul din pri­ prea târziu, acum, cînd co­ de D. R. Popescu —
de lucru, pentru utilizarea noastre. Să folosim din plin care nu ştie nici el exact pentru păpuşica ei. Era ma căsnicie al cumnatului piii au nevoie de sprijin, terpretarea Teatrulu.
raţională a agregatelor şi toate aceste condiţii pentru unde poate fi. tristă. meu şi are 32 de ani), fără de dragostea şi ocrotirea ţional Timişoara,
luni : „Visul unei no
instalaţiilor, a tuturor mijloa­ a aduce în scurt timp revi­ Reluăm peste cîteva zile — Unde-i mama ? să muncească, timp de mai mamei lor, pînă cînd ei iarnă" de Tudor Mr
celor tehnice din dotarea rimentul scontat şi în dome­ legătura cu Aurel Tamşa. — Mi-a spus că pleacă bine de un an. doresc din tot sufletul lor cu (Teatrul de st,
şantierelor. Să se urmăreas- niul investiţiilor. Ne spune : „A revenit în­ să vadă ce face bunica. Din discuţiile purtate cu curat să se reîntoarcă în Mureş — in 1. mag;
tre timp soţia, dar, ori­ Cu Minodora (12 ani), vecinii reiese că toţi de mijlocul lor, ea trebuie,
cum, zice că nu mai rămî- dialogul se înfiripă repede; pe scară ştiu despre Cor­ este datoare să facă astfel. tfREMEAÎ
te decît pînă la terminarea fetiţa este deosebit de prie­ nelia Tamşa că a fost ple­ Cînd avem copii, trăim
Două săptămîni fără apă potabilă anului şcolar". tenoasă. cată, în mai multe rînduri, pentru copiii noştri, nu
în după-amiaza aceleiaşi — Eşti supărată c-a ple­ că soţul a fost nevoit să-şi doar pentru egoismul nos­ Timpul probabil i
In 4 iunie s-au împlinit „mîine se aranjează totul". zile ne îndreptăm — cu cat mama ? ia concediu şi să stea cu tru. Iar dacă ea nu înţele­ azi, 5 iunie 1983 : v,
va fi călduroasă, cu
exact două săptămîni de Numai că mîine a ajuns speranţa că o vom deter­ — Sînt obişnuită. copiii acasă, pentru că lu­ ge acest lucru elementar, variabil, mai mult
cînd imobilele cu numere­ să se transforme în două mina pe Cornelia să nu ple­ — O iubeşti ? crează în agricultură de trebuie determinată să-l noaptea şi dimineaţ;
mai
le 30 şi 32 de pe strada săptămîni. ce de lingă soţul şi copiii — ... (In loc de răs­ dimineaţa pînă seara; că înţeleagă. Organele căro­ nourărl semnala accentu;
după-a:
vor
Horea, din municipiul De­ Ceva mai privilegiat a ei — spre locuinţa de la puns, Dora coboară privi­ pe vremea cînd acest cetă­ ra li s-a adresat Aurel cînd eu totul izola
va n-au mai avut apă po­ fost cartierul Bejan din etajul III din blocul B, rea). Apoi adaugă ! ţean — Mişu — era găzduit Tamşa, cerîndu-le sprijin, eădea averse de i
descărca
tabilă din cauza unei ţevi Deva, care a înghiţit în strada Eminescu. N-am gă­ — A zis că vine înapoi la ei au fost nevoiţi de cî­ sînt datoare să se implice însoţite de vintul va
lectrice.
înfundate. Tot de atunci, sec doar... cinci zile. Şi sit-o însă. Plecase iar. şi pleacă din nou cu totul teva ori să-i atragă atenţia mai mult în rezolvarea a- moderat din sud. Tei
numeroasele apeluri făcute aici, tot o ţeava a fost de — Eu am sosit de la ser­ cînd se termină şcoala. să dea aparatul de radio cestui caz, să-i explice Cor­ râturile mini'’’ '.or. fi
vină. Racordul de la ba­ viciu nu de mult — ne •— Ai vrea să pleci cu mai încet şi să se lase de neliei Tamşa îndatoririle prinse intre 13 ş> m <?i
la serviciul „Deranjamen­ iar cele maxime “ml"
zine la cartier. Cam mult spune A. Tamşa. Copiii zic ea ? chefuri. de mamă şi soţie derivate şl 32 de grade. (Mete<
te apă-canal" al G.I.G.C.L. durează înlăturarea unor că a plecat la mama ei. — Nu. Vreau să vină „Eu locuiesc uşă în uşă din Codul familiei. de serviciu A. Pronc
*-au soldat doar cu... deranjamente. De data aceasta a luat cu înapoi, să rămînem îm­ eu ei şi sînt femeie în ESTERA ŞINA