Page 6 - Drumul_socialismului_1985_01

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 443 t
2

POEM PENTRU OMUL Am iubit, paşii părinţilor mei T ELEVI.
.înspre toamnă
CETĂŢII scuturau pînă-n cer respiraţia
griului mire 13.30 Telex
Ain văzut dimineaţa braţele l-am văzut pe Omul Cetăţii 13.35 La sfirşit (li
nft (color)
macaralei urcînd frămînta o pîinc enormă 10.00 Săptămlua r
Porţi de Fier, dimensiuni verticale şi ora roş galben albastră, mirosind 10.15 Rugby: An''
România,
deschise, a zidire. no directă .
L-am văzut pe Omul Cetăţii dra
cum măsoară lumina Mă aplec, auriferă e creanga de lut 17.15 închiderea
lid.
în balanţă cu marile cercuri a limbii române 19.00 Telejurnal (j
aprinse. lor)
doină de fluier, mioritică pace a 19.20 Noi şi copiii
Am urcat, drum de răscoale Ia vieţii, 19.35 Tclccn ciclopi
Film artisth
20.00
Tinereţea pacea şi dezvoltarea plane­ butadă devenită celebră. din marii bărbaţi pînă in ochii vreme de vînt cunosc libertatea neamului meu 21.30 Antologia un
„Iancu Jianv
tei, de perspectiva ei in ge­
O idee — spunea el — în­
neral, excluzindu-i tocmai cepe prin a fi un paradox, copiilor lunecînd porumbei, cum naşte fîntîni, mâncsc. Sno
Cel dinţii lucru pozitiv pe cei ce vor beneiicia de continuă ca o banalitate l-am văzut pe Omul Cetăţii cum întinde o mină de flori pentru lor)
pe care l-am aliat despre roadele acestor preocupări şi slirşeşte prin a deveni o cu patria acestor cuvinte, Omul Cetăţii. 22.20 Telejurnal /„.
lor).
1985 a fost acela că va li este un nonsens. De aici, prejudecată. Mi-am amin- ) cum se clădeşte şi creşte în
Anul Internaţional al Tine­ primul termen al devizei, tit aceste cuvinte care ex- I destinele ei. LILIANA PETRUŞ
relului. Iniţiativa aceasta care s-a impus oarecum de primă in fond una dintre
insolită şi atit de oportună ia sine : participarea. Tinerii legile fundamentale ale
aparţine' ţării noastre şi o înşişi sint chemaţi să pre­ dialecticii, pentru că vor­
lost adoptată in unanimita­ gătească acel viitor in care bim despre tineri. Nimeni MARELE TIMP BUCUREŞTI Is
diminr
programul
te de comunitatea mondială ei, maturi fiind de acum, nu iubeşte mai mult para­ La ordinea zilei i
a O.N.U. sub deviza — tot vor deţine puterea de deli- doxul decît tinerii. Nimeni Scriu cu privirea re­ tură; 7,00 Radioju
de România propusă - nu refuză cu mai multă te­ vărsată în marele timp ce La început de r
„Participare, Dezvoltare, nacitate banalitatea, nimeni urcă pe ramul pămîntu- mobilizare peni
tulrca la un înalt
Pace“. Dar de ce un an a! L e& Z si\/\A A nu detestă mai profund pre­ luL Scriu şi privesc ari­ eficienţă a sarcini'
tineretului şi de ce tocmai judecăţile. Prin inseşi aces­ pa păsării în zborul ei mice ; 8,oo Revlst
această deviză ? Primul şi te propensiuni care-i carac­ prin dimineaţa şi amiaza {MO Curierul ir
Buletin de
9.00
cel mai la indemînă răs­ terizează, ei sint iorţa in­ patriei. Scriu despre ma­ Audienţa radio; i
puns ni-l oferă, in ciuda berare şi decizie. Dacă pină telectuală care va purta rele timp te mă pătrunde ţin de ştiri ; io,(
