Page 91 - Drumul_socialismului_1986_02

\
pag. 3
)7 • JOI, 27 FEBRUARIE 1986

Cercetarea ştiinţifică a elevilor — SERILE CULTURAL-EDUCATIVE

VIZIUNE în consonanţă cu pregătirea PENTRU TINERET
profesională, cu educarea tinerilor D E V A . Deci, se poate şi bine
mal
litatca In eco-
Activitatea de cercetare tre ele ocupînd locul I la Cu fiecare cercetare so­ La aproximativ două gini ale unor monu-
:ţe? noastră — ştiinţifică în rîndul elevi­ fazele judeţene, fiind pro­ licităm referenţilor o mi­
;ca E p o c i i lor a fost învestită cu sar­ movate în etapele finale nuţioasă sistematizare pe săptămîni de la publica­ mente şi vestigii dacice.
:scu. rea unor materiale des­ Tot cu intenţia unui ast­
mc — concurs cini de mare răspundere (unde una a cucerit pre­ baza unui plan stabilit. pre cadru] organizatoric fel de caracter de conti­
I. Participă re- Ia Congresul ştiinţei şi în- miul III şi două — men­ Confruntările elevilor noş­
itativclc judc- văţămîntului, orientările şi ţiuni), Dar şi celelalte lu­ tri cu colegi din judeţ şi şi ţinuta necorespunză­ nuitate, simbătă a fost
Sotoşani, Dîm- toare ale serilor pentru prezentată tinerilor o
, Ialomiţa, Si- indicaţiile date de secre­ crări au fost apreciate la din ţară le-a întărit încre­ tineret, putem spune acum scurtă imagine a judeţu­
Timiş tarul general al parti­ fazele» judeţene cu locuri derea în posibilităţile lor
mal. dului, tovarăşul Nicolae fruntaşe. de cercetare, iar aprecie­ că marea, majoritate a lui nostru din punct de
acestora, organizate în vedere etnofolclbric. De
Ceauşescu, la acest înalt Desigur, lucrările prezen­ rile din presă, privind lu­ municipiul Deva, în spe­ un real succes s-au bucu­
forum, constituindu-se pen­ tate au antrenat un număr crările de cercetare ale e- cial la Casa de cultură rat, apoi, cântecele cu­
tru slujitorii şcolii în pro­ mare de elevi în culegerea levilor noştri — Carmen au devenit ceea ce tre­ noscutei soliste de muzică
grame de muncă -şi acţiu­ datelor de la informatori, Maier, Traian Bucur, Sil­ buiau să fie : acţiuni cu populară Mariana Dră-
ne revoluţionară. La tri­ ceea ce a imprimat lucră­ viu Voicu şi alţii, cu refe­ adevărat gîndite şi aşeza­ ghicescu.
îTI I: 6,00 ILa- buna acestui congres s-a rilor caracterul de cerce­ riri la conţinutul şi origi­ te la locul cuvenit in an­ Duminică, tinerii veniţi
ul dimineţii ; reafirmat, încă o dată, lo­ tare colectivă. Culegătorii nalitatea comunicărilor —
ncdicului; 6,30 cul şi rolul pe care disci­ de date au fost aleşi dintre sînt revelatoare. samblul muncii cultural- la Casa de cultură au
zilei în agri- educative, activităţi cu avut ca invitat pe scrii­
0 Radiojurnal; plinele fundamentale, şi a- elevii localnici din zona învăţînd din experienţa reale valenţe spirituale torul Gligor Haş.n, care
n ţară ; 8,00 lături de ele limba şi li­ unde s-a efectuat cercetarea, acumulată, dar mai ales le-a prezentat o seamă
rsei; 8,10 Cu­ teratura română, îl au în care şi-au cunoscut foarte aplicînd în practică orien­ Venit dc pe băncile Li­ puse la îndemînn tineri­
tiilor; 9,00 nu- ceului agroindustrial Ilia, lor. de legende legate de me­
iri; 9,05 RăS- formarea generaţiei de bine informatorii. A.şa s-a tările pe care le-a dat cer­ mecanicul Emil Brctotca- Comitetul judeţean de leagurile hunedorene. Sea­
iscultătorilor ; mîine. procedat la cercetările co­ cetării Congresul ştiinţei nu sc remarcă între oa­ ra a fost marcată de
n dc ştiri ; Ca profesor de limba ro­ lective „Nedeia în satele şi învăţămîntului, urmă­ cultură şi educaţie socia­
menii
dc
încredere
ai
icc populare ; centrului de reparaţii mo­ listă, Casa municipală de prezenţa cunoscutelor ar­
ii corale; 11,00 mână la un liceu cu boga­ de pe Valea Grădiştei”, rim cu toată atenţia alege­ toare, dc la S.M.A. Deva. cultură, Comitetul muni­ tiste Leopoldina Bălănuţă
ştiri ; 11,05 te tradiţii şi activînd într-o „Tradiţie şi continuitate". rea temei, sistematizarea cipal al U.T.C. şi Clubul şi Anda Călugăreanu, al
piii Soarelui ; zonă cu mare încărcătură Nu s-au neglijat nici cer­ materialului în cadrul unui
tale; 12,00 Bu- plan logic, originalitatea tineretului şi-au dat rnîna căror recital de muzică
■iri; 12,05 Din istorică şi de cultură am cetările individuale, cum ATENŢIE şi colaborează rodnic încă şi poezie a constituit u-
Idolului; 12,15 dat şi dau. o mare atenţie au fost cele cu temele: „O lucrării, limbajul folosit, de pe acum pentru ca nul dintre niomcntele de
tclinico-ştlLnţl- cercetării ştiinţifice în do­ ediţie prineeps a lui Re- cu cerinţa ca referatul ce LA PREVENIREA
Avanprcmlcră breanu la Orăştie — Fră- va fi prezentat în sesiunea ceea ce se iniţiază să fie referinţă.
13,00 Dc la 1 meniu. Aceasta, cu atît INCENDIILOR ! mai aproape de preocupă­ Este un reviriment de
0 Buletin de mai mult cu cit am găsit mîntări — 1912", „Colecţie de comunicări să se con­ rile şi dorinţele tinerilor. substanţă, fără îndoială,
Ciuli univers numeroase teme legate de din poeziile marelui Logo­ stituie într-o sinteză a cer­
iiojurnal; 16,15 specificul local, care îşi cer făt Iancu Văcărescu, Bucu­ cetării. Fiecare lucrare de Ncrcspectarea regulilor Iată şi argumentele noii dar este mai cu seamă un
nicrcşti; 16,25 dc prevenire şi stingere a calităţi a serilor cultural- bun început in ceea ce se
economică ; dezlegarea. Am abordat reşti 1848" şi „Un registru cercetare este un nou pas incendiilor a determinat distractive organizate la preconizează a fi aici se­
medicului ; subiecte accesibile puterii de procese verbale din în' amplul proces instruc- rile cultural-distractive.
in dc ştiri ; de cercetare a elevilor 1867". (Un fapt semnifica­ tiv-educativ-al elevilor, răs- ca în unele gospodării ale Casa municipală de cul­
al. patria, po- populaţiei să sc înregis­ tură. Să amintim doar că la în­
ndu-şi condu- cum sînt: „Elemente topo­ tiv: pentru a putea cerce­ punzînd cu profesionalism treze însemnate pagube ma­ Remarcăm, in primul tregirea unor acţiuni cu
15 Te apăr şi nimice în zona cetăţilor ta ediţia prineeps cu lite­ cerinţelor de formare pro­ un bogat şi interesant
itria mea ! ; dacice din Munţii Orăştiei, re chirilice, din 1848, une­ fesională. şi culturală a ge­ teriale, în unele cazuri sol- rînd, o atmosferă de or­
serii : * Bu- dîndu-se chiar şi cu pier­ dine, la aceasta contribu­ conţinut educativ vor
irt; 18,20 Rc- care atestă continuitatea"; le litere fiind tipărite cu neraţiei pe care o pregă­ deri dc vieţi omeneşti. Din­ ind, desigur, măsurile participa Biblioteca jude­
tţională radio; în ultimii ani au fost pre­ caractere foarte mici, ele­ tim. luate, prezenţa activiştilor ţeană, Centrul judeţean
in de ştiri ; zentate la sesiunile de re­ vul a folosit ca unealtă de tre cauzele cele mai frec­
ratrul tinere(ii Prof. PETRU BACIU, vente care au favorizat pro­ şi cadrelor de aici şi de de librării, întreprinde­
; muzicală ; ferate şi comunitari ştiin­ cercetare lupa, formîndu-şi ducerea de incendii amin­ la comitetul municipal a! rea cinematografică, cele
; 20,15 ţifice ale elevilor opt lu­ deprinderea de a citi cursiv Liceul „Aurel Vlaicu" două teatre profesioniste
i .rullători- crări de cercetare, trei din­ cu litere chirilice). Orăştie tim : jocul copiilor cu fo­ U.T.C. Dar, marele câş­
La sugestia cul, nccurăţarea coşurilor tig, saltul făcut este latura din judeţ, ansamblul „Ha-
O zi intr-o de fum, improvizaţii ia cultural-educativă. Sîmbă- ţegana" etc. Nu vor lipsi
S'octurnă mu- tă, bunăoară, programul regizori, actori, oameni de
24.00 BUlc- PORNIND DE LA O SCRISOARE instalaţiile electrice şi al­
tele. Dar. iată cîteva ca­ serii de discotecă a cuprins ştiinţă şi cultură, solişti
zuri de incendii ce au a- cîteva momente pe care şi interpreţi de muzică
Cantina va fi redeschisă ! vut loc în ultima vreme,. le apreciem ca binevenite, uşoară şi populară.
