Page 100 - Drumul_socialismului_1986_11

f 032 • SÎMBĂTĂ, 29 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3

a sosit un colet pe nu- ‘
ZIUNE Activităţi mele nostru. Mai mare, t
Oameni - în competiţie permanentă educative m m voluminos, greu. Oricum, I
politico-
.1 ridicat şi dus acasă tre- J
t de sâptâ- buie. Cu ce ? în spinare li
lor) nu-i cu putinţă. Trebuie J
nc-Hi fost cu recordurile hărniciei apelat la serviciile preş- |
din*" v desfăşurate STATORNICIE
şi cîntcce tatoare în transporturi. •>
, rcvolu- ŞI VREDNICIE Care sînt ele ? Noi am §
color) \ de sindicate Ferma zootehnică a încercat cîteva zile tn J
e, cronica l (Urmare din pag. 1) an Ia cote superioare : în te, fiind azi în mîini la fel i Cooperativei agricole de şir, în gara Deva, să gă- li
telor poli- 9 noiembrie 1986, deci cu de iscusite, ale unor me- .' producţie din Boş are sim un binevoitor care*
>r) ţ ------------------- 52 de zile mai devreme, serioşi „de clasă", cum 1 • Comitetul sindicatului lucrători harnici şi pri- să transporte un colet £
il \ ne străduim să le rezol- colectivul I.M. Paroşeni şi-a de la întreprinderea mi­ cepuţi, dintre care se e- mai măricel la domiciliul |
:lopcdiu i văm. Oamenii noştri sînt îndeplinit planul anual la sînt Perene Fazakaş şi ţ nieră Petrila a organizat videnţiază Ioan Moise, unU i cetăţean. A fost în J
Mihai Bărbăcaru, Vasile 1
? harnici şi pricepuţi, an- producţia de cărbune, in o dezbatere cu tema „Sar­ Ioan Moraru, Letiţia Je- zadar. Am apelat la un |
1-alca d-alc 1 gajaţi plenar în muncă, Cojocaru şi Gavrilă Me- i cinile organelor şi orga­ Ier, Viorel - Mărilă, Ma- „binevoitor", caro prompt, *
Spectacol ^ hotăriţi să-şi depăşească 25 noiembrie a stabilit re­ szaroş, Nicolae Andraşic şi ) nizaţiilor de sindicat pen­ ria Jeler, Maria Dragotă ia suta. Punem problema [j
tăţi (color) cordul absolut al extrac­ Constantin Ciobănoiu, Du- ţ
i zi de zi sarcinile de plan, ţiei pe un an — un milion tru recuperarea şi refolo- şi mulţi alţii. Dintre toţi ţ faţa conducerilor uni- *
n
iv. : „Mihai J să obţină noi recorduri în mitru Darabă şi Cosţică ţ sirca materiilor prime şi se detaşează în mod deo- taţilor cu sarcini în or- ii
de Octav tone de cărbune —, iar azi Dorobăţ, Gheorghe Gă- i
\ producţie. materialelor". seby Lcnuţa Constantin, ganizarca serviciilor de I
[color) raportează o depăşire de man şi Alexandru Bucea, > o îngrijitoare foarte transport pentru popu- î
il. ^ Ca urmare... • in 1976 plan, pe 10 luni şi 28 de
l s-au situat pe locul al IV- zile, de 105 000 tone de ca să-i notăm doair pe I • „Brigada înaltei răs­ vrednică şi conştiincioa- laţio. Nu numai din gări. 8
/ lea în întrecerea socialis- cărbune • Angajamentul cîţiva dintre cei mai buni. ţ punderi muncitoreşti", ca să — adevărat exemplu Aşteptăm să vedem ce J
\ tâ ps ţară, între unităţile La mina Paroşeni, acţio- l formă specifică de acţiune demn de urmat pentru va întreprinde I.J.T.L. î
l industriei carbonifere • minerilor de la Paroşeni nează o puternică organi- ! a organizaţiilor sindicale, toţi oamenii fermei. Fap­
i Peste un an au ocupat lo- este ca pînă la sfîrşitul a- zaţie de partid, ca.re folo- 1 se aplică tot mai eficient tul este firesc întrucît DE CE SIMPLU,
[ I: 6,00 Ka- 1 cui al doilea ® Urcuşul a nului să ridice acest spor seşte întreaga gamă a ţ în activitatea de zi cu zi Lcnuţa C. lucrează de CÎND SE POATE
dlmineţii * de producţie la 130 000 a oamenilor muncii. Con­ peste un sfert de veac COMPLICAT ?
îri ; 6,30 La ^ continuat şi, în 1984 şi 1985, tone ® Cantitatea totală metodelor muncii politice i în sectorul creşterii ani­
în agricul- j minerii de la Paroşeni au în scopul îndeplinirii sar- i cludente în această direc­
Radiojurnal; de cărbune extrasă în cei ţie sînt rezultatele dobîn- \ malelor şi pune multă Orăştia a fost şi este *>
ţară; 8,00 i Ocupat locul I. fiind dis- 20 de ani de existenţă a cinilor de plan, după cum I pasiune în munca sa. un oraş frumos şi liniştit. |
i ