Page 94 - Drumul_socialismului_1985_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 l

20.00 Teii
20,15 Cab
mai
Ift ;i
20,:i.7 , Jial
tru
dc
20,45 Via
Inf<
Teren fertil pentru progresul tehnic Nomenclatorul pieselor recondiţionate taje
nol(
Secţia sculăric şi piese muncă, o severă disciplină mul „Oitcit". Am stat în 'Un indicator economic sporirii, de fapt, a bazei găţit mereu cu noi şi noi 21.00 Filn
„Tii
de schimb din cadrul în­ tehnologică şi aplecarea cu uzină şi 24 de ore şi le-am distiiict în activitatea har­ proprii de aprovizionare. file, pe măsura finalizării Epi-
treprinderii chimice Orăş- pasiune şi răspundere asu­ făcut", arăta frezorul Ioan nicului colectiv al între­ Un plan complex de cercetărilor". 21,50 Tcl(
22.00 Inel
tie are o structură solidă, pra noului. ..Aşa se face. Alexe, meseriaş care lu­ prinderii mecanice de ma­ măsuri face referiri direc­ Am văzut şi am răsfoit mul
clădită pe şase piloni pu­ mai spunea interlocutorul, crează şi pe alte maşini. terial rulant Simeria îl te la îmbunătăţirea tehno­ această „carte tehnică"-, pe
ternici. .Aceştia sint atelie­ că secţia noastră, urmind Ca şi Gheorghe Cătănici, constituie rccondiţionarea logiilor dc recondiţionarc, care o scriu tehnicienii în­
rele de redactori, turnăto­ îndemnurile secretarului care a făcut rapid şi cu pieselor uzate de la vagoa­ de fabricare şi reparare a treprinderii : muncitori,
rie. sculăric. modelărie general al partidului, tova­ temei drumul de la recti­ nele intrate in reparaţii. reperelor necesare. maiştri, ingineri. La prima
forjă, debitări — fiecare răşul Nicolae Ceauşescu. ficator la maistru, sau ca Un volum apreciabil din „în legătură cu acest „ediţie" a avut 3—4 file.
BUCUl
un nucleu important in constituie un teren deose­ Mihai Koba şi Nicolae piesele necesare producţiei termen de „fabricare" — Acum a ajuns la numărul Radiopro
angrenajul secţiei. In 1004. bit de fertil pentru progre­ Josan, cu Puseu Trif şi se asigură pe această cale. sublinia losif Rădic, secre­ curent 57 şi sint perspec­ t>i î 6,4
pentru al doilea an conse­ sul tehnic. Tn 1984, am Gheorghe Lupu, ca Emil In 1985, faţă dc anul tre­ tarul comitetului de partid tive să devină un adevărat zilei in i
Radiojur
cutiv, secţia sculăric şi realizat 272 de matriţe şi ltu şi Toan Andreica, care cut, prevederile de plan al întreprinderii — specia­ „totri". pundem
piese de schimb a ocupat ştanţe noi". lucrează simultan pe cîte la acest capitol sint su­ liştii noştri au întocmit un La ce foloseşte „No­ tovarăşu
locul 1 in întrecerea socia­ Cum rodesc ideile teh­ 4—5 maşini de eiectro- perioare cu 10 milioane lei.' „Nomenclator al pieselor menclatorul" ? Cuprinde Ceauş esc
listă pe întreprindere. Şi nice aici ne explică mais­ eroziune, de copiat hi­ Aşadar, încă din „start" recondiţionate" care, după schiţe tehnice şi explica­ munca pl i
zată,
tot o formaţie din acest trul ' principal Dumitru draulic sau freze. se acordă importanţa cu­ cum se observă, nu are ţiile de rigoare, privind la toţi i
colectiv — cea condusă de Domnaru, un specialist de venită recondiţionărilor, ultima copertă, este îmbo­ piesele noi care pot fi (şi Revista
maistrul principal Ioan primă mină al întreprinde­ In condiţiile grele ale sînt !) fabricate din anu­ Curierul
Buletin
Marian, secretarul comite­ rii. care ponte lucra, după acestei ierni, şeful de echi­ mite repere uzate ale va­ Răspund
tului de partid al secţiei nevoie. pe orice maşină pă Nicolae Baltaru a venit goanelor. De pildă, din lor ; io.
