Page 83 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 83
=1
DUMINICA, 27 OCTOMBRIE 1085 Pag. 3
tice, pe măsura numărului
VIZIUNE Copiii mun elevilor, depune eforturi B u n ă v o i n ţ a • in fruntea întrecerii
stăruitoare pentru ca vo
99
lumul de cunoştinţe pre i socialiste pentru mai m u l t
date să fie cel prevăzut cărbune, la mina Lupeni,
iIINICA Preluînd genericul unui aşezată la intrare, e cu de programa şcolară, cp Fără să pătrundem în cum ţi-o faci şi tu ic locul |
film documentar dedicat sută de mină. detalii teoretice şi nici în tău de muncă. Deci, ceva s menţine colectivul
e
rnal nimic mai prejos decit al
iua recoltei Ţinutului pădurenilor, drept „Acordăm o mare a- oricărei şcoli din mediul moralizări, noţiunea de firesc, care n-ăr trebui * sectorului III. De la în
intuia cmteeu- titlu . al reportajului, încer tenţie educării prin mun bunăvoinţă vrea să desem băgat in seamă, - cu care ceputul lunii octombrie,
nânesc (color) căm să ne oprim, de a- că şi pentru muncă a ele rural şi urban din judeţ. neze acţiunea voit de bine să nu-ţi încarci conştiinţa. * minerii de aici au extras
i populară ceastă dată la propriu şi vilor noştri, ne relatează Un alt aspect elocvent
i copiilor. Tc- al calităţii procesului in- a omului pentru alt om, Dar, de fa.pt, regretul 1 peste plan mai mult de
iteca ele gliioz- nu la figurat, asupra co directorul şcolii, tovarăşul făcută în mod dezinteresat. vine de la repetatele pro- ®
„Prietcnii văi- piilor şi specificului activi Aurel Delagramalica. Nu _ structiv, al eficienţei acti- 2 500 tone de cărbune.
erzi" (color) . vităţii de educaţie prin Ba mai presupune chiar să be‘ ale lipsei de bunăvoinţă | Contribuţii mai mari au
i duminical tăţii educaţionale ce se meroase ore afectăm prac te bucuri cînd poţi şi faci pe care ţi le-a oferit alt
e
desfăşoară cu tinerii locui ticii pe lotul şcolar unde muncă şi pentru muncă bine unora dintre semenii si alt om în diferite îm brigăzile conduse de
Ie Jnmei cltib- tori ai Cerbălului. Păşind cultivăm cartofi, sfeclă, realizate, il constituie reu tăi. prejurări. Şi, atunci îţi . I Costică Ene, Mihai Blaga
( -■) pragul şcolii generale de ceapă pentru aproviziona şita absolvenţilor de aici şi Laszlo Matyus ® Ac-
crea progra- Gestul ar trebui să. fie zici : uite cum ţie ţî se
aici, prima impresie pe rea cantinei din internat. in prima treaptă de liceu, ţionînd in spiritul hotă-
rnal care ţi-o conturezi e aceea Dorim pentru perioada de unii dintre ei ajungind, in firesc, neostentativ, pentru poate cultiva grija de a nu ririlor Congresului al III-
1
Internaţional a spiritului de vrednici gos iarnă o cămară bogată, final, muncitori cu înaltă că e o normă morală, ne- agasa pe cineva, de a nu *
îşti (color) calificare in combinatul si impusă de vreo lege juri exagera prin exigenţe de 1 lea al .consiliilor popu
ca României podari în care cresc şi se încărcată cu toate cele moft, iar altul, sau alta, • lare, privind intensifica
formează elevii. Chiar dacă necesare. ., împreună cu derurgic hunedorean, în alte dică, dar statornicită în
irtistic : „Cîn- sediul nu e deloc nou, el elevii am cules, de ase unităţi economice, profe tre oameni printr-o selecţie nu are prudenţa şi dorinţa i rea şi îmbunătăţirea cali
“ (color) sori, medici, ingineri. Ma a valorilor etice săvîrşite de a-şi insuşi bunăvoinţa, 9 tăţii prestaţiilor de ser
cui muzicii este întreţinut cu grijă. menea, in cursul toamnei, bunâcuviinţa.
