Page 34 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 34
*oq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 61
Congresului al XlII-lea al P.C.R. - m Tele
de acţiune al întregului popor Wi 20,35 Forun;
20,00 Teleju
popul;
20,50 Partid
Romăi
* Em
muzic
SARMIZEGETUSA - vatră milenară, la ora împlinirilor socialiste 21,20 Ţara i
portaj
21,40 Fotbal
Homâr
prelim
ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA, PENTRU pionat
(color)
SARMIZEGETUSA MILE PROGRESUL Şl DEZVOLTAREA COMUNEI rvansi
NARĂ. Simbol de amplă du; fi
za I)
şi profundă rezonanţă în Un dialog cu Valeria peste 5,5 milioane lei, rea- 22,30 Teleju
conştiinţa neamului româ Secan, primarul comunei lizîndu-se pe această cale 22,45 Fotbal
nesc. Leagăn al osmozei şi Adam Corui, vicepre numeroase obiective de Români;
II-a).
daco-romane, loc de ge şedinte al biroului execu interes obştesc. Deputaţii
neză a poporului nostru. tiv al consiliului popular Alexandru Suciu, Aurora
Cuvînt de sorginte daci Hibais, Traian Armioni,
este relevant pentru dru
că, evocînd eroism, mă mul parcurs de această lo Băiuţ Biriş, Ionel Ducaci şi
reţie şi, mai ales, dăi calitate hunedoreană în alţii se numără printre cei
nuire peste secole în ţi anii edificării socialiste a mai activi cetăţeni, ei fiind
nuturile carpatice. Nume „sufletul" tuturor acţiuni BUCURE!
ţării. dioprogram
a cărui simplă rostire face — Ce semnifică Sarmi lor noastre colective". 0,30 La or;
să-ţi vibreze sufletul, tre- zegetusa în istoria multi — Consiliile populare din agriculturii
zindu-ţi înălţătoare senti milenară a patriei se ştie. mediul rural au datoria de treaga no
2.00 R-adioj
mente patriotice, de dra Ce reprezintă ea astăzi ? mare i’ăspundere de a ac III-lea Coi
goste şi mîndrie pentru a- ţiona cu perseverenţă pen siliilor pti
ceste binemeritate melea V. Secan : „Sarmizegetu tru realizarea programu Revista prc
cui melodi
guri. sa este astăzi comuna ce lui unic. Ce ne puteţi spu Icttn de şt
beneficiază din plin de ne în această privinţă ? pun dcin
SARMIZEGETUSA ANU civilizaţia socialistă. Dacă A. Corui : „în acest an, 10.00 Bul;
LUI 1985. Localitatea hu- în anii de început ai so efectivele au crescut cu 16 10,05 Interp
populară ;
nedoreană care a cunos cialismului era o localita bovine, 620 ovine, 414 le socialist;
cut de-a lungul dăinuirii te rurală cunoscută mai «Ie ştiri ; 1
ei peste veacuri perioade mult prin istoria sa, astăzi porci, încărcătura de ani solul copiii
liile obiect
male pe gospodărie fiind
de măreţie şi înflorire, ea a devenit o aşezare în de 1,2 bovine, opt ovfne, 11,35 Publi
dar şi vremuri de reflux, plin avînt, anii ce au tre doi porci, ceea ce înseam Buletin d
Ştiinţa sec;
este a s t ă z i , în anul cut de la Congresul al IX- nă că s-au atins preve Folclorul s
20 al „Epocii Nicolae lca al partidului fiind cei 13.00 De h
Ceauşescu", una dintre derile programului unic. Clubul in
mai fertili din istoria con Pe această bază participa Buletin d
cele mai prospere şi fru temporană a comunei. rea comunei noastre la în Eroului de-
moase unităţi adminis- Avem o cooperativă agrico făptuirea autoconducerii Cîntece :
nate
trativ-teritoriale /uraie din teritoriale este în continuă Sfatul
judeţul nostru. Deveni lă puternică, formată din creştere". Buletin d.
