Page 47 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 47
17 OCTOMBRIE 1985 Fag. 3
„Laudă muncii,
evalu-ţia
După
de
In privinţa repertoriului,
ex
„Vă mai aduceţi aminte ?“ I Iui ui internaţional „Gcor- revenind la aceeaşi pie laudă omului"
cepţie In cadrul Festiva-
!
să din finalul concertului
ge Enescu", corul de ca- ce porneşte de la implo
* merâ „Madrigal" al Con- rarea aproape mută a „Laudă muncii, laudă’ '
fri e- „Bine aţi venit, tovarăşi Unsprezece, dintre cei 59 ţiei şi Invăţămîntuilu.i, I servatorului „Cipriot) Po- ploii şi apoi capătă am omului" este genericul
învăţători ! Ne mai cunoaş de învăţători care au slujit I n s p e c t o r a t u l u i şco . rumbescu" din Bucureşti, ploare, vădind o teribilă săptămânii cultural-educa-
astr» — teţi ? Au trecut 46 de ani şcoala din Ffondol în ulti lar judeţean, Iar primarul fi dirijat de prof. univ. dr. forţă interpretativă in
) o c i i tive care şi-a deschis pri
color), de cînd aţi plecat din sa mul secol, au fost de faţă comunei Certeju de Sus, J Marin Constantin, Artist care vaietul, pUnsetul, ru ma ediţie la Rapolttt
concurs, tul nostru, şi sîntem foarte la sărbătoarea care a în tovarăşul Constantin Cotar, Emerit, a concertat la gămintea prin intermediul
colabo- bucuroşi că aţi venit la săr sufleţit, duminică, întreaga a avut o succintă dar edi I Deva şi Hunedoara spre versului popular Jnsoţit de Mare. Organizată de ,
C. al
iiliul U- bătoarea şcolii. Tare v-am aşezare. Aniversînd 150 de ficatoare intervenţie privind ! marea satisfacţie a publi- efecte sonore — dangăt Consiliul comunal de e-
îeiaţiilor fi simţit lipsa dacă n-aţi fi ani de activitate şcolară la locul pe care aşezarea l-a I cului de aici. El a inche- de clopot, bătaie de tobe ducaţie politică şi cul
omunişti fost, azi, alături de noi, Flondol şi un veac de la cîştigat în economia jude » iat In triumf suita evolu- — generează o atmosferă
Consi- tură socialistă Rupoltu
l că toată suflarea aşezării construcţia actualului local ţului în timpul eroic ce | {iilor primelor scene ale limită. Dar ploaia vine şi
ontcrilor e prezentă la bucuria săr al unităţii de învăţămînt de poartă emblematic numele « ţârii in judeţul nostru, viaţa reintră in matca sa Mare, manifestarea bene
judeţele bătorii". Foştii elevi, azi aici, oamenii satului au ctitorului- ei, ca şi per care, pentru o perioadă, firească peste care se a- ficiază de apreciate ac
ud, Co spectivele ce i se deschid. ( au lăcut ca Hunedoara şează liniştea împăcării.
şi mu- bunici, ajunşi la vîrsta se venit cu mic cu mare la ţiuni — simpozioane, me
ireşti nectuţii, îşi înconjoară cu Şi tot ce a urmat: progra I să devină o Capitală a Impresionant râmîne pe se rotunde, tribune ale
drag dascălii de odinioară: mul artistic — susţinut de actului cultural de mare riplul „Păstrăvului" schu- democraţiei, expoziţii, în-
Vilma şi Vasile Lupu. 150 de ani taraful, formaţia de dan ţinută artistică. Cu aceas bertian aparţinind lui tîlniri ale publicului cu
suri, recitatorii, sohştii de
„la priviţi cum mîngîie de activitate la E.M. Certej, căminele
geamul clasei de parcă ar şcolară la Hondol culturale şi şcolile celor realizatori de film şi cu
fi obrazul unui copil. Şi în două aşezări — vizitarea ex formaţii artistice de pres
6.00 Ka- grădina şcolii a zăbovit în manifestare. Deschisă de poziţiei (adevărat punct tigiu. Duminică va. avea
mineţii ; delung. Cum să n-o lege prof. loan Vinţan, director muzeistic, realizat prin dra loc întilnirea fiilor sa
zilei in
l Radio amintirile, cînd un sfert de coordonator la Şcoala ge gostea faţă de şcoală şi i ta, orgoliul organizaiori- Franz Schogen, pe „în tului şi un amplu spec
ul. şi an- veac a fost trup şi suflet nerală din Certeju de Sus, sat a foştilor elevi), pro , Ier ediţiei a XVI-a a Zi- şelătoarele ape ale mu tacol, susţinut de ansam
arc; 8,00 sărbătoarea a dat posibi iecţia de diaton (impresio 1 lelor culturii şi educaţiei zicii". Intilnim aici moti
8,10 Cu- pentru şcoală şi pentru sat, nantă frescă a mineritului, bluri folclorice din judeţ.