Miini harnice de fete, ce cantităţi Însemnate de fruc joritatea dintre ei revin de-a lungul a sute şi sute vicii, Cooperativa meşte
mal vădesc certitudinea conti te de pădure : 500 kg mă in fiecare an, in perioada de ani. Un om a scris redacţiei ^ şugărească „Unirea" Pe
crea progra- concediilor, in satul natal
nuării in timp a minuna ceşe, 250 kg porumbele, __________________ I troşani a redeschis într-o
telor tradiţii creatoare planul economic fiind rea şi în haine de lucru dau • formă nouă, modernă, u-
UNI populare locale, au cusut lizat, la această oră, in o mină de ajutor celoi Î N S E M N Ă R I nitatea nr. 47 radio-tv,
rnal cu migală şi pricepere tot proporţie de 90 la sută. rămaşi acasă, la truda pă- I din cadrul complexului
t Ichnico- ceea ce putea fi scris cu Elevii sînt văzuţi mun mintului, îngrijirea ani ------------------------------ - •
ic unelte . adecvate — pano cind pe lotul şcolar, dar şl malelor. I Lonea • Ne-ar lua prea
folcloric (co- Bunăvoinţa nu se vinde, că i-a fost pusă la giea ^ mult spaţiu dacă am
uri, orarul, materialul di acasă, alături de părinţii Aşadar, ,,Copiii munţilor"
foLlcton : Cl- dactic, feţele de masă, lor, in cîmp sau Îngrijind nu şi-au uitat obirşia şi nu se cumpără, pentru că încercare răbdarea, fiind înşira toate numerele de
Ultimui epi- Împodobite cu motive loca animalele, fără a neglija menirea, precum şi cele nu are preţ, o dată cişti- băgat într-un labirint de înmatriculare ale auto
olor) le. Pină şi acea urare de Învăţate in şcoala primilor gată. Are însemnătate şi şicane ca să obţină un act • vehiculelor (îndeosebi din
■nai insă preocuparea lor de faptul că de cele mai multe simplu, fără implicaţii şi I
trea progra- „Bine aţi venit", semn al bază — Învăţătura. Colecti ani ! categoria de transport
ospitalităţii permanente, vul redus de cadre didac MINEL BODEA ori existenţa şi manifesta consecinţe pentru cei ce • marfă) pe care le-am
rea ei nu depinde de mine, trebuiau să-l elibereze. I
văzut înecînd în fum dru-
de tine, căci şi eu şi tu Bunăvoinţa, în starea ei, •
le-am găsit în viaţă, în nepoluată, spuneam, că l
„exerciţiu" pe cînd ne nu se vinde, nu se cum- •
Dacă la Deva, Oradea, Cluj, Călan. năşteam. in consecinţă pâră. Cum intră însă în |
ri I: 7,00 Ac- ■■ ne-o însuşim prin truda cîmpul obligaţiei şi inte
ji 60 de mi- resului capătă culoare, mi R e m e m b e r
ojurnal * Re- altora, a părinţilor, a şco
; 8,00 Ratlio- •O fi oare şi azi o aşa Nu e uşor şi nici de lui R. Vlad, dar, parcă lii, a colectivităţii. Nu o ros şi formă. Şira spinării *
satclo’" 9,30 duminică fotbalistică fru dorit, cînd ai un lot s-ar bucura mai mult dată ea trece prin bună- ii devine mai flexibilă, mai •
minic 12,00 moasă ca cea trecută ? restrâns numeric, din care dacă echipa lor ar cuceri îndoielnică, mai nesigură. I
ttru to, , 13,00 cuviinţă şi bun simţ. Trece
13,15 Din Din cîteva puncte de ve lipseşte şi un om de nă primul punct în depla de la vîrste la vîrste, mult Integritatea ei se clatină, «
orchestrei de dere ar putea să fie. dejde ca Mircea Marian, sare. Chiar în faţa unui iar sub tălpi se simt seis- ! murile publice. Oare fac-