din care trebuie trase ma­ în cadrul unei acţiuni ce Deci, se poate...
Cînd am citit scrisoa­ şina, cu cheltuieli de car­ nuă tovarăşul Busuioc; Cîte ximum de învăţăminte pri­ va fi permanentizată, sub IOAN S1COE,
rea primită la redacţie de buranţi, uneori cu întîr- nu s-ar putea face dacă ar vind respectarea cu rigu­ genericul „Să cunoaştem instructor
ata fără zes- la Comitetul judeţean
ile r-II (Pă­ la minerii din Ghelari am zieri. Dar se aduce. Ci la exista un pic de interes rozitate a normelor de istoria judeţului", prof.
ţi ea-n viaţă rămas pentru moment sur­ nevoile nefamiliştilor, pen­ din partea conducerii prevenire a unor astfel de Adriana llusu, muzeograf de cultură
1UNEDOARA : prinşi. Eram sesizaţi că re­ sionarilor, ale altor oameni. I.C.S.A.P. Hunedoara, dacă situaţii. la Muzeu] judeţean, a co­ şi educaţie socialistă
Modern — A); VALENTIN NEAGU
? mai vedem numita cantină de sus, din — Prin desfiinţarea can­ şi-ar îndeplini obligaţiile La locuinţa Iui Glicorghe mentat şi prezentat ima­
Bl; Contra- cartierul Cuţ, construită tinei — intervine subingi- ce-i revin pe linia diversi­ TTenţ din Leşnic, unde co­
n Santa Eucia cu numai cîţiva ani în nerul Miron Alba, secreta­ ficării preparatelor culina­ şul de fum nu a fost cură­
Acasă (Arta); urmă, o cantină modernă,
l : Evadarea rul comitetului U.T.C. de re, a satisfacerii cerinţelor ţat, s-a produs un incen­
Toată lumea bine dotată .şi utilată, a fost la E.M. Ghelari — minerii consumatorilor.- diu, arzîndu-i cămara, o
— seriile t-II desfiinţată, activitatea ei nefamilişti, mai cu seamă, Am trecut la ora prîn- parte din haine şi lenje­
rje); Muselie- fiind transferată la Teliuc. sînt obligaţi să consume zului pe la cele două uni­ rie. Din cauza jocului co­
mţă (Unirea);
Fata morgana Nu ne venea să credem hrană rece zi de zi, ceea tăţi. Ofereau o bogată ga­ piilor cu locul, Şandor
VULCAN : cel puţin din două motive: ce nu e bine deloc. mă de... băuturi şi... peşte Nagy din Deva a rămas
mai vedem prin Programul adoptat de — Ce a întreprins comi­ prăjit. fără frigider. Bine că a
l; LONEA :
cetate (IVUfie- Comitetul Politic Executiv tetul U.T.C. pentru rezol­ ...A doua zi după raidul scăpat doar cu atît, pentru
tla : Alarmă al C.C. al P.C.R., în şe­ varea problemei ? — în­ nostru la Ghelari ne-a su­ căj din acelaşi motiv, la
(Munciioresc); dinţa din 6 decembrie 1985, trebării. nat la redacţie tovarăşul locuinţa lui I. Mariana din
îiicces insnee- se prevede printre altele Am stat de vorbă cu Gheorghe Stăncoane, şeful
al> • BRAD: Hunedoara s-a pierdut via­
’lincvenli că „se vor desface prin re­ fiecare utecist şi am în­ serviciului administrativ de ţa unei fetiţe de 13 ani.