• ; 9,00 împreună cu soţul d u m litate învăţătoarei Florica » socialiste „Sarmis ‘85", în ve ale muzicii mozartiene,
1.05 Ităs- Curetean, directorul şcolii învăţămîntului şi vieţii aşe primul rind ai Comitetu- weberiene, „corolei italie
Uorilor ; neaei". Foştii elevi ai în primare din Hondol, să zării) au dat măreţie săr , lui judeţean de cultură şi ne", ruseşti, maghiare.
e ştiri ; văţătorilor Nadejda şi Ana- facă un impresionant pe bătorii, în frumuseţea că Ij educaţie socialistă, a fost Un adevărat periplu este
alcloric ; tolie Litvinenco — bunici la
ile; 11,00 riplu în istoria celor 150 reia s-a simţit amprenta J pe deplin satisfăcut. Dar însuşi repertoriul „Madri Scrisoare din
1.05 Sîn- rîndul lor azi, îşi întîmpină de ani ai învăţămîntului muncii actualelor învăţă I am avut de cîştigat în galului" — de la Orlando
ui; 11,35 cu emoţie dascălii. local, iar foştii învăţători — toare — Florica Curetean şi primul rind, noi, toţi. di Lasso la Tomasso Lo-
Buletin — Dumneavoastră ? Vasile Lupu şi Anatolie Lit Dorina Pleter —, a întregu ' In cazul „Madrigalului dovico, Giovani Gastoldi, Oţeiu Roşu
Din co- — Eu ce să mai spun, vinenco — să evoce mo lui sat. Dialogul dintre foş | chiar şi superlativele pă- Thomas Morlay, Ad-olf A-
; 12,15 mente emoţionante din ac tii elevi şi foştii dascăli a >■ lese. Pentru că e un co- dam. Ca să ajungă la
-ştiinţi- cînd emoţia m-a copleşit ? continuat pînă tîrziu, între I lectiv artistic unic prin Dan Mi hai Goia şi Radu Graba nu-i întotdeau
>remieră Doar patru ani am slujit tivitatea desfăşurată în sat. barea „Vă mai aduceţi a- s armonia, căldura şi acu- Palladi cu „Cin-tec” şi na bună. De altfel, vechi
De la 1 această şcoală, dar e drept, Minerul pensionar Miion mlnte ?" — devenită lait I ratefe.a . interpretării, prin „Jcc" pe motivul acelei proverbe româneşti, şle
univers au fost anîi de debut în Nelega, fost elev al şcolii, motivul serii — primind răs dificultatea şi amploarea delicate „Mocirliţe cu tri fuite de înţelepciunea
de ştiri; învăţămînt şi frumuseţea sufletul întregii acţiuni a- punsuri emoţionante. î unui repertoriu fără egal, foi", maramureşene şi, de viaţă a oamenilor,
>ară lor n-are egal.-lată — ne niversare, ca şi decanul de A fost, duminică, la Hon I care ne ajută să fim mai ales, la „Festum hi- definesc această milena
EL»'' îndeamnă institutorul Livia virstă al foştilor elevi, Sa * martorii unor epoci de bernu.m" de Alexandru ră experienţă.' La ele
6,55 Sfa- Sorescu —, elevii mei de bin Gîţ, au readus în pre dol, o sărbătoare a reme I glorie ale muzicii univer- Paşcanu ce reînvie minu reflectăm ori de cîte ori,
00 Bule- morărilor nostalgice, aureo J sale. Este formaţia corală natele datini străbune ale din . prea mare grabă,
î Politi- ieri sînt azi părinţi, oameni zent amintiri „din banca a late de‘ frumuseţile împlini | care nu ţine seama de sfirşitului de an în care, pierdem bunuri pentru
Te apăr de frunte în sat sau la ca treia de la geam", frumu rilor contemporane' din * tipare în'-aşezarea sceni- cu lacrimi în ochi, retrăim care am ostenit. Pentru
mea — tedre, pe şantiere. Bucuria seţea sărbătorii crescînd în munca şi viaţa cejor care, | că, totul. cui minind in bucuria satului românesc că „graba strică treaba"