laconismului lor, cifrele sta­ acum construiam viitorul şi ne pătrunde cu imensi­ literară radio; 10„
orchestra
pcrtoriul
tistice : tinerii lumii sînt in pentru ei, ne vom obişnui omenirea spre progres, le- tatea şi puterea sa. zică populară a
rind-o de teritoriile rutinei
momentul de faţă in număr cu ideea să-l construim şi ale ideilor puţine dar fixe Marele timp. Dor al nlcii din Arad; l
de 922 de milioane, iar la cu ei.' Dar nu toată lumea meu şi dor al nostru, dor tin de ştiri ; 11,05
şi ruginite. Dar pentru a-şi
slirşitul actualului deceniu este convinsă de necesita­ putea împlini această nouă al fiecărei clipe ce o res­ vers într-tui ghioz
Publicitate ; I2,0f
vor depăşi un miliard. Cu tea acestei noi realităţi. menire, ei trebuie să fie pirăm cu bucuria ce tre­ dc ştiri ; 12,05 At
specificarea că, prin con­ Unii! dintre scopurile Anului ce prin dimensiunea ral; 12,35 Din con
sensul forului mondial, ti­ International al Tineretului pretutindeni liberi : să-şi iernii. clorului; 13,00 D
3 ; 15,00 Meridla
neri sînt consideraţi pei a- este astlel tocmai acela de cunoască patria şi lumea, Sunet sublim. Rază de 16.00 Buletin do ş
Hoţi Intre virstele de 15 şi a sensibiliza o societate să cunoască şi să se cu­ soare ce sărută dealuri şi Concert dc muzi
Iară; 17,00 Buletin
24 de ani. Şi cu precizarea preponderent gerontocrati- noască, să călătorească, să cîmpii, codrii şL izvoare. 17,05 Caleidoscop s-
că, dintre aceste 922 de mi­ că la adevărul că tinerii au se informeze, să vadă, să Frumuseţe ce trece prin ţencsc ; -s No
lioane, 4 din 5 tineri tră­ dreptul de participare la compare, să gîndească cu noi şi' ajunge acolo unde trări dt ~ -
iesc in ţările in curs de rezolvarea complexelor ^a- propriul lor cap. Să spe­ dorim — în fiii noştri. 18.00 Orele
dezvoltare. Precizare care bleme ale lumii contempo­ răm că Anul Internaţional Timp. Gînd, vis şi fap­ na politică interni,
naţională; * Muzi
explică in bună măsură ini­ rane şi la jalonarea viito­ al Tineretului va li un în­ tă. Te simţim şi te trăim “aţii, muzică; 20
ţiativa României. Etapa cea rului planetei. ceput care, va obişnui ome­ rotund şi bogat, aşa cum jurnal; * Seară
* La
mai apropiată din ceea ce Un mare savant şi un nirea cu această nouă şi te dorim mereu. Eşti ace­ Radio j i
ne-am obişnuit a numi fermecător om'de cultură binefăcătoare perspectivă. laşi în suflet şi-n cuvînt, dc dans
viitor, aparţine acestor ti­ şi de spirit, matematicianul în muncă şi-n poem. Te ştiri ; 23,30 — 6,00
neri. A ne preocupa de Grigore Moi sil, lansase o RADU CIOBANU „Alegoria împlinirilor hunedorene" pictură de Ghcor- răsfrîngi peste tot, te muzical.
glie Pogan. naşti din schiţe şi pla­
nuri, din linii şi culori.
Din idei şi poezie, din ar­
hitectura semnelor înnoi­
Bună dimineaţa bună/ lauda plinii şi-a vredniciei
DEVA : Gllssan-
NINGE CU DOR Jară tu, ţară cunună / Tară cunună n-are seamăn in interpreta­ toare. Rotire fără în- rllle I-II (Patria);
Timp.
