Page 35 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 35
.♦7 ® SÎMBĂTĂ, 9 MARTIE 1985 Pag. 3
încheierea „Lunii cărţii Ia
sale" a fost marcată prin ma iN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE js
în
nifestările din organizate Haţegului două
Ţara
—
aşezări
17 PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA munei, Gruiesc, primarul inspirată
NZIUftJE Pui şi Săcel. La Pui, Ion A- DE PFîMĂVARĂ gj
drian
co
a
făcut
o
împlini
revistă
in
trecere
murim $1 CONSILIILE POPULARE rilor comunei din a perioada Preocupări responsabile
lt de săp- denumită cu mîndrie „Epoca
* intere * Ceauşescu", punclînd noile pentru sporirea
imlui animat coordonate deschise de Con
işărcasa" * gresul al XHI-lea al partidu
cuvintelor, CIRCUMSCRIPŢIA
ăl * Afiş c- Un prim vot - cel al încrederii
lui.
Şezătoarea
oetic dedicat a urinat a fost literară care rodniciei pâmîntului
înălţătoare
o
* Povestea ELECTORALĂ manifestare a dragostei de
i şi a Julie- A M.A.N. NR. 7 glia românească. Deschisă de La Cooperativa agricolă Atenţie deosebită se a-*
(partca n Angliei Bozan şi Vasile nizaţiei de bază din loca Cornel Popcscu, redactor şef de producţie din Băcia se cordă fertilizării terenului
llas muzical Sav sînt doi locuitori ai sa litate şi membru supleant LUPENI la Editura „Cartea Româneas depun strădanii intense cu îngrăşăminte naturale
rt * Trei că", printr-o caldă pledoarie
tului Sulighete. Doi oameni al comitetului comunal de scrisului hunedorean, şeză- pentru pregătirea temeini — condiţie esenţială pern
-politică harnici cu gospodării pu partid. Nu trece pe lîngă (Urmare din pag. 1) loarca a fost împlinită de că a campaniei agricole de tru realizarea unor pro"
ternice. Doi oameni care lipsuri, este ferm, intran momentele poetice ale scriito primăvară,' pentru asigura ducţii superioare la heetaiv
nateie dez- condiţiilor de’ ' muncă şi' rilor Eugen Evu, Ioan Evu,
candidează din partea sigent cu sine şi cu cei viaţă. Nccutai Chirica. Un loe dis rea celor mai bune con A fost dusă în cîmp can"
pedia F.D.U.S. la învestitura de lalţi cînd este vorba de o- tinct l-a ocupat poezia poetu diţii în vederea obţinerii litatea de 2000 tone gunoi
Barelor deputat în circumscripţia bligaţiile personale pe li Astfel, Mihai Neştean, lui hunedorean Ion Bujor Pă- în acest an a unor recol
ic. „Vioto- electorală nr. 19 pentru nia contribuţiei prin con şef de brigadă la I.M. Vul dureanu si momentul liric al de grajd — activitate în
iei“. Partea can, s-a referit concret la te superioare la hectar. A- care se evidenţiază meca
Consiliul popular comunal tractări la planul în profil ccste strădanii se înscriu in nizatorii Aurel Oprea,
it Şoimuş. Şi nu pentru pri teritorial de autoaprovizio- unele măsuri de ordin so eforturile creatoare ale oa Gheorghe Danciu, Eugen
cial, susţinînd, cu bucurie,
ma dată. nare. Se preocupă de pro iniţiativa construirii unei menilor muncii din jude Toma şi alţii. La ora ac
„Angliei Bozan este cel curarea de seminţe de ma case de cultură în. oraşul ţul nostru dedicate eveni tuală, în ferma zootehnică
mai vechi deputat al co re productivitate pentru Vulcan. La rîndul lor, bri mentului de la 17 martie nu mai este gunoi în plat
munei, dovadă că oamenii toţi cetăţenii, de modul în gadierii Constantin Njţă si a.c. — alegerile de depu forme.