; 18,00 mea se pierde în marea intensitate în momentul au slujit' şcoala şi a celor , acea piesă din finalul din copilărie. -şi e bine şă... „ne gră
adiojur- bucurie a celor ce şi-au transmiterii cuvintelor de I concertului — „Ritual pen „Madrigalul“ a adus bim încet". La; aceste
temaţio- contopit, timp de decenii, felicitare şi salut din par care, prin şcoală, s-au for tru setea pămrntului", in un cald omagiu celei mai zicale a reflectat nu de
mat oameni. ■
0 Amfi- viaţa d dascăl cu viaţa tea Comitetului judeţean de I Care interpreţii sint răs- ample manifestări a spi mult şi Olga Rădules-
cmisiu- e partid, Ministerului Educa LUCIA LICIU pindiţi in Întreaga sală, ritualităţii româneşti — cu, din Oţeiu Roşu, în
r n
,00 Ra- oamenilor, a aşezării. ' creind un extraordinar e- „Cintarea României" p ; numele căreia Mireea
spUP>dfem | lect stereo. „Madrigalul", piesa cu acelaşi titlu de Rădulescu ‘ ne scrie :
a suges- * prin marea personalitate Ion Vintilă, iniţiatorului „După ce a făcut cum
zi în- I a dirijorului său, prin oa- ei, tovarăşul Nicolae părături la magazinul
vocturnă J menii Jui, şi-a creat o lu- Ceauşescu, şi acelei ines de confecţii din Sarmi-
timabile trilogii apropiate
4.00 Bu- I me muzicală aparte, de- nouă tuturor „Poporul, zegetusa, Olga Rădules
. venind un simbol roman-
cu a plecat grăbită, ui-
o
n
( ' . tic — care, - treci nd din Ceauşescu, R lui m â Marin , tînd pe tejgheaua, maga
"
i a
colo de greutăţi şi elor-
compoziţia
* fur; inerente, ţine treze Constantin. zinului o poşetă în ca
re avea 4 790 lei. N-a
| conştiinţe, o cultură mu- Mulţumim „Madrigalu observat lipsa acesteia
<. zicală. „Madrigalul", este lui" pentru intensa trăire dccît seara tîrziu, după
I unic pentru că e alcătuit artistică pe care ne-a ce a ajuns acasă. A doua
J in totalitate din solişti prilejuit-o, pentru posibi
1 urnea zi, dimineaţa, s-a pre
•iile I-II I - profesionişti, ai genului, litatea întoarcerii în noi zentat la magazin. Spre
(Arta); pentru că fiecare, in le- înşine de care, din cînd
^ii» ’o- J Iul său, in timpul concer- in cînd, avem otita ne plăcuta ei surpriză, cele
;e două vânzătoare i-au
nu..iai | tulul, a apărut in postura voie ! predat poşeta nedeschi-
sala B); ' de solist. MINEL BODEA
(Flacă- să. Dorim pe această
Călifar calc să-i mulţumim Var-
l Corvi- varei Cristian şi cole
NI: Că I
ii (Pa- P R O G R A M U L ge] sale, care au făcut
Unirea); un gest de înaltă cinste
dragoste
L.UPENI: Universităţii Politice şi de Conducere, şi corectitudine".
(Cultu-
Acasă Filiala Deva Confirmăm prin aces
^EA: Cu te rînduri primirea co
lincrul); Anul I — luni, 21 octombrie 1985, ora 17, în sala
a, cînd- Comitetului municipal de partid Deva ; respondenţei şi ne ală
; URI- Anul III — luni, 21 octombrie 1985, ora 17, în
intră în sala Cabinetului judeţean de partid; turăm gândurilor bune
; BRAD: zile expeditorului pentru
ui (Stea- Anul II — marţi, 22 octombrie 1985, ora 17, în sala
BARZA: Comitetului municipal de partid Deva ; lucrătoarele din Savmi-
lincrul); Anul IV — marţi, 22 octombrie 1985, ora 17, în zegetusa, pentru toţi cei
>c păsă-
Patria) ; sala Cabinetului judeţean de partid. drepţi şi omenoşi.