rea comunei nu s-a patru ferme de producţie Partidul -
bazat pe implantarea şi — vegetală, zootehnică, po — Cu ce va contribui co şi constitn 17
ţiuni ;
dezvoltarea unor activi micolă şi una specializată muna la fondul de stat şi române ; 1
tăţi industriale, ci pe în în creşterea animalelor col de autoaprovizionare ? * Radiojui
A. Corui: „Cu 125 bovi
sul Consili
tărirea şi ridicarea la pentru blană. O mare parte ne, 110 porcine, 300 ovine, * Revista
noi cote a ocupaţiei tra din drumurile localităţii de „DEPUTATUL DE HOBIŢA" radio ★ M
diţionale pe aceste lo reşedinţă au fost asfaltate, 235 hl lapte de oaie, 1500 ţii, muzică
Radiojurna
curi : munca pămîntului bl lapte de vacă ş.a. Ac Despre Alexandru Suciu şi noi, in timp ce ne în şi muncă. Numai in ulti ra '85 ; * 1
iar cele intercomunale mo ţionăm cu maximă răspun 22.00 o zl
şi creşterea animalelor. dere pentru realizarea sar am aflat încă de la înce dreptam spre Hobiţa, cu ma vreme am reparat că Radfoluma
Dacă astăzi Sarmizegetu- dernizate. S-au construit cinilor ce ne revin în ca put cîteva lucruri esenţia intenţia de a-l cunoaşte. minul cultural, şcoala, am •aţele tra
două blocuri de locuinţe.
sa, cu tot ce reprezintă le : la cei 54 de ani ai Nu era acasă. Se afla îm curăţat zeci de hectare de Preş; 23,05
Avem şcoli şi cămine cul drul dezvoltării economi- săi este de 21 de ani bri preună cu un grup de ce păşuni şi fineţe, am repa zicală; 23,3
ea pe plan economic, edi- co-sociale în profil teri de ştiri.
litar-gospodăresc, cultu- turale în toate satele, o torial, ţintind un loc frun gadier la C.A.P. Sarmize tăţeni ai satului la cură rat drumurile satului, am
ral-artistic şi spiritual este reţea comercială formată taş în întrecerea ce se des getusa, timp în care a do ţarea şanţurilor de pe mar plantat sute de pomi fruc
vedit cu prisosinţă price
una din comunele de din unităţi de desfacere în făşoară între localităţile pere, răspundere şi hărni ginea drumului ce leagă tiferi şi multe altele...". „Ai
Hobiţa de Sarmizegetusa.
uitat, Alexandre, de maga
e
frunte ale judeţului, fap fiecare sat şi 12 secţii de rurale a l judeţului nos cie în organizarea şi des Aşa că scurtul dialog s-a zinul nou, pe care-l ridi
tul se datoreşte vredniciei prestări servicii. Aceste tru". făşurarea muncii pe ogoa desfăşurat în mijlocul oa căm acum" — intervine ci
locuitorilor săi care, ade- obiective şi multe altele V. Secan: „De aceea re ; de 10 ani, de cînd menilor, vorbele deputatu neva. ,,N-am uitat Anuţă,
rînd cu deplină dăruire s-au înfăptuit cu sprijinul proiectul de Lege privind lui fiind întărite de consă dar ii abia în roşu, ne-om DEVA ;
este deputat in consiliul
la amplele programe a- financiar al statului şi cu autoconducerea, autogestiu- popular comunal, „deputa tenii săi. „Cite n-am făcut lăuda cu el cind îi gata" săi (Patria
cruce (Art;
11
doptate şi traduse în via participarea cetăţenilor . nea economico-financiară tul de Hobiţa", cum i se noi împreună, in aceşti ani, răspunse „deputatul de RA : Cili
(Modern,
ţă de partidul nostru, îşi — Ştim că organul local şi autofinanţarea unităţilor spune, a dovedit ini în Hobiţa I ? Ne-am rostuit, Hobiţa" — cel care spunea în cireş
îmbogăţesc permanent al puterii şi administraţiei administrativ-teritoriale a ţiativă, perseverenţă şi prin muncă, gospodării că ,,secretul" prestigiului de B ; Pied
tezaurul împlinirilor pe de.stat are o bogată expe fost primit cu deosebită devotament in realizarea frumoase, uliţele, satul in care se bucură in rindul (b .a^ăral *
pa
toate planurile muncii şi rienţă în munca cu oa satisfacţie de către toţi tuturor acţiunilor şi obiec întregul său arată astăzi consătenilor constă in fap tel Jorv