au încredere în cl şi îl res care este aprovizionat ma Gheorghe Bonţan au făcut grupului al „Canon". Programul taţi în Marea Adunare Na în ceea cc priveşte pre-i
formaţiilor
cămi
artistic
pectă' , apreciază tovarăşa gazinul sătesc cu mărfuri, nului cultural Pui şi expozi ţională şi în consiliile gătirca recoltei de legume,
1
! fi,30 Ra- cu unelte agricole. Pentru propuneri — şi s-au anga ţia de .carte social-politică cu
lincţii; fi,45 Marin Ciornei, primarul jat în numele ortacilor lor tema „Opera preşedintelui populare. Ioan Barb, pre a fost semănată varza tim
in agricul- comunei. Din anul 1969, la astfel de calităţi cetăţenii Nicolae Ceauşescu, strălucită şedintele unităţii, sublinia: purie în lădiţe adăpostite
urnal; 7,30 să pună umărul, lă înfăp afirmare a idealurilor socia — în primul rînd acţio în noua seră construită în
chemă ri- tuirea lor — vizînd meca lismului" au întregit fericit
Nicolae nizarea muncii în abataje manifestarea. năm pentru fertilizarea su- iarna 1984/1985 — care, a-
zi, mun- C A N D I D A Ţ I I F . D . T J . S . —
izată, pla- şi creşterea producţiei de „Trepte ale devenirii noas
i toţi in C A N D I D A Ţ I I N O Ş T R I cărbune la I. M. Vulcan, tre" a fost genericul sub care C.A.P.' BĂCIA
se pregă- susţinînd, în acelaşi timp, s-a desfăşurat sărbătoarea căr
8,00 Rc- proiectele de extindere şi ţii de Ia Săcel şi căreia i-au
Curicrul chemarea lui şi, alături de ţin la el, il stimează, îl res dat -frumuseţe lirică membrii plimentnră a culturilor de poi, va fi repicată în solarii
Rezultatc- modernizare a zonei de a- cenaclurilor literare „Ritmuri" cereale păioase şi efectuăm de unde, la vremea potri
9.00 Bule- el, cetăţenii localităţii au pectă şi-l urmează. grement din preajma ora Deva şi „Sarmis" din Haţeg, fertilizarea naturală a te vită, va fi dusă în cîmp.
Audicnţa participat activ la munca Candidat la aceeaşi în şului. precum şi tinerele condeie din
1 de ştiri; pentru obşte. Una din cele vestitură do deputat în cir Sintămăria Orlea şi de la renului ce va fi cultivat în In solarii s-au pregătit în
iră radio; Tot la asemenea proble şcoala gazdă a manifestării. primăvară cu legume, car condiţii pentru însămînţa-
e muzică mai importante lucrări, a cumscripţia nr. 19 este şi me s-au referit în cuvîntul „Satul românesc — permanen tofi, sfeclă, porumb şa. în rca legumelor din prima
ia"; 11,00 fost construcţia şi întreţi Vasile Sav. „Acelaşi om ţă şi devenire" (sociolog Tra- paralel se lucrează şi în epocă — lucrări la efectua
11.05 Un nerea drumului Fornădia— vrednic, care a mai fost lor minerii Ioan Chilan, ian Dinorel Stăneiulcscu),
liiozdan ; Constantin Murărescu, Ion „Creaţie şi implicare" (Dorina legumicultura. rea cărora se evidenţiază
12.00 Bil- Sulighete. Fosta „cale de deputat în perioada 1969— Tîiiea, Ioan Vîrtop, alţi mi Brinduşa), „Anul editorial hu Fertilizarea suplimentară echipa condusă de Silvia
,05 Atlas care" a fost modernizată 1975", ne mărturiseşte to nedorean" (Valeriu Bârgău) a culturilor de orz şi griu
t comoa- în 1971/1972 pentru ca şi varăşul Ion Mureşan, vice neri şi energeticieni de la au fost teme cu larg ecou Ia Drîjman, iar dintre legu
15 ' van- preşedinte al consiliului Paroşeni. In dialogul lor public, iar Adrian Sas, cu s-a desfăşurat sub îndru micultori Anica Cociş, Ma
'3,00 autobuzul să ajungă la Su cu candidaţii de deputaţi creaţia sa ..Mic studiu de is marea directă a lui Dragoş ria Gherman, Petru Stan-
fi ,i-rl- lighete. popular comunal. Fiind om nu s-au limitat doar la torie locală", a deschis drum Visirin, inginerul şef al ciu şi alţii.