GEOA- Activităţile se vor desfăşura după programul a-
; sau de- O prezenţă de prestigiu in judeţul nostru : Corul de cameră „Emil Monţia“ din nunţat anterior. VALI ARDELEANU
e cultu- Arad (dirijor Ghcorglie Fluieraşi. Foto PETRU SPĂTAR
>robleme
da) ;
tă a mo-
Destine
«Ie cul-
D ragele In contul anului viitor \ i-au plăcut vorbele uşor dojenitoare de faţă. Cei doi copii, rămaşi sin
: (Sxnve- De ce nu vine mama ?
o se- t ale soţiei şi într-o clipă de pierza guri, sînt ocrotiţi de legile noastre
ia). Colectivul dc muncă al globală suplimentară în De ce nu vine tata ? nie mintală a pus mîna pe cuţitul drepte. Nicolae munceşte şi cîştigă
brigăzii nr. G din cadrul valoare- de 10 milioane cu care îşi tăia pîinea în fiecare zi, bine, lulianei i s-a stabilit o pensie
Antreprizei de montaj şi lei, o productivitate a întrebările de mai sus şi le pun înfigîndu-l în inima soţiei, în. inima după mama ei; diriginta, cadrele di
reparaţii centrale termice muncii mai mare cu 27 acum luliana Kiş-Kasza, o fetiţă de mamei celor doi copii. în zadar au dactice de la şcoală, colegii o ocro
nord-IIunedoara raportea la sută faţă de cea pla nici 15 ani şi Nicolae Kiş-Kasza, bă fost strigătele disperate ale fetiţei, tesc cu dragoste părintească, încer-
il pentru ză un succes deosebit în nificată. Iată şi cîţeva iat ce abia a trecut pragul frumoasei cînd să uşureze marele necaz pri
ie, 1985 : producţie: îndeplinirea cu dintre obiectivele finali vîrste de 22 de ani. Fetiţa este ele cinuit de plecarea mamei sale. Am
Ine rece două luni şi jumătate îna vă, iar fratele ei s-a încadrat la coc- discutat cu fratele ei care s-a an
Izolat zate în cursul anului: in localitate, pentru a asigura pîine îrt Fapte din instanţă gajat să aibă grijă de surioara lui
din
siderurgic
combinatului
seria
oi slabe. inte de termen a sarci stalaţia de creştere a ca
;lab pînu nilor dc plan pe anul pacităţii de răcire a ga bună, să suplinească intr-o măsură
sectorul casă. Un muncitor bun, harnic, în tot mai mare cu putinţă absenţa ma
urile ml- 1985. Şeful acestei bri zului de cocs, moderniza plină formare. Mama nu va mai veni mei, plecată atît de dureros de lin
cuprinse găzi, ing. Vasile Cuce- rea a şase cazane recu niciodată în casa lor din oraşul nou
i plus 4 renco, ne-a spus : peratoare la laminorul de în zadar au fost eforturile vecinilor gă copiii săi. Tatăl este la locul
maxime — Printr-o bună orga Căla-n. A fost ucisă mişeleşte de so ucigaşilor, pedepsit de lege, urît de
14 grade, 800 mm şi 7 cazane re ţul ei, într-o seară, în timp ce stă sosiţi la faţa. locului. Bestia de cri
va sem nizare a muncii, folosirea cuperatoare la blumingul ruia să pregătească cina pentru co minal îşi făcuse meseria cu dibăcie. semenii săi. Aşa cum o merită toţi
nat bru-' eficientă- a fondului de de 1300 mm, reparaţiile Procesul public care a avut loc necinstiţii, acei tot mai puţini care
piii şi soţul ei. Băiatul trebuia să se
timp disponibil şi a uti capitale la turbosuflanta întoarcă din clipă în clipă de la în sala arhiplină de la Casa de cul nu pricep să se încadreze în atît de
canea se lajelor din dotare, apro nr. 1 — la C. S. Hune muncă, fetiţa se uita la televizor îm tură din Călan, pedeapsa de 18 ani minunatele reguli ale bunei convie
cer va- vizionarea ritmică cu ma doara, centralele termice
posibilc preună cu o colegă. Beţivul de pă închisoare pe care legea aspră, dar ţuiri, ale vieţii demne, cinstite, în
intui va terialele necesare, lună pe cărbune — S.P.L. Brad dreaptă i-a dat-o criminalului s-au cărcată de bucurii, de omenie zii
icări lo- dc lună am realizat spo şi Haţeg, reparaţiile la rinte, dacă un asemenea ucigaş poa constituit în acte de învăţătură de
t, cu vi- ruri dc producţie caro, în centralele termice ale te fi numit astfel, se întorcea acasă
—G0 km/ sumate pe perioada tre U.P.C. Lupeni şi I. M. minte pentru mulţi alţi adepţi exa NICOLAE STÎNEA,
de ser cu mintea înceţoşată de băutură, geraţi ai băuturii. Sentinţa a fos* vicepreşedinte
ul. cută din an, se materia Petrila, altele. (loan Vlad, după o zi întreagă de circiumă. Nu primită cu deplină aprobare de cei cil Tribunalului judeţean
lizează într-o producţie corespondent).