Românie, mamă bună/ C-am rea cetelor de dubaşi şi u- tîrziere. Vastă geografie (Arta); 1IUNEDO
Ninge duios pornit colindători/ De cu aripi, lăcîndu-ne să ne re-, Mihoc, instructorul forma­ rători. lirică a patriei, a griului toarcerea Vlaşini
dern — sala A);
seară pinâ-n zori/ Să-ţi u- găsim in bunii şi străbunii ţiei. In căutările ei, în lada Cu faptele desprinse din
Ningc-n colind răsărit în palma mare a (Modern — sala
răm pe la ferestrei Să tot noştri, să integrăm trecutul cu zestre folclorică, Aurora credinţa in munca ce le e tine viaţa e
O, brad frumos crească a ta zestre/ Jară in prezent şi să-l desfăşu­ a aliat comori. Le-a Împăr­ talisman, cu sufletele des­ ţarinei. Pîine pentru ziua (Flacăra); Serbăr.
de azi şi pentru ziua de
An Nou vestind. scumpă să trăieşti/ Tot mai răm, la alte dimensiuni, ţit liilor satelor, cu grijă să chise spre semenii lor, in mîine. Destin şi crez ce (Arta); PETROŞA
mindră să-nlloreşti...". spre viitor. Ne-au tăcut nu nu ■ le ştirbească strălucirea decenţă şi omenie, învăţă­ urcă, sub privirile noas­ sla continuă
Acţiunea Zuzuc .
Ninge în guri de ecou Ecoul urării mai dăinuie doar să înţelegem mai bi­ şi, la vremea zăpezilor, torul Viorel Munteanu şi tre neîntîrziate, încărcate Prindeţi şi n
Ninge firesc in auz, imaginea - simplă ne vocaţia pentru muncă, porneşte cu cetele de co­ mama sa, şi unchiul său de aspiraţii. Spaţiu al spe. (7 Noiembrie);
şi măreaţă - a colindăto­ pentru vrednicie, pentru rod­ lindători pe la casele săte­ Miron, şi nevasta acestuia, Salutări de 1
Ninge cu Anul Nou ranţei şi al nădejdii. (Cultural) ; V
rilor e încă vie pe retină. nicie, pentru dragostea cu­ nilor. Ceea ce au prezentat şi familiile Iul Pădurean, Timp. Cuvînt al Lim­
Cu lumina care-o Şi doar a trecut o săptă- rată şi demnă a poporu­ la Deva, în pragul noului Toma, Bistrian, Miron, Pe­ bii Române, nemuritor Yankeii — F"" 1
trăiesc. mină din ziua cînd, împli­ lui nostru, ci şi să ne cu­ an, a fost un strop din ticei, fetele şi feciorii, tot sub libertatea tricolorului. ceafărul) ;
continuă
nind cu frumuseţea urărilor noaştem mai bine obirşia, marea bogăţie folclorică a satul a bătut din Feregi NOASA:
plecat
depar­
Niciodată
Ninge-n ochiul săptămînii lor spectacolul omagial de­ lacrima din sare şi prospe­ aşezărilor lor. cale lungă s-aducă şi la te, totdeauna aproape, aici toaro
Ninge fără refuz dicat Republicii la aniver­ ţimea plinii. Familia Bretoteanu - Deva caldă urare. Co­ lingă noi, lingă sufletul fu l^ k iT h
1 ct
sare, cetele de colindători — Ciţi sînteţi ? Ana şi Valentin — dascăli linda, portul, jocul lor fă­ Mariă -
Peste ciutura fîntînii nostru ars de dor şi de
din Stinceşii-Ohaba-Rădu- - Cincizecişitreî, cu mic iubitori al datinilor strămo­ ră pereche s-au prins şi în ŞicK
Ninge-n al nostru auz. leşti, din Tătărăşti, Pojoga cu mare. De la Stînceşti- şeşti ce infioară ş! înfrumu­ acest prag de an în imen­ iubire. me (Patria
şi Feregi nu s-au grăbit Oliaha-Rădu'eşti, de unde seţează satele la ceasurile sa horă ce se roteşte cu a- Timp din marele timp săre de p. j t
:
Ninge cu dor spre aşezările şi casele lor. venim de fiecare dată la sărbătorilor iernii, au făcut pele, cu munţii României in al Epocii de aur. GEOAGIU-BAI de
Pigot
(Casa
Cu ceruri deschise In faţa Casei do cultură din sărbătorile iernii — ne răs­ să înflorească la Tătărăşti ritmul istoriei noastre noi. HAŢEG : Salamar
Din sinii clipelor Deva, colinzile lor au prins punde învăţătoarea Aurora şi Pojoga colinzile in caro LUCIA LICIU M. BOZAN cia); BRAZI; D
Noorle; CALAN
Ninge cu vise. şi mijloacele (Cas
tură); SIMERIA ;
Ninge cu flori Nicolae Manolescu Cronica filmului bunicii (Mureşul)
Secretul Iul Bac
Ninge frumos ANA PAVLOVA mina).