poezie
proză
aleti'l (te Tot el s-a aflat în frun al satului, participă la ac recitalului de dc Constantin şi Mena- De asemenea, s-a făcut
susţinut
scop so- tea cetăţenilor care au ie tivităţile obşteşti, este un propuneri vizînd înfrumu gache, Ana Maria Stoica, Do cooperativei. în acest fel
i,35 Ope- seţarea localităţilor, buna Tureu, s-a reuşit să se efectueze o recepţia definitivă a trac
dc Nor- şit la construirea căminului bun crescător de anifnale. lor gospodărire, construi rina Brinduşa, Camelia Hu- lucrare dc bună calitate. toarelor şi maşinilor agri
Dumitru
Fcgher,
Simona
ni); 17,09 cultural, clădire dată în fo El însuşi este un contrac rea de noi edificii social- rubă, Miron Ţie, Ionel Drăgă- Pînă în prezent — cu con cole ce vor fi folosite Ia
17.05 M«- losinţă în anul 1982. Pot fi tant activ, predînd în fie nescu, Valeriu Bârgău, Pctrl-
dumim- care an însemnate canti culturale, ci, arătînd că tribuţia mecanizatorilor O- pregătirea terenului şi se*
Ra
lo serii; menţionaţi aici Partenie transpunerea lor în viaţă şor Ciorobea şi localnicii Toma. liişor Paşca şi Iosif Lorincz mănat. A fost pusă la pre-*
Jenică
şl
Săptănu Bozan, Visalon Comea, Sil tăţi de carne de porc, vită, este legată indisolubil de du Igna Ioan Şcu — invi — s-a fertilizat cu îngră încolţire sămînţa în vede
Sculptorul
ă şi in- viu Bozan, Petru Gavrilă, lapte şi alte produse la a- munca lor, a tuturor mi tatul „Galeriilor Ritmuri" — a şăminte chimice pe bază rea producerii de cartofi
oastră * Ave] PîrVa, Viore] Părău chiziţii prin magazinul să nerilor, preparatorilor, e- împlinit armonios prezentarea de azotat întreaga supra timpurii. „
a. Om cu iniţiativă, el a
Hini, vo- ■- " r ' " tesc. Comunist cu multă nergeticienilor, celorlalte faţă semăpată cu cereale Pregătirile ce s-au făcut
formaţii •Reies că deputatul trebuie iniţiativă, harnic şi inimos, lucrărilor sale cu o apreciată
* Scară el s-a impus prin exemplul categorii de lucrători din proiecţie dc diapozitive. Lan păioase — adică 235 ha, la C.A.P. Băcia în vederea
sugestia fie primul care să re- această circumscripţie elec sarea volumului „Plantele din s-a administrat sare pota- bunei desfăşurări a cam
■nai; 22,20 Ave problemele circum- personal.
3,25—23,30 s ipţiei. Doi oameni, doi candi torală, s-au angajat să răs fereastră" al lui Valeriu Bâr sică pe o suprafaţă de 200 paniei agricole de primă
vară oferă garanţia că în
daţi de deputaţi, . cărora pundă prin fapte îndemnu gău, grupul vocal şi brigada ba ce va fi cultivată cu
'e altfel, în persoana ; rilor adresate de tovarăşul artistică a cadrelor didactice cartofi şi porumb, precum acest an unitatea va reali
u
l Angliei Bozan se îm- colectivitatea le-a acordat Nicolae Ceauşescu, secreta (lin comună au îmbogăţit plă şi îngrăşăminte complexe za producţii superioare la
pl^sc fericit responsabili- un prim vot, cel al încre rul general al partidului, cut sărbătoarea cărţii. (L. pe 30 ba ce vor fi culti lă PPiŢ t*
tat deputatului cu cea de derii de a candida. celor cuprinse în Manifes LARA şi DAN CIMPEAN — vate cu legume. TRAIAN BONDOR
me iru al biroului orga- B. MIREL tul F.D.U.S. corespondent).