a roşiei; ţeaua comercială şi de con­ tocmit un tabel cu 56 de la I.M. Hunedoara. Am re­ Contorul electric defect I-a
1A O lată sumuri colective meniuri mineri tineri, nefamilişti, ţinut precizările dumnealui: făcut pe Petru Rădulescu
(Minerul) ;
:u miitiile cu- diversificate, care să satis­ care doresc să se aboneze — Activitatea cantinei să-şi... construiască un nou
a); Tinereţe facă în măsură Jlot mai permanent la cantină. de la Ghelari a fost sus­ acoperiş la casă. Nu a ră­
eţe (Flacăra); bună cerinţele de consum L-am înaintat la conduce­ pendată deoarece nu avea mas fără urmări nici scurt­
3Al; Joe Li­ ale populaţiei". Şi în al
nsa de cultu- rea I.M. Hunedoara. Aştep­ minimum 120 de abonaţi, circuitai produs la locuinţa
3: Fedos şi 'doilea rînd, pentru că în tăm să se ia măsuri. conform normativelor în Iui Octavian Totoianu din
icla); BRAZI: lumina acestor prevederi, Luăm legătura cu tova­ vigoare. Avem acum' tabe­ Haţeg. Dc asemenea, afu-
lăreţului sin-
,LAN: Legen- la începutul iernii, tovară­ răşul Aurel Ţibea, şeful lul cu cei 56 doritori a se mătoria improvizată de Eu­
— seriile I—II şul Aurel Ţibea, şeful can­ cantinei din Teliuc. îl in­ abona permanent. Numărul gen Cubetiu din Hunedoa­
iltură) ; SIME- tinei I.M. Hunedoara. ne formăm că sînt 56 de do­ lor trebuie să mai creas­ ra a lăsat „urme" destul
de iarnă (Mu­ declara : „în cantinele şi ritori să se aboneze la can­
ia : Sandokan că. Oricum, cerinţele, mi­ de vizibile.
ayc/.iei (Lu- microcantinele minerilor tină. nerilor de la ‘Ghelari sînt Este necesar ca acum,
din Munţii Poiana Ruscăi — Nu-i adevărat. Min­ îndreptăţite, La' martie în timpul iernii, toţi cetă­
se vor asigura mîncăfuri ciună. Sînt numai vreo 5 a.c., cantina va redes- ţenii să dovedească răspun­
bine pregătite,' gustoase şi — ne spune. chisă. dere deosebită faţă de pre­
DEXPRES ieftine şi în sezonul de — Dar avem în mină o Este un lucru -bun. venirea oricăror cauze ge­
iarnă". copie a acestui taliei. Cu Ne-am propus să fim de neratoare de incendii, evi- întreprinderea <te tricotaje Petroşani. Intre lucratorii cu
împreună cu tovarăşul 56 de semnatari — tovarăşe ftiţă la acest eveniment; care se mindreşte colectivul de la secţia tricotaje se nu­
tragerii din tînd astfel pagubele ma­ mără şi trlcoteza Margareta,Milea. Lucrîiul la maşina uni­
e 1986 : Dumitru Busuioc, secreta­ Ţibea. teriale în daună avutului versală „Diamant 11 obţine de fiecare dată rezultate foarte
30, 16, 42, 5. rul biroului executiv al — Nu cred. La mine n-a GH. I. NEGREA personal. bune în muncă.
Consiliului popular al co­ ajuns. O fi pe In condu­
-a : 45, 14, 40. munei Ghelari, ajungem la cere...
le cîştiguri : cantină. Uşile sînt ferecate — Adevărul este că în ul­ I
cu lacăte solide. Privim tima vreme erau puţini a- „OCUPAŢII" CARE NU POT menţinută pedeapsa la muncă co- xandru Niţu, din Hondoi, comuna
prin geamuri, cum putem. bonaţi permanenţi la can­ I FI TOLERATE recţională într-o unitate socialistă, Certej, tată a trei copii minori, făcea
— înăuntru se află în­ tină — precizează tovară­ Traiul parazitar, pedepsit ca atare pedeapsă la care-l condamnase an­ parte din categoria cucilor uituci.