Ninge peste trecători JULIEN GREEN Şl STRĂMĂTUŞA MEA
Ninge cu folos. Coproducţie sovieto-en- cu „Şatra", Emil Loteanu VREME
Scrisul lui N. Manolescu care—lectură, fiind, intr-un detaşat, fiindcă lectura sa gleză, ale cărei scenariu şi revine şi ilustrează cu ge­
MIRON pC din recenta carte, subinti­ fel, infidelă precedentei, este una detaşată, nesupu­ realizare aparţin cunoscu­ niu subtilele filiaţii dintre
tulată „Teme 5", este cel tului regizor din R.S.S. două arte socotite înrudite. Timpul probab
condiţie prin care opera să aici unei obligaţii pro­ azi, 5 ianuarie ;
mai bine definit de criticul Moldovenească, Umil Lotea- Operatorii Evgheni Guslin- mea va fi rece,
îşi poate păstra în fond via­ fesionale. nu, filmul urmăreşte în­ ski şi Vladimir Nahabţev
şi
însuşi In strălucitorul „Eseul bilitatea şi mai poate trezi Cei care au fost crispaţi deaproape viaţa şi cariera reuşesc să surprindă, cu noaptea variabil dlmin
cerul
n
Viaţa literar-artistică ca provocare", inelăs în interesul unui alt vaj de de „Temele" lui Mano­ celebrei balerine ruse Ana adine respect faţă de aceas­ noros. Local vor 1
sori. Vîntul va st
.carte, din care cităm : cititori. Un exemplu il lescu, sigur, nu au înţeles Pavlova. tă artistă unică, frumuse­ rat din sectorv,
• „Colind de ţară nouă" „Critica, e o plimbare nesi­ Născută intr-o familie ţea în mişcare, graţia per­ Temperaturile ir
constituie lectura dedicată că ele sînt cel mai con­ sonificată de o tînără dan­ fi cuprinse între
a fost titlul spectacolului lită prin pădure, pe poteci „Pastelurilor" lui V. Alec- vingător argument pentru modestă. în 1882, eroina satoare, Galina Beliaeva. şl minus 7 grade,
iar
prezentat de clubul „Side- bătute de mii de ori, cu sadri. Eseul „Balaurul şi statutul de creator al cri­ rămîne vrăjită de un spec­ Alături de ea, pasionatul coborîte, minus 6 cel ş
intre
tacol — văzut pe stradă —
rurgistul" din Hunedoara. condiţia să priveşti in jur ticului : ele lasă să se al unei şcoli de balet. Paşii actor Serghei Sakurov grad. Local se v
depune
ceaţă,
cu
(Fokin), cel care, de dragul
Realizat după un libret de şi să îndrăzneşti să spui vadă un eu permanent des­ ei de dans sint îndrumaţi filmului, a învăţat să dan­ ciură.
