Page 39 - Drumul_socialismului_1983_09

MICA, 11 SEPTEMBRIE 1983 pag. 3

Viata literar — Ziua pompierilor din
IUNE
artistică Republica Socialistă România
L ,
!RIE
In acest an, sărbătorirea telor de arme ale bravilor
oiii VERNISAJ Zilei pompierilor din Re­ ostaşi pompieri şi, in ace­
imiliei publica Socialistă România, laşi timp, semnifică recu-
itriei Mîine, luni, la Galeriile coincide cu împlinirea a noaşterea eforturilor pe
zicii (co-
de artă ale Fondului plas- 135 de ani de la luptele din care aceştia le depun pen­
i (parţial Dealul Spirii şi are loc la tru apărarea vieţii oameni­
tiv Deva (orele 13), va a-
lor vea loc vernisajul expozi­ scurt timp după măreaţa lor şi a avuţiei naţionale,
nical aniversare a 18 ani de la împotriva incendiilor, cala­
n pentru ţiei de pictură a plasticie- Congresul al IX-lea al mităţilor şi catastrofelor
Jlaiue, puiuţi nilor Dan Bimbea şi Ioan P.C.R., anii cei mai rodnici naturale.
„Fram“. Acest pămînt Zbîrciu, membri ai Filia­ din istoria României, ani Sub conducerea şi cu
iuUie lei Cluj-Napoca a Uniunii deschizători de largi per­ sprijinul organelor jude­
arţial co- Zidindu-ne înveşnicind Artiştilor Plastici din spective şi progres, pre­ ţene de partid şi de stat,
îânieî Noi mergem prin viaţă purtînd la cu taină-mbălsămînd venirea R.S.R. Expoziţia, care cu­ cum şi aniversarea a 39 de Grupul de pompieri, comi­
„Castelul revere ani de la victoria revolu­ siile tehnice de prevenire
(color), cocardele luptei prin care-am prin arbori albi albinărind prinde 20 de lucrări com­ ţiei de eliberare socială şi şi stingere a incendiilor,
zicale poziţionale, cu un bogat
iarţial co- trecut — a celor ce ne-aduc vestirea naţională, antifascistă din formaţiile civile de pom­
purtăm in artere şi trudă şi vrere conţinut şi de o sensibili­ august 1944. pieri din obiective şi loca­
i Tv. şi-n palme rămîne amprenta de scut. c-acest pămînt, nu e pămînt tate remarcabilă, va putea Aniversarea Zilei pom­ lităţile judeţului nostru au
pierilor oferă prilejul de a desfăşurat o vastă activi­
EMBRIE e dragoste şi Icgămînt. fi vizitată pînă la 10 oc­
Aşa să rămîie înscrise apururi, tombrie. rememora istoricul an re­ tate de prevenire şi stin­
să afle urmaşii cum mori făr’ să voluţionai 1848, moment gere a incendiilor urmărind
n limba Acest pămînt, nu e pămînt, epocal şi de răscruce în totodată aplicarea fermă a
larţial eo- mori, ÎN CUR1ND,
cîţi munţi se sfărîmă să crească e crez în noi şi mirt şi floare IN LIBRARII... cronica luptelor de veacuri legalităţii socialiste. Drept
Docu- azururi, şi-i herb de spice-ncoronînd ale poporului nostru, pen­ urmare, s-a diminuat mult
• i cîţi pumni sîngerează să ningă cu ... o nouă carte de scrii­ tru neatîrnare, afirmare na­ numărul cazurilor de in­
iarţial co- flori. poporul meu slăvit sub soare. tori hunedoreni. Este vor­ ţională şi progres social. cendii, precum şi pierde­
Este un prilej de satisfac­ rile materiale provocate de
nstire. E- Zîmbim cînd învingem uitînd că-n ba despre volumul „Utopia ţie şi mîndrie patriotică incendii.