— s-a situat pe primul loc din atelierul sculărie şi nechemat, duminica, la „osie casată" se execută Ştiri ; \
române
intre formaţiile de la ni­ nu numai de aic-i. „Pentru uzină, rezol vind proble­ 4 piese noi : inel de supra- rile so
velul unităţii. a creşte productivitatea mele de tratament termic înălţare la cutia de osie. Buletin
Ce au făcut mai mult şi muncii şi a reduce consu­ pentru întreaga săptămînă Radiocar
mai bine decit alţii oame­ mul dc metal, am simplifi­ următoare. Iar Gheorghe piuliţă cu creneluri la osie, lor... ii
neprevâz
nii muncii de la sculăric? cat execuţia unor matriţe Vcsn, Viorel Balaş, Stoian pană cuzinet boghiu dia- blicîtate:
Ce experienţa pozitivă au Mano’.escu şi Ioan Toaneş mond şi ţepuşă forjată. de ştiri
acumulat şi cum o mate­ şi sistemul de exploatare sint exemple în întreţi­ Sau : din „bară de trac­ secolului
comoara
rializează ei în activitatea a lor, eliniinind unele re­ nerea maşinilor. ţiune casată" există două 12,00 De
de zi cu zi ? Cine sint pere care erau în plus. Sint, iată, alte nume de posibilităţi — să se fabrice Clubul i
principalii autori ai suc­ inutile. în acelaşi scop. •pasiune şi dăruire în mun­ ori un număr de 9 piese, Fotbal. ]
lonia.
Ti
ceselor secţiei ? la execuţia matriţelor — că, fiecare constituind, în ori de 12 piese noi. Totul, rectă de
Inginerul Nicolae Eusu. dubluri folosim toate repe­ felul lui, un model pentru cu denumiri, desene tehni­ Muzică
şeful secţiei sculărie şi rele de la matriţele vechi, alţii, fiecare aducînd, în ce, tehnologii corespunză­ Orele se
nai; * )
piese de schimb — coordo­ mai puţin părţile active, perimetrul activităţii pro­ toare. ţională î
nator, de cîtva timp, şi al care se uzează şi trebuie ductive, o experienţă dem­ Ultima pagină a „No­ da forui
secţiei de piese auto (din înlocuite total". nă de urmat. Numai cu menclatorului" încă nu s-n ţionalc :
cadrul uzinei de mase Nevoia de nou, de pro­ asemenea oameni un teren scris şi, sperăm, nu se mr* s i,
Ha.
plastice) — releva, fără o gres, de mai mult şi mai al muncii poate deveni va scrie niciodată. Gîndirea K**sl
ordine anume, atuurile co­ bine este înţeleasă la ade­ fertil şi numai un ase­ vie a colectivului, ideile şi intr-v, o
lectivului de la sculărie — vărata sa dimensiune in menea teren poate, la rîn- soluţiile tehnice care ţîş- nai; 23
tragerii
piese de schimb în activi­ secţia sculărie şi piese de du-i, să asigure dezvolta­ nesc, cum se ştie, dintr-o 23,05 Bij
tatea sa complexă, deose­ schimb a I. C. Orăştie. „A rea altor meseriaşi de intensă preocupare munci­ 23 25 __2
bit de importantă : o bună fost nevoie să terminăm marcă, altor caractere Ioan Muşa, dc Ia I.C. Ori ştie, din secţia sculărie, este torească, chiar că nu pot ştiri.