Eugen Evu, in regia lui ce ai văzut" (s.n.). Cronica literară chis în faţa lumii, nu rea­ de faimoasa echipă de co­ seze şi — ca un mare ar­ La mu»‘c, vre
geroa
Valeriu Erzian, spectaco­ Nicolae' Manolescu rămî- le, ci a celei imaginare, a regrafi îeningrădeni — con­ tist — să sugereze inspira­ friguroc" variabil
dusă de Marius Peti-pa, care
cu
cerul
lul a fost o înălţătoare Odă ■ne fidel acelei infidelităţi lumii de hârtie, cum o nu­ a dat Rusiei şi întregii ţia momentului, poezia, mis­ noros. Local va i
mc
dedicată patriei, poporului a lecturii pe care o propu­ şopîrla" reia problematica mea Barthes, deschidere lumi nenumăraţi balerini terul. în alte creaţii me­ tul va suna tem
intensificări
Fox,
James
erou, partidului conducă­ nea in „Lecturi infidele" din „Teme" (1971), mai care se finalizează (precum de primă mărime. Ana morabile : Dimitriu, Martin 50—70 km/h din i
Gheorghe
zăpada,
berlnd
tor. cartea sa din 1966. Infide­ precis din eseul „Poezia procedează şi scriitorul cu Pavlova va reuşi, datorită Scorsese, Svetlana Toma, se va produce
perseverenţei,
forţei
sale
litate în primul rind faţă recluziunii". în recentu^ vo­ realul) prin interpretări ale morale, să lucreze cu re­ Grigore Grigoriu. depunere de ch!
Pentru
urm&li
• Montaj litcrar-cinema- de nivelul explicit al ope­ lum criticul nu neagă ce universului imaginar, prin zultate strălucite sub În­ Filmul e o succesiune de zile: Vremea va
tograiic. Tot la Hunedoa­ rei, pc care orice comenta­ scrisese acum zece ani şi re-propunerea dimensiunilor drumarea, mai întîi a lui tablouri, de dansuri, unul geroasă noaptea
specia
mai frumos decît altul. Iar neaţa,
ra, cinematograful „Mo­ tor cu orientare pozitivistă ceva, ci corectează parţial şi.a semnificaţiilor acestuia. Petipa, dansator şi coregraf creaţia Galinei Beliaeva putui in intervaluli
creatorii
francez,
din
unul
dern" a găzduit montajul l-ar lua literă de lege şi ideea claustrării formulate Precum scriitorul are o şcolii ruseşti de balet (ob- este cu totul ieşită din co­ va fi temporar 7
cal
ninge.
va
literar „Dreptăţii noastre l-ar propune în studii ce anterior, acum subliniin- viziune • personală asupra ţinînd un răsunător triumf mun. De altfel, toată dis­ sufla moderat d
îi purtăm solia". Interpreţi s-ar vrea ultimul cuvînt du-se un V. Alecsandri ca realului, criticul o propune în Giselîe), ajungînd apoi tribuţia este cu strălucită, iar nord-est. între Tempet
mlnu
filme
personajele
asemănarea
de talent şi sensibilitate au asupra problemei. Or, cri­ poet la care acceptarea re­ pe a sa asupra universului primă balerină a teatru­ reale tulburătoare. nus 6 grade, ia;
lui „Mariinski" din Peters-
xlme
dat substanţă temei pe care ticul este convins că lite­ cluziunii este dominantă imaginar. Literatură şi cri­ burg — la care colaborează Un film de artă, despre nus 1 între mint (
grad.
au întregit-o cu semnifica­ ratura nu eşuează într-o faţă de o contemplare a tică ! cu celebrul Serghei Dia- marea artă coregrafică. ventă dimineaţa
dt
Însoţită
de
tive momente din filmul singură problemă, ci este naturii. ghilev. chiciură. t
„România — 'casa mea". deschisă re-lecturilor, fie­ Nicolae Manolescu scrie MIRCEA MOJ După ce ne-a delectat VERONICA PALADE