versuri Şi-i numai cîntec încrengat
conomic frămînturi profesorului Dunca“, apă­ că în acel moment epocal Rezultate bune şi foarte
)ric (co­ călit-am surisul ce astăzi ni-i steag. mină întinsă-n cer astrală rut la Editura Eminescu, al istoriei noastre naţio­ bune au obţinut comisiile
Ne umple lumina acestor pămînturi, nale, ostaşii companiei de tehnice de prevenire şi
li) de se- să treacă cerbul împărat colecţia „Clepsidra", sub
din soarele ţării venindu-ne-n prag. pompieri din Bucureşti, a- stingere a incosatiiilor de la
ton. „I11 albastru-n plîns de stea polară. semnătura scriitorilor Va- cum 135 de ani, s-au aflat C.S. Hunedoara, C.M. Deva,
ţii“. Epi- O ! Patria pururi iubire rămîne leriu Bârgău şi Neculai alături de masele populare U.F.E.T. Orăştie,. C.M. Va­
zidită în suflet, purtată-n priviri — Acest pănrnt, nu e pămînt, Chirica. Lansarea va avea pe baricadele revoluţiei. La lea Jiului, Grupul de şan­
>arţial co-
un arc ce se-ntinde din ieri pînă-n e dragoste şi jurămînt! loc în cadrul „Salonului 13 Septembrie tiere Rîu Ma-
mîine, hunedorean al cărţii*, în 1848, bravii re-Retezat şî
sfinţind panteonul nestinsei iubiri. AUGUSTIN JUSTIN ostaşi pom­ 13 SEPTEMBRIE altele, iar din
NECULAI CHIRICA ultima decadă a lunii sep­ pieri, sub co­ localităţi co­
tembrie. misiile teh­
manda căpitanului Zăgă- nice de prevenire a in­
nescu Pavel, împreună cu cendiilor din oraşul Haţeg;
I 7,00 Ac-
e minute; MIHAI STOIAN nuitatea dintre două mode­ născute, dublata de un rizontul culturii filmice. Du­ ostaşi din regimentul 3 in­ comunele Ilia, Baia de Cri.%
mul satc- le şi, deci, posibilitatea de studiu lucid şi eficace. In pă cîteva pelicule egiptene fanterie au dat o ripostă
1 dumini- a intra firesc in viaţă. sensul unor notabile apa­ Vaţa, Geoagiu, Zam, mu­
actualităţi Andra mai mult sau mai puţin hotărîtă şi curajoasă tru­ nicipiile Deva, Hunedoara
De toate Cartea lui Mihai Stoian riţii ne bucurăm să-i amin­ comerciale, filmul lui Ah- pelor otomane ce invada­ si Petroşani. De asemenea,
Radioj ur- devine în acest caz o pro­ tim pe Viorica Pop-lvan, in­ mad Jouhia (semnează atît seră Bucureştiul, producîn-
[registrări- Noul volum al lui Mihai fundă meditaţie privind res­ terpretă de succes pe tra­ scenariul, cit şi regia) esfe du-le grele pierderi în oa­ formaţiile civile do pom­
cnuzicâ u- Stoian nu este o carte de pieri s-au preocupat de în­
leviziunii ; ponsabilitatea unui mai iectoria: dansatoare de ca­ o mostră convingătoare in meni şi tehnică de luptă, tărirea capacităţii' de luptă
folclorice ; literatură, o construcţie ca­ larg context educativ. baret — ambasadoare a sensul că nu neapărat exo­ înscriind o pagină de aur atit în obiective cît şi în
lă; 14,30 re vizează imaginarul, iar Prof. OLIVIA MOŢ Valenciennei; Emil Rotun­ tismul trebuie să fie ele­
lini româ- cei care o citesc ca pe un în zbuciumata noastră is­ localităţi, a crescut eficien­
rt de pro- da — Niegus — o abordare mentul de „atracţie" intr-o torie, acoperindu-se de glo­ ţa muncii de prevenire,
luhul ar­ roman o fac pe . propriul Spectacolul inaugural al mai puţin timidă, o inter­ poveste orientală, ci con­ rie nepieritoare. precum şi competenţa ca
ii de ştiri; risc. Mihai Stoian rămîne pretare spontană şi ca ata­ fluenţa artistică a specifi­
mor; 17,00 şi aici reporterul pe care stagiunii 1983-1984 Subliniind importanţă a- care aceste formaţii spriji­
femeilor ; re convingătoare, ar li dus cului naţional cu adevăruri cestui eveniment din isto­ nă conducerile de obiecti­
t folclo- ni l-au propus cărţile ante­ la efectul dorit; Bujor Hoi- umane universale. In aceas­ ve si localităţi. Se eviden­
de ştiri; rioare: el ordonează fapte, tă ordine de idei, se cuvi­ ria poporului român, tova­
18,30 Mu- re-organizează intimplări „Văduva veselă" nic, sub a cărui baghetă, răşul Nicolae Ceauşescu, ţiază în mod cu totul deo­
oţi; 20,00 de această dată, orchestra ne marcat faptul că roma­ arăta : „Neşterse vor rămî­ sebit formaţia civilă de
5 Fcstiva- care devin nişte semne in­ a oferit prilejuri îndelungi nul lui Mahnoud Abu-Zeid, pompieri a oraşului Ha­
„Cîntarea tr-un discurs coerent con­ Obişnuiţi ai scenei de- de la care porneşte scena­ ne în amintirea poporului
Turneul stituit prin care autorul pu­ vene, membrii prestigiosului de aplauze ; Alina Uie, so­ actele de vitejie săvîrşite ţeg, care s-a clasat pentra
Radio.] ur- ansamblu timişorean ne-au listă a ansamblului de ba­ riul, constituie un teren a treia oară pe locul I pe
mic spor- ne probleme şi, in egală onorat, in această stagiu­ let, a cărei evoluţie s-a ideal. Asta pentru că trans­ de detaşamentele de pom­ ţară, cucerind definitiv,
de dans ; măsură, sugerează răspun­ plantează în mediul con­ pieri conduse de căpitanul
iri; 23,30— suri, fără a anula însă des­ ne, incă din primele zile distins prin graţie, farmec şi temporan egiptean motive Pavel Zăgănescu, de ostaşii steagul de formaţie frunta­
uzir îl. chiderea cazului Andra. ale deschiderii ei in ţară. persuasiune. Calitatea cos­ din folclorul arab, unde a- regimentului 3, care s-au şă în întrecerea patriotică.