prin
maşină
lucrează
organizare a lucrului (pe cit mai repede uncie ma­ umane viguroase. prelucrător numită coordonate. dc El prelucrări pe cu o comandă ultra­ aven vreodată sfii-sit.
nu­
centru
modernă,
ateliere, formaţii şi schim­ triţe necesare executării merică. GJ7”
buri), o mare dăruire în reperelor pentru autoturis­ DUMITRU GHEONEA MARIN NEGOIŢA
7 august 1954 este ziua cinci facem pianul şi câş­ hi exploatarea zăcămin- dădeam 30 de găuri adinei „Procedeu de recupe­ narea fontei secundare DEVA
în care Iulian Doţa a în­ tigăm bine. tutui de calcar din cariera de 27 metri. După explozie rare în stare lichidă a (nealiate) — prin acelaşi Canada
ceput munca în minerit, — Vă iubesc ortacii ? Crăciuneşti se foloseşte de rezultau 20 000-25 000 tone fonici de spălare, rezul­ sistem de alimentare — o mulul <
minliroc
la E. M. Deva. Şef de bri­ — întrebaţi-i pe ei. Eu ciţiva ani metoda derocă- calcar derocat. Astăzi am tată în urma turnării ci­ cantitate de 4,5—5 tone biri (Pa
gadă este din 1902. rii in trepte. De sus în ajuns să detocăm 30 000 lindrilor duri indefiniţi din fontă aliată se scurge tru doi
am ortaci la Deva. dar (Arta);
— Mai sînt oameni din şi Ia Moldova-Nouă. Ruş- jos. In momentul de faţă, tone calcar doar cu 4 gă­ duplex". Acesta este ti­ prin jgheabul existent în Cursa
brigada iui 1962 ? — chiţa. Bălan. Am fost treapta I este epuizată. Se uri tip cuptor, adinei de tlul unei inovaţii semna­ maselotieră (partea supe­ A); U
l-am întrebat. acolo, am muncit, am exploatează în treptele a 30 metri. tă de un colectiv de oa­ rioară a ansamblului de loasă
(IModeri
— Mai • sînt. Roman deschis mine noi. La unii. ll-a şi a lll-a. Procedeul - Un calcul simplu ne meni din cadrul turnă­ turnare)., cordaţi
Toader, Alexe Ivdochi- care au deprins mai greu de derocare era, plnă arată că realizăm însem­ toriei nr. 2 a Combi­ în acest punct al flu­ tenuant
Dosarul
mov, Gheorghe Aprcute- meşteşugul mineritului, acum un an, cel clasic : nate reduceri a consumu­ natului siderurgic „Vic­ xului sra născut ideea ! ta); PE
Fonta aliată deversată se
sei. Vasile Crişan, Ion am lucrat luni în şir. Am galerii cu camere de mi­ lui specific de explozivi, de toria" Călan — atelierul forma un bloc fonia |
poate întărea,
cilindri.
puşcarea
nare,
„Se
acestora, vidia, ulei hidraulic, energie
de
Filip. Nicolae Dezmeri, să plec curînd să deschid in urma cărora rezulta roca electrică, in timp ce pro­ afirma că toţi oamenii solid care era dus în ring) ;
(Unirea
Ioan Cîmpan... Sint şefi alte mine. Dc aia sint bună pentru Încărcat şi ex­ ductivitatea muncii a cres­ muncii din cadrul atelie­ cuptor, la retopire. Se cu m
de brigadă, de schimb. miner şi comunist. îmi pediere la staţiile de con- cut foarte mult - continua rului nostru au participat, consumă 7(10 kWh ener­ (7 Noiei
artifieieri... fac doar datoria... casare şi de aici la si­ ideea iorezcrul Dorin Cobor. prin activitatea desfăşu- gie electrică, pentru pro­ A U-a
(Culţi”-
— Deri, ce-a trecut — Brigada lui Iulian lozuri. — Această metodă de rata, Ia realizarea acestei ducerea unei tone de fon- CV
m. i
LO.mEA
a lumii
„Secretul este nimica Cuptor de... extracţie 0 idee pentru energie NINOA!