tregul inventar. Clădirea şul Iosif Toplicean, acti­ de legea penală, conţine in el ele­ terior Judecătoria Deva. „Afacerea" Deşi fusese obligat de Judecătoria
este bună, cu faianţă în vist al comitetului sindi­ I mente potenţiale pentru orice încăl­ lui se numea furt din avutul obştesc. Hunedoara la plata pensiei alimen­
interior, bine amenajată catului de Ia mină. Dar care de lege. lată, Carol Cîrpaci din lată unde duce tentaţia unor me­ tare pentru cei trei copii, la a căror
: vremea va
oasă noaptea cu toate cele trebuitoare oricum şi eu susţin cu toa­ I Ilia, care ducea un trai parazitar, seriaşi de a „se descurca" pe seama întreţinere nu contribuia cu nimic de
i. Cerul va fi — precizează tovarăşul Bu­ tă tăria că este mare ne­ s-a dedat la o acţiune infracţională, bună voie, el a sfidat hotărîrea ju­
nporar noros. suioc. Sînt şi nişte schele voie de cantină, de mîn­ antrenînd la aceasta şi două mi­ decătorească, sustrâgîndu-se cu rea
e alocuri nin- I nore. împreună, au sustras, de la
Vînlul va su- înăuntru. înseamnă că re­ care caldă pentru mineri, A.E.T. Ilia, porumb ştiuleţi şi boabe. Fapte din instanţă credinţă de la plata pensiei de în­
ă la moderat pară ceva. Pe lîngă can­ pentru alţi doritori. Şi nu treţinere.
l. Temperatu- tină, mina Ghelari avea şi sînt puţini la Ghelari, ştiut I Furtul din recoltă fiind pedepsit de Pentru infracţiunea de abandon
vor fi cu- « prevederile Decretului 306/1981, şi
minus 17 şi o gospodărie anexă cu pe­ fiind că mulţi cetăţeni lo­ familial, prevăzută şi pedepsită de
■ade, iar cele ste 30 de porci. De la des­ cuiesc la blocuri şi ar lua I C. Cîrpaci a fost condamnat la un avutului obştesc în practicarea fără articolul 305 din Codu) penal, a losl
•e minus 5 şi fiinţarea cantinei, aici nu mîncare pentru acasă. • an şi zece luni închisoare. autorizaţie a meseriei. condamnat la un an ■ şi două Iun
1
izolat mai
ilat se va ai unde mînca o mîncare — Dar aveţi Ia Ghelari I OXIGENUL CARE NU FACE închisoare, El va executa însă aceas­
ţă cu depu- caldă. şi două unităţi de alimen­ e TIMP PENTRU A SE GÎNDI tă pedeapsă, plus pe cea de un an
ciură. — Dar pentru mineri se taţie publică, două restau­ RESPIRAŢIA UŞOARĂ Şl LA COPIII LUI care îi fusese graţiată. Executarea
asigură mîncare caldă la rante aparţinînd I.C.S.A.P. I La sfîrşitul procesului, cînd Tribu­ O dată a fost graţiat de pedeapsa
: vreme rece • nalul judeţean i-a respins ca nefon­ pedepsei o va face în penitenciar
arlabil. Vor intrarea în mină, la punc­ Hunedoara, care au obli­ pentru faptul de a-şi fi abandonat Timp de doi ani şi două luni are
ri izolate. Lo- tele de exploatare. gaţia să dezvolte şi să di­ I dat recursul, Nicolae But din Sime- familia. Se credea că actul de cle­ vreme să se gîndească şi la copiii
uoduce ceaţă — Da. Nu ne referim la versifice producţia de pre­ ria n-a putut respira uşurat, deşi fu­ menţă al legii îi va folosi şi-l va
: de chiciură. sese trimis în judecată pentru o „afa-‘ lui dacă pînă acum n-a făcut-o.
de serviciu mîncarea gratuită a mine­ parate culinare. l face să gîndească mai 'sănătos la Rubrică realizată cu sprijinul
l«a). rilor, care se aduce de la — Da, însă acestea nu cere" cu tuburi de oxigen, l-a fost obligaţiile lui de părinte. Aş ! Ale­ Tribunalului judeţean
cantina din Teliuc. Cu ma­ oferă prea multe —» conti­