,-crs (Pa
tă (Arta); leale sectoarele şi brigăzile
rro — se-
i — sala Pe 'drumurile judeţului - acţiuni energice
lodcrn —
ui şi ex- să-s! realizeze
ra); Ba
t C '» pentru desfăşurarea in bune condiţii i traficului rutier 5
r- (Urmare din pag. 1) puţin cărbune peste plan,
nte . x ‘ a ~ dar am realizat în plus 248
gafe (U-
continuă n grea din acest narea drumurilor spre şi deosebit de periculos. însă, oamenii coordonaţi nelui la ziuă. Silozurile m la lucrările de pregă
LUPANI: an, cu -) j mari şi ge dinspre unităţile miniere, Transportul de materiale de Alexandru Cătineanu, din subteran sînt pline". tiri. în februarie însă nu
ez
spînzură- ruri P ,j afectat siderurgice, spre toate în adjunct şef de secţie, şi-au Ce probleme are secto
L
CCi
VULCAN; serios Ş- j ţi a mijloa- antiderapante (zgură, nisip, ne-am făcut planul. Este
riile I-Il u cu a a treprinderile care lucrează cenuşă), constituirea depo făcut conştiincios datoria. rul IV? adevărat că sectoarele I,
\'F.a : Eca- eelor u „ toate impli în regim de. foc continuu. zitelor intermediare pe La fel s-a întîmplat pe raza — Două complexe merg IV, V au greutăţi de na
u
ţ
(Minerul); caţiile c ^ i g c e aici) — Secţiile, care au în .toate drumurile cu circu secţiei Păuliş, condusă de bine, două trec prin zone tură geologică, de tectonică
cl r
enturi la pe di unit j ţ i i _ grijă drumurile din zona laţie intensă au început Nicolae Gruici. Acest co cu intercalaţii mari de ste a stratelor, că unele capa
ude u u nos
seriile I-H rU a
JRICANI ţ ' „, ni, tovarăşe respectivă, dispun de utila încă din noiembrie, anul lectiv întreţine toate dru ril — subliniază maistrul cităţi sînt spre finalizare,
e l c z a t) ing. Ghe° Sefer , direc jele necesare intervenţiilor trecut. De atunci şi pînă murile de la LăpugiU şi electromecanic Constantin urmînd să racordăm alteia
Ilk
în lanţuri tor al , judeţene de impuse ? în prezent au fost trans Lupulescu, adjunctul şefu la circuitul producţiei, că
.
ORAŞTIE drumun 5 Juri Devn> — Dotarea tehnică este portate pe drumurile ju pînă la Simeria. Ori de cîte lui de sector. Apoi, silozul mai sînt şi alte greutăţi
riile I" 11 să vă refe. modul în repartizată în mod echili deţene peste 10 000 tone ori a fost nevoie, printre subteran e plin şi nu pu obiective. Totuşi, este ab- •”
1 lui Ba- care ^ a ( . acţio cei care au răspuns pre
3EOAGIU- ş brat în cele cinci zone, în asemenea materiale. zent la solicitările condu tem trimite la suprafaţă solut necesar să întărim or
nează c unităţii ce
opţil (Ca- o conduceţi, funcţie de importanţa dru — încleştarea cu iarna cerii secţiei s-au numărat cărbunele pe care l-am pu dinea şi disciplina în mun
IIAŢEG : nerea drum' u menţi- murilor şi numărul de ki a fost dură. Care au fost lucrătorii Petru Tămătaş, tea extrage. Mai sînt şi că, să dăm mai mare aten
brazi: şi comunale, judeţene lometri în exploatare. Toa cele mai afectate zone,? Ce Gheorghe Jurj, Nicolae probleme privind insufi ţie folosirii şi întreţinerii
cAlan : respunzătoare _ te utilajele, sînt în stare oameni s-au evidenţiat în Cucu, Vichcnte Bode, Emi- cienţa forţei de muncă, utilajelor şi instalaţiilor
lui singu- loa bună de funcţionare. Func- acţiunile întreprinse ? lian Miţar. Dc hărnicie au carenţe de organizare, de din dotare, să manifestăm
cultură) ; tare. dat dovadă şi colectivele disciplină, de angajare. operativitate în situaţiile
_ în cenţi
ile (Murc- din Orăştie, coordonat de Sperăm să le rezolvăm pe critice care apar. Nu esta
nul — se- mor n c a , c a . ORGANIZARE TEMEINICĂ, subinginerul Constantin toate cît mai repede şi din deloc normal ca din 50
u
m
ia). 650 de lucrător REZULTATE PE MĂSURĂ Tuţuleasa,. din Haţeg, co această lună să ajungem de brigăzi, cîte avem la mi
mizaţi
pe cinci secţii . . — ordonat de Ioan Bora şi la plan, să începem recu na Lupeni să-şi realizeze;
ţe — zonele Bia cel al secţiei de utilaj- perarea restanţelor. planul doar 25. Va trebui
AL , Orăştie, Hunedcpuliş, ţionează, la ora actuală, 7 — Cele mai grele situa transport, condusă de Ion întreaga activitate a mi să ne organizăm mai bine