11
(Muncit
CÂNI:
BRAD:
tă a K;
prin mîna lui Iulian Doţa rămîne uneori sul) — Nu eram satislăcuţi de derocare cu găuri tip inovaţii, precum şi a altor tă lichidă. în plus, pînă (Steaua
BARZA
Doţa... Cum munciţi dum­ plan ? randamentul acestei meto­ cuptor este de mare viitor lucrări tehnice cu carac­ la retopirea blocului dc de Med
neavoastră cu ortacii ? — Aşa ceva, nu. Dacă de. Săparea galeriilor dura - ţine să precizeze Constan­ ter de noutate — subli­ 5 tone fontă aliată, ope­ ORAŞTl
— De regulă, şefii de in fiecare schimb îţi or­ mult, munca era anevoioa­ tin Poenar. Prin modilica- nia tehnologul atelieru­ raţiile de turnare stagnau Cristina
la pe
brigadă merg la şut nu­ ganizezi lucrul cum tre­ să, efortul fizic mare, iar rea sapelor de foraj, in lui, sing. Ioan Cîorogar. — deşi gropi de turnare (Flăcări
mai în schimbul de di­ buie, toţi oamenii ştiu cantitatea derocată in urma sensul că le-am adaptat Este vorba despre expe­ există şi au ansamblurile BAI : C
rienţa colectivă ce se a- pregătite. Pentru a înlă­
riile I-I
mineaţă. Eu mă duc pe bine cc au dc făcut şi puşcării destuî de mică — incă două trepte lărgitoare, cumulează cantitativ, tura aceste neajunsuri — tură);
schimburi. Mai ales in fac, dacă aprovizionarea ne spunea inginerul minier realizăm găuri adinei in treptat, prin confruntarea prin modificarea jgheabu­ ruşu 1 sj
BRAZI:
cel care merge mai slab. cu cele trebuitoare este Mircea Bordean, şeful ca­ rocă, de 30 metri, in timp directă cu greutăţile pro­ lui, fonta alintă este co­ seriile
îmi găsesc zilnic vreme bună. tehnologia de lu­ rierei. Din 1979 am fost mai scurt, de regulă, una cesului de producţie, cu lectată direct intr-o oală Marfă
cultură)
să stau de vorbă cu or­ cru cunoscută şi stă- dotaţi cu foreze FC-60. Am pe schimb, solicitarea capu­ dezideratele multiple ale de turnare şi se reintro­ Tn aşte
tacii. Sînt 50 in brigadă, pînită. sarcinile de plan căutat in literatura de spe­ lui de acţionare se reduce, eficienţei economice, după duce operativ în stare li­ (Mureşi
îi cunosc pe toţi. Sîntem se realizează zilnic. Greu­ cialitate, ne-am Irămintat ceea ce Înseamnă prelungi­ care se produce saltul chidă, în cuptoare. Eco­ visurile
pentru a găsi noi procedee
prieteni buni. în anul tăţi mai sînt, se ivesc .de derocare a masivului de rea duratei lui de folosire. calitativ necesar. Efectiv, nomia de energie elec­
1984 nu a lipsit dc la mereu. Principalul este Dar adevăratul ciştig este oamenii au observat că trică : 3 800 kWh la un 5*—•321
lucru nemotivat nici unul. să le învingem. Cum alt­ piatră de calcar. Cu mi­ că vom ajunge la şase există posibilitatea eco­ cilindru duplex. în 1985
forezorii
se vor fabrica (există co­
nerii
şi
noştri, puşcări pe lună. Socotind,
Cînd au necazuri. mă fel decât muncind bine şi care nu aveau o experien­ nomisirii unei cantităţi menzi certe în acest
sfătuiesc cu ei, îi ajut. cu eficienţă tot mai ţă îndelungată, am trecut in medie, 30 000 tone cal­ mari de energie electri­ sens) 450 bucăţi cilindri *5 D«
car derocat la o puşcare,
între mine şi ortacii mei mare 1 ? Anul trecut am la metode de puşcare prin vom obţine lunar producţii că, în aplicarea proce­ de acest fel. Economie ciutură.