Andra este un copil in Nu fără emoţie, o sală tumelor şi a decorurilor sînt devărurile mai sus menţio­ jertfii într-o înfruntare in­ Rezultate bune au obţinui
pragul adolescenţei, plin de nate sînt pregnant prezen­ egală, copleşiţi de superio­ şi alte formaţii, cum sînt
cele de la U.F.E.T. Orăştie,
candoare, care pune Între­ te sub învelişul metaforic al ritatea invadatorului, pen­
C.S.
bări şi, in egală măsură, îşi popeştilor. O dată eliberate tru salvarea cauzei sfinte I.E.C. Mintia, Petrila, Hune-
nodoara,
I.G.
I.M.
pune întrebări, puţind de­ din montura de un fast ba­ a revoluţiei". Jertfa dată
veni ea însăşi o problemă roc, adevărurile — cum este Orăştie, I.U.M. Petroşani,
fără soare de pompierii militari în întreprinderea „Refracta­
in alerta pentru oamenii mulţumiţi acela al integrităţii morale ra" Baru şi altele.
lRA: Con- şi comuni cu care se con­ aproape plină a aşteptat elemente ce au contribuit a oamenilor simpli — se im­ bătălia din Dealul Spirii
Sindro- fruntă. Drama Andrei re­ opereta „Văduva veselă“. şi acum, ca şi în alte dăţi, s-a înscris ca un preludiu Sărbătorind ziua de 13
-II (Side- Pentru că nu este deloc la reuşita unei puneri în pun cu toată claritatea, o- al marilor lupte şi spiritu­ Septembrie — Ziua Pom­
n Porum- zultă tocmai dintr-o con­ punindu-se falselor valori. lui de sacrifciu al oştirii
II i (Arta); fruntare: ea vine dintr-o uşoară abordarea unei scenă. Amintind de celebrul mo­ pierilor din Republica So­
iul — se- lume aparte, care este pro­ creaţii de o imensă popu­ Cindul la valorile aces­ române la Plevna, Griviţa, cialistă România — pom­
ructorul); laritate. Şi iată că am a- tui organism artistic ne tiv al cercului de cretă cau­ Rahova, Smîrdan şi Vidin pierii militari şi civili din
nul Puma pria-i copilărie. cazian, filmul narează — pentru independenţă şi su­ judeţul Hunedoara, aseme­
la (7 No­ Modelului copilăriei ea îi vut plăcerea unei seri reu­ lace să aşteptăm suita de intr-un limbaj cinematogra­
ii: Proi'e- opune situaţii particulare şite: atenţia şi Îngrijirea, spectacole a noii stagiuni fic modern (loartp bună veranitate naţională, fă- nea întregului popor, îşi
ardelenii investite in fiecare moment, ca pe un prilej de elevată cînd din nou dovada vite­ reafirmă ataşamentul ne­
CAN : Al pe care le generalizează. imaginea semnată de Samir jiei şi eroismului poporului
; LONEA: Andra nu a fost ajutată de au construit treptat un destindere. Foraj) - drama unei tine­ mărginit faţă de partid şi
ierul); A- cei din jurul său să înţe­ spectacol meritoriu. In rolul ANA BOHANCU re, care urmează să-şi vin- român. popor, faţă de comandan­
zia (Mini­ Dezvoltînd si continuînd tul suprem al forţelor ar­
mi : Cu leagă realitatea in profun­ principal, Margareta Zsizsik dă copilul unui bogătaş.