HÎ5»'XT.-SrU ţeg — au stat 1U1 ' autogrederc, 5 buldozere ţii au fost în zona Hu Gavrilă, precum şi maiş nei Lupeni vizează acum lucrul în subteran, iar noi,
nenţă întretinerima- mari, 3 mici, 19 tractoare nedoarei. Pe majoritatea trii Nicolae Balşa, Mitu depăşirea greutăţilor cau toţi membrii consiliului oa
tlil P9,- trU ploatarea U corn** cu lamă, 10 autodube spe drumurilor care leagă cen Bosnea şi subinginerul Va zate de iarna grea, rezol menilor muncii să fim mai
5 ; vremea me a cel o- 1 559 ‘- ciale şi circa 15 autobascu trul siderurgiştilor cu loca ier Cristea care au asigu varea problemelor de trans fermi în activitatea de co
ot
'în general drumuri jideţene QC port intern şi de bună a- ordonare a activităţii pro- ,
1 variabil, lante, zilnic, de la I.T.A. lităţile învecinate s-a lu rat, la faţa locului repara
11
ierit. Vor nale. Iarn aceasta; ' şi I.J.T.L. — cărora Ie mul crat în trei schimburi la ţiile impuse la utilaje. provizionare a locurilor de ductive. Să ne preocupăm
iţii slabe nuit de apră, ne-a^‘ ţumim pentru sprijinul" a- înlăturarea zăpezii şi îm- muncă din subteran. Pri de asigurarea şi pregătirea
iă de bur- o mulţim de probi — Ce vă preocupă în vitor la sarcinile întreprin forţei de muncă, să dirijămi
11
zolat favo- cordat şi le solicităm în prăştierea antiderapantului. prezent ? derii în acest an şi la mo în mod corespunzător linia
1
1
ea poleiu- ceea ce tiveşte des/ continuare colaborarea. De Şeful secţiei, Virgil Cior-
sufla slab, tionarea perativă a" asemenea, am fost şi sîn- — Să facem totul pen dalităţile de abordare a lor, activă de front, să respec
, cu inien- zii de pdrumurile' tea, şi-a organizat bine tru ca d r u m u r i l e inginerul Gheorghe Mar- tăm sever tehnologiile de,
re pînă la tem ajutaţi de I.M. Hune activitatea, lucrătorii de judeţene şi cele comunale chiş, directorul unităţii, lucru şi normele de pro
.sectorul nesc cefele popula, doara, I.F.E.T. Deva şi An aici au acţionat energic,
lurile mi- îinttăţilficonomice al trepriza de construcţii hi să fie permanent în stare ne-a spus : tecţie a muncii. Acestea
n-inse între deţului/e-am mobi droenergetice Rîu Mare- cu dăruire şi responsabili cît mai bună de circulaţie, — în 1985, I.M. Lupeni sînt cîteva din gindurile
1 grad. Iar tate, reuşind să menţină iar unităţile economice să are un plan de producţie noastre pentru impulsiona
,tre Plus 2 însă pPr forţele un Retezat. în toate zonele, eirculabile drumurile. în nu aibă de suferit din a- de 2,4 milioane tone de rea activităţii din acest
ilocurl mai şi tehiî_ de cart dis rigorile iernii au fost în- tre cei mai harnici: Ale
oeală. ncm, (închiriat util vinse, circulaţia decurgînd cest punct de vedere; să cărbune, cel mai înalt ni ultim an al cincinalului
vreme re xandru Jangaene, Vasile reluăm activitatea de între vel din existenţa sa de un 1981—1.985. care sperăm să'
iriabil. Izo de la reprinderi, ne-; normal pe majoritatea căi- Benţa, Grigore Rus, Ilie ţinere şi reparaţie a dru secol. Nu este uşor de în ne conducă la rezultate
unsori sla strădui asigurăm color rutiere.
u-ezenta in- diţH. dii c-uLuie normal _ , iar- Glodiş, Adam Drăgan, Ion murilor, să ne îndeplinim deplinit. Noi ne bazăm însă bune în producţia de căr
lorare, de Pentru drUmuri Negruşe, Gavrilă Fluieraş, eu cinste sarcinile ce ne pe forţa colectivului nos bune. Sîntem hotăriţi ca la
km/oră din în signbi, pe toate cail )a a î etDut o dată eu ori- Lucian Constantin. N-a
nC
, de scrvi- rutiei I n tonta aceastt, j îngheţuri... revin. tru, pe puternica dotare alegerile de la 17 martie
riga). perio am acţionat prio e e fost uşor nici în zona Bra tehnică de care dispunem, să raportăm succese demne
ritar Lru dcscongestio- — Aşa este. Poleiul s-a dului, secţie care întreţine Interviu consemnat de pe exemplul brigadierilor de prestigiul minerilor de;
itaurut repede şi el este 200 km de drumuri. Şi aici, LIVIU BRA1CA noştri. în ianuarie am dat la Lupeni. .