iră a Razlio- Adică, tot trei meciuri de să joci şi să cîştigi în hunedorean de-al lor... depărtate sau identice, trece me şi mişcări de nisipuri. ( ţ torii tehnici din auto-
13,30 Radio- divizia B pot şi trebuie de la sex la sex, de Ia ţ coloane poartă ochelari
cmcilor; 14,00 faţa unui partener de ta • In divizia C, Dacia Mai rău e cînd cel că
; 14,30 Fotbal să se încheie cu victorii lia lui F. C. Maramureş Orăştie şi Victoria Călan grad la grad de cultură şi ruia îi pretinzi bunăvoinţa i cu lentile.„ f u m u r i i ? •
Llnut ; 17,00 ale echipelor noastre. Baia Mare. Dar cum nu joacă tot acasă. Că orăş- aşa mai departe, adică nu gestionează bunuri ale* ) in calendarul pe acest
ar ; 18,00 Bu- tienii au avut (meciul
1 ; 18,05 Pu- • Mecanica Orăştie tre e altceva de făcut, ju are, sau mu ar trebui să statului, nu personale. De I 1 an, tipărit de Antrepriza
,30 Muztcotc- buie să-şi continue cursa cătorii pregătiţi de B. s-a jucat ieri) o misiune aibă graniţe, ci să circule atîtea ori ajung! să te • j tuneluri căi ferate Bra-
tţi ; 20,00 Ra- pentru menţinerea titlu Vlad — sperăm la fel de mai uşoară, cu Unirea
10,15 Rezulta- exemplar mobilizaţi şi Sîimicolau, e clar. Vic liber, fluent, degajat, să fie umilească, fără pic de I i şov, am putut citi :
excepţlonale lui de lider al eficacităţii. o cupolă a comportamentu jenă. • / 1 IX 1971 - este fabri-
Hanul vese- Cu jocul său avîntat la dăruiţi jocului ca dumi toria însă va trebui să lui în raporturile dintre noi. — Caut o carte, recent I
umeul mclo- mijloc şi în atac, echipa nica trecută —, vor reu joace — şi să clştige — I cat primul scut romă*
Conseninărl ; şi să tranşeze victoria cu liderul serici, Strun Am Intrat într-un maga tipărită şi sosită — îmi • ţ nesc. Noi adăugăm :
irnal ; 22,10 lui I.. Cotruţ poate să se zin- să-mi cumpăr o pere spune un om. Există şi în t „ ...folosit cu succes la
porllv ; 22,35 impună net în faţa Unirii în acest meci ce va fi gul Chişineu. Mai ales che de ghete. Aveam de librăria asta, în faţa că- ( ’ săparea, în acelaşi an, a
ans ţ 23,5j ■ Alba Iulia, formaţie ce arbitrat de unul dintre că nici duminica trecută
de ştiri. ales, evident, numărul, cu reia ne aflăm, dar nu vrea* ' primului tunel de la Bâ>
nu prea a avut realizări loarea, forma şi comodita să mi-o dea. Nu vrea, i niţa, judeţul Hunedoara"
1
în deplasare. Se vorbeş ItarniM......... ; ||J pur şi simplu. • j • 1,90 la mie... olcoole-
te, însă, că după schim tea ţa purtare. Se ocupa — Mă duc cu nevasta în I
barea lui Al. Moldovan W\ S w*\ de noi, mai mulţi cum piaţa din Deva şi, la un • ) mie avea Florin Mateica,
s-au... schimbat multe în m părători, o tînără vînzătoo- i în timp ce gonea cu
atmosfera de lucru a e- re. îmi pare rău că nu chioşc de-a! C.L.F. — se * autoturismul 1 - HD -
chipei din Alba. Avem cei mai buni (deci Şi n-a cîştigat. Să credem i-am reţinut numele de pe plînge un alt om - găsim * / 9990 pe străzile V. I. Le-
mîinile cu- sever) arbitri — Nicolae că s-a rezervat, şi-a me
; Provocarea însă toate motivele să ecuson. Fiecăruia îi dă pere pentru compot, toc-^. ţ nin, Karl Marx şi Gheor-
;Arta); HU- Dinescu, din Vîlcea. Cu najat forţele pentru as dea o gheată, un pantof, ^ ghe Bariţiu, din Hune-
Sandokan, credem în cei de la Me optimism, cu încredere mai ce căutam.