tetezatul); zimea şi frumuseţea ei. Ea a maniat prin posibilităţile Tortura psihică prin care şirul tradiţiilor de luptă mate, tovarăşul Nicolae
electronic va face din imagini parti­ vocale şi dezinvoltura jo­ trece eroina, triumful, in pompierii militari, alături Ceauşescu, şi se angajea­
GURA- culare, de suprafaţă, un cului scenic, prin inteligen­ Iubire fără soare de celelalte unităţi ale ar­ ză să nu precupeţească nici
ana mea cele din urmă, a tăriei sale matei şi formaţiunile pa­
5RĂŞTIE : model pe care nu poate ţa rezolvării unor situaţii morale, sînt inspirat şi so­ un 'efort pentru îndeplini­
iune (Pa- să-l accepte, in acest caz, dificile din punct de vede­ Realizări cinematografice bru transmise de Najla triotice de luptă, au parti­ rea nobilei misiuni de a
[Flacăra) ; sfirşitul Andrei devine dra­ re vocal. Ni cola e Zaharia puţin cunoscute — co­ cipat nemijlocit în augus­ apăra vieţile oamenilor, a-
Urmărire Fathi, in compania unor tul de foc la obţinerea vic­
( C a s a ma celui care nu poate (Danillo), deşi nu s-a aflat producţia egipteano-libane- parteneri talentaţi : Farîd vuţia naţională şi bunurile
HAŢEG : trece din copilărie în rea­ intr-una din dispoziţiile cete ză „Iubire fără soare" o do­ Shaouki, Mahmoud Abdul- toriei revoluţiei de elibe­ cetăţenilor împotriva in­
; BRAZI : litate tocmai pentru că nu mai prielnice unei prezen­ vedeşte - pot oferi surprize rare socială şi naţională, cendiilor şi a calamităţilor
: Ţapina- Aziz şi Safia Al-Omri. antifascistă şi antiimperia- naturale.
ară); SI- a reuşit, şi nu a fost aju­ ţe scenice, a făcut din nou plăcute, dincolo de faptul
I (Mure­ tată, să descopere conti­ dovada calităţilor sale în­ că lărgesc, incontestabil, o- AL. COVACI listă, iniţiată si condusă de
ai de urs P.C.R. Lt. col. PAVEL GAL [■
ARI: An- Ziua de 13 Septembrie comandantul
departe este simbolul preţuirii de Grupului de pompieri
începînd de astăzi şi
Astăzi, la Sarmizegetusa pînă în 25 septembrie, a- către întregul popor, a fap­ al judeţului Hunedoara
SARMlS ţean al sindicatelor, Co- ţile în amfiteatrul de la şezămintele de cultură din
judeţ vor găzdui manifes­
Traiana
Ulpia
nîîtetul judeţean al U.T.C.,
Sarmize­
Consiliul judeţean al Or­ getusa. Un spectacol evo­ tări politico-cducative de
larg interes. Ele încep as­
ganizaţiei pionierilor, care — „Odă pămîntului
ii pentru Consiliul judeţean pentru romanesc" — va inaugu­ tăzi şi mîine, sub gene­
rie 1983 : ra suita manifestărilor ce ricul „Consfătuirea de lu­
n general educaţie fizică şi sport, cru de la Mangalia — mo­
variabil, Uniunea judeţeană a coo­ se vor desfăşura aici pe
spre slir- tot parcursul zilei, şi care ment important pentru
cind izo- perativelor meşteşugăreşti, perfecţionarea activităţii
oi. Vintul Inspectoratul şcolar jude­ vor fi susţinute de an­
moderat, Festivalul culturii şi e- ţean, consiliile municipa­ sambluri artistice laurea­ organizatorice şi politico-
temporare educative a organelor si
S din sec- ducaţiei socialiste „Sar- le, orăşeneşti şi comunale te ale actualei ediţii a ' organizaţiilor de partid,
iperaturile mis“ debutează azi în cea Festivalului naţional „Cîn-
prinse în- de-a XlV-a ediţie. Orga­ de educaţie politică şi de.masă şi obşteşti", şi
i, iar cele cultură socialistă şi cu tarea României"; precum prin expuneri cu tema:
şi 30 de nizat de Comitetul jude­ şi de formaţii ale cămi­
izolat, se ţean de cultură şi educa­ instituţii culturale jude­ „Judeţul Hunedoara —
i. (Meleo- ţene — festivalul „Sar- nelor culturale din zona realizări şi perspective în
ii Liana ţie sc&îalistă — în. cola­
borare cu Consiliul jude­ mis ’83" îşi deschide por­ Haţegului. anii socialismului".