Teatrul
nu există secrete. Nu­ realizat cu brigada mea galerii cu Încărcături alun­ deului dc turnare duplex. totală : 1 710 000 kWli ! şoara :
mai mult de 16 000 tone lot mai mari. Aşa a apărut şi s-a ma­ nebună,
mai secretul muncii bine gite şi găuri de foreze tip terializat inovaţia res­ Deocamdată, economia nu", de
făcute... minereu complex peste cuptor, cea din urmă re- ... Un colectiv mic - 185 pectivă". se realizează la cilindrii
plan. în ianuarie şi fe­ de oameni — inimos şi eu o greutate brută de
— Cum îi Judecaţi prezentind o noutate abso­ Cum se obţine concret 12,5
dumneavoastră pc ortaci? bruarie am făcut planul, lută in materie. harnic munceşte la cariera tone. Incepînd din
îl facem şi îl depăşim şi de calcar Crăciuneşti. 102 un consuni mai redus de toamna acestui ultim an
— î ntîi şi întîi, după Treapta a ll-a de exploa­ energie electiâcă ? în uti­ al actualului cincinal,
muncă, aşa cum ne cere în continuare. Să nu vă tare, cota +320 metri. Ur­ sint comunişti, cei care se lajul pentru turnare sînt cînd va fi pus în func­
închipuiţi că Iulian Doţa mărim la lucru pe forezorii află mereu In fruntea bă­ Timp
secretarul nostru general, golite — printr-un sistem ţiune melanjorul electric, iru azi
t o v a r ă ş u l Nicolae şi ortacii lui au ceva Constantin Poenar, Ioan tăliei pentru a asigura si- ingenios de alimentare se vor turna „duplex" Vremea
secrete. în afară, bine­ Ursa, Cornel Bota, Dorin derurgiştilor calcar tot mai (de jos în sus) — oalele şi cilindri uriaşi, cu greu­ să şi c
Ceauşescu. Apoi cer or­ mult, mai bun. Caută, se mult
dine, disciplină, bună or­ înţeles, de cel al muncii Gabor — cei mai buni din cu fontă primară care tatea brută de 34,5 tone. spre sf
bine făcute, bine organi­ carieră, pionierii aplicării frămintă şi, spre lauda lor, conţine importante ele­ în acest fel, economiile tul va
ganizare, folosirea timpu­ zate. Aşa am ajuns frun­ noilor metode de derocare găsesc mereu noi căi şi energie electiâcă vor din se>
lui de lucru şi a utila­ a calcarului. procedee in lupta cu roca mente de aliere. Din a- de intensil
taşi. Cu brigada şi cu ceasta se formează, nu­ fi mult mai mari, efi­
jelor. Adică, tot muncă. mina. Pe centrală şi pe — Cînd am Început apli­ dură, pentru creşterea pro­ mai în spaţiul cochilei cienţa metodei aplicate nă la 4
peratui
Cine vine la Doţa în bri­ ţară 1 carea procedeului cu găuri ducţiei de calcar. pentru tăblia cilindrului, va spori pe măsură. fi cupi
gadă ştie — dacă nu în­ tip cuptor — arăta Ioan crusta dură în grosime grade,
vaţă, — că numai mun- GH. I. NEGREA Ursa - pentru o puşcare G. IGNAT de 60—70 mm. ’ La tur­ M. LIVEZEANU intre 1!
mineaţ.