zlel (Modern, canica, în dorinţa lor tăzi I... • Derbi local la un bocanc, aşteptînd cu — Vă rog să-mi puneţi 1 doara. „Aventura" il cos-
io--' <Mo- fierbinte de a se afirma că vom asista la un meri Vulcan : Minerul Ştiinţa răbdare încercările, privin- / tă un an închisoare, cu
1
> V - bun, cu toţii la stadion, — Minerul Paroşeni. Două şi mai bune - zice ne- (
ml
hwara,.,< Ne- continuu ca divizionară unde vor răsuna încura du-ne cu calm şi parcă cu ) executarea ped.epsei prin
astelul Cor- B de... cursă lungă, de şanse — una la Călan, un interes ca ceea ce-ţi vasta — că fac compot. 0 ţ muncă corecţională • Prin
v
’ETROŞANI : durată şi bună rezistenţă. jările „Hai Mureşul 1". alta ca şi.,. acasă — pen La care Vînzătorul repli- |
irglnt (Pa- • Jiul va juca la în dă să corespundă gustului. ^ cele cinci puncte de co-
mul şi extra- • Aurul Brad are oare tru Minerul Paroşeni să Unora le-a dat spre încer că : « , lectore ale sale, Ocolul
alrca); Joe cum, un meci mai uşor, frăţirea Oradea. Dacă depăşească pe Strungul
Noiembrie); este o echipă care se res care încălţămintea şi de — Şi cei vrei mata să l | silvic Petroşani o cules
asă (Cultu- cu Armătura Zalău, decît Chişineu în clasament. 4—5 ori, păstrîndu-şi ace fac cu ălelalte ? Să le* i şi predat, în campania
N : Pledone cel de săptămîna trecută. pectă, cum o credem, Nu şi pe U.M.T., care; laşi calm, ba însoţit şi de mănînc eu ? Am eu vreun | } din această toamnă, 11
Luceafărul) ; Jiul nu trebuie să piar după jocul cu Unirea
iese păsările Dar, cum nici un meci dă I Atît în folosul pro cîte o sugestie. într-o a- păr aici lingă mine să cu-* 1 tone de afine, opt tone
incrul); PE- nu e uşor, jocul trebuie Tomnatic, poate deveni tare stare ai, uneori, sen leg ce vreau ? la aici ce-ţi | ^ de zmeură, 3,5 tone de
y II (Munci- privit cu toată seriozita priu, cît şi pentru... terţi.
SIOASA: De- tea şi să aducă Aurului lider. Dacă la Călan timentul de regret că, fără dau şî taci din gură ! * ^ ghebe, cîte o tonă de
i dragoste • In divizia A, Corvi- flăcările (încă) nestinse să vrei, pui la încercare — Poftim probă de bună- |
i; URICANI: o victorie clară, nece nul joacă la „U“ Cluj- t mere pădureţe şi de
viată (Rctc- vor lumina drumul Vic răbdarea unui om, răbda voinţă — conchide amărît } mure, trei tone de plante
#
: Rămăşagul sară pentru ca echipa Napoca şi mare bucurie toriei spre... victorie. re care are şi ea limi omul. ) medicinale • in incinta
C) ; GURA- brădeană să-şi poată re ar trăi suporterii hune-
0
sando — se- cuceri suporterii, care, doreni dacă jucătorii lor Dacă, dacă... Dacă ar fi tele ei fireşti. Aşa se întîmplă cînd o ţ şantierului noii preparaţii
(Minerul) ; Dacă stai un pic şi te valoare morală ajunge să | ^ a cărbunelui din Uricanî ş
: Piedone din păcate, au corn pă favoriţi ar uita că an aşa uşor şi pe gazon ca gîndeşti, însă, ajungi Ia ţ a fost deschis un chioşc
tria); Săp- răsit-o. Să auzim de... trenorul clujenilor este pe hîrtie... Am avea ia fie vîndută şi cumpărată, *
tllor (Flacă- fostul lor antrenor... Si concluzia că regretul este l de desfacere a produselor
U-BAl: Vul- brădeni fericiţi. răşi bucurii şi satisfacţii. nejustificat, pentru că acea mijloc de umilire. |
dc cultură); • Mureşul Deva este gur, că hunedorenii, toţi / agroalimentare • Se mal 1
îăşagul (Da- vînzătoare îşi face datoria, CORNEL ARMEANU ţ pot pune gogonelele ta |
Glissnndo — din nou la mare examen. se bucură de succesele NICOLAE STANCIU ij murat. Sînt şi în piaţa
CALAN :
oilor tîrzii ^ Devei. A venit şi sare în I
ură); SIME- ) magazinele alimentare din
(Mureşul) ;
divers (RU ţ municipiu... • în perioa-
LĂRI Sin- Balasz au ieşit din schim- | Bun doar pentru recepţie ? / da care a trecut din a-
(Mii'crUl); bul de lucru cu diverse' cest an, colectivul între-
REFLECTOR produse alimentare : zahăr,! In luna august, blocul cu vinacct, uşile de la tuală aerisire. In reali i prinderii de confecţii Vul-
carne, legume şi fructe. I
C100
din
Pentru această „confuzie" ' construcţie a Aninoasa — apartamentul nr. 4 erau tate, aceasta nu există ^ can a livrat la export
I.A.C.M.M.