vieţii. menii... locuitorii comunei noas tivelor de interes obştesc. un nivel de civilizaţie şi tul că toate acţiunile în TROsANI
(Paring); 1
V. Secan : „în tot ceea tre. Traducerea lui în via Sarcinile ce-i revin în ca bunăstare nemaiatins pină fruntea cărora se situează (Unirea);
SARMIZEGETUSA DE ce întreprindem ne sfătuim ţă va face din fiecare ce drul cooperativei agricole, acum. Şi, cele mai multe işi au sorgintea în rindul niang (7
MilNE. Existentă, deocam tăţean un participant mai atribuţiile sale de repre le-am realizat noi, oame oamenilor, ele fiind astfel LUPENI: 1
dată, pe machetele din cu oamenii, le cerem pă activ şi responsabil la via zentant al obştii săteşti, pe nii, prin acţiuni patriotice rezultatul iniţiativei şi mun flori (Cu
holul primăriei şi, mai rerea. Prin deputaţi, prin ţa obştii, în folosul dez care şi le îndeplineşte cu şi prin contribuţia în bani cii colective. CAN : Ro
la sat (Lt
concret, în prevederile delegaţii săteşti, prin adu voltării şi prosperităţii fie totală dăruire, îl deter NEA : A
cincinalului viitor şi ale nările cetăţeneşti etc. pur cărei localităţi, a patriei mină să fie mereu în mij mari iubii
celor de perspectivă, tăm un dialog viu şi per noastre socialiste, în lumi locul oamenilor, mai exact PETRILA :
seriile I-II
Sarmizegetusa viitorului îşi manent cu cetăţenii, îi na hotărîrilor adoptate de în fruntea lor. Ipostază în ANINOAS.
trage seva din acumulă mobilizăm la dezvoltarea Congresul al XlII-lea al care, de altfel, l-am găsit citoresc);
furi pe i
rile prezentului, avînd ca continuă a comunei. Nu partidului". zat); BRA
ferment al edificării so mai în perioada ce a tre mantice
GURABAF
cialiste şi comuniste hăr cut de la Congresul al II- rinţelor (
nicia, priceperea şi de lea al consiliilor populare, MÎNDRIA DE A FI ŢĂRAN RAŞTIE :
plina angajare în muncă de exemplu, valoarea mun Familia lui llişca şi Adam stării familiei. „Animalele tria); Set
ale oamenilor ei- cii patriotice se ridică la Corui, din satul Sarmize au fost de cînd lumea şi deţi fotbs
GEOAGIU
getusa, şi-a bazat întreaga sint şi astăzi rentabile" — rea unei
(Casa de
sa existenţă pe munca pă- susţinea Adam. Noi tot ŢEG : Vr
mintului şi creşterea ani deauna arj\ ţinut vite şi X-II (Daci;
malelor. Membri harnici şi oi multe, “de pe urma că vanşa ; 1
de microf
activi ai cooperativei agri rora am realizat venituri cultură);
cole din localitate, soţii frumoase. Anul trecut, de biecte foi
Corui sint recunoscuţi ca pe urma produselor preda şui) JLI/
te la stat am primit peste comandă 1
gospodari de frunte ai co 30 000 lei". ,,Este drept, LARI: Va
munei. N-au avut nicioda munca-i multă, zilnic, din
tă alt statut decit cel ac zori în noapte - inter
tual şi nici prin gind nu vine llişca - că doar 50 de
le-a trecut să-şi părăseas oi, trei bovine, patru porci
că satul natal şi „meseria"
şi cîteva zeci de păsări,
de ţăran. Adam şi soţia nu-s chiar uşor de ţinut, Timpul
sa llişca — o femeie a- dar merită I Şi în anul a- azi, li s;
prigă şi harnică, pricepută cesta avem contracte pen Vremea \
şi destoinică în toate tre tru un viţel, un porc, nouă Pagină realizată de deşi valo
rilor din
burile gospodăreşti, la lei ovine, 108 kg ide caş, 50 Înregistra
ca un bărbat - şi-au făcut kg de lină, lapte ş.a. din TRAIAN BONDOR şi MIRCEA LEPÂDATU tere. Cert
Ml, mai r
din creşterea animalelor un care am predat deja o tul va su
suport temeinic al bună- mare parte". Fotografii NICOLAE GHEORGHIU derat din
turile mii
prinse înt
mai scăzu
unde izol
duce bn
maxime
grade. Le
duce ceai
La mut
moaşă şl
cerul vai
va produ