„prevăzute" cu găuri prin
vor suporta consecinţele. . | Pentru că c evidentă lip (| cu 17 milioane lei mai
• Fugeau de muncă. 1 Petroşani — a fost dat care intra cu uşurinţă sa coşurilor de ventilaţie l multe mărfuri faţă de
în folosinţă. Cum a fost
jabil pentru Întrucît au refuzat în re • Răi platnici, lancu ] pumnul, instalaţiile de a coloanei şi a clapetelor I întreaga cantitate expe-
nbric 1985 : petate rînduri să se înca Mustaţă, locatar al apar- J dat ? E o întrebare la care apă din apartamentele reglabile. Locatarii — 1 diată partenerilor externi
tenţine fru- trebuie să răspundă con din dreapta casei scări- numeroase familii cu
noaptea şl dreze în cîmpul muncii, tamentului nir. 33 de pe i structorul, cel care a cau rilor I au fost înfundate ^ în a n u l 1934 • Azi, 27
Serul va fi Mihai Donici şi Ion Mariş strada Ştrandului din Hu- I zat atîtea necazuri fami copii mici — nu benefi ţ octombrie 1985, luptătorii
mult senin, din Hunedoara, au făcut nedoara a încercat să sta- ! ciază de căldură. Noua
tla slab pî- cunoştinţă cu’ prevederile bilească un record în... | liilor de mineri şi alte ca instalaţie de încălzire are l „de libere" din cadrul
t din nord- / C.S.Ş. Petroşani - antre-
aturile mi- Decretului 153/1970. Timp neplata chiriei, avînd o ! tegorii de oameni ai mun o seamă de defecţiuni,
îuprinse în- de şase şi, respectiv, trei cii care s-au mutat în majoritatea caloriferelor ' naţi de Vasile Făgaş —
;ero grade, luni au vreme să reflec datorie de 15 000 lei la | noile apartamente. Pentru chiar de la recepţie. La ţ intră in competiţie cu cei
me între 10 asociaţie. La concurenţă se < curg, iar în unele aparta
Frecvent se teze la ceea ce înseamnă... aflau şi Işvan Hiristoi şi | că nu a fost instalaţie sa unele baterii şi sifoane mente acestea au provo ţ de |a cluburile similare
rumă şi lo- fuga de muncă. nitară care să nu fie ale instalaţiilor sanitare, cat hiar inundaţii. ^ Dinamo Braşov şi Viito-
sol. Pe a- Ştefan Histef. S-au con- < defectă de Ia început, c
a semnala în loc de garnituri s-a Lipsa de răspundere i rul Cluj-Napoca. Fiind
• Mica ciupeală. Con- vins că această practică | n-a fost geam şi uşă care pus chit (pentru gea cu care unii lucrător ai
1
Vremea pre- fundînd cantina I. M. Pe- trebuie abandonată. ■ să se închidă ca lumea, muri I), rezişti nd doar I.A.C.M.M. şi-au îndepli ' ultima întrecere inter — J
moasă şi n-a fost... Dar ce a fost, \ serii - a Vl-a — le dorim 1
triabil. Vînt trila cu cămara proprie, Rubrică realizată la... recepţie. Instalaţia,, nit mandatul de construc ^ succes deplin şi califi-
intensificări Paraschiva Movilean, Ro- de fapt ? de aerisire e inexistentă tor nu poate fi tolerată.
km/h din cu sprijinul ^ carea în etapa finală,
ic. (Motco- zalia Lorinţ, Ema Herin- Inspectoratului judeţean Cerccvelele şi binalele la scară I. în z a d a r ' î n Conducerea întreprinderii
ziciu : P. dea, Lucia Alba şi Maria de interne au fost vopsite cu... val interiorul a pa r ta m en toi or trebuie să aibă un cu- ^ pentru titlurile naţionale ! ţ
sau în cel mâl bun caz "o nişă ar sugera o even vînt de s p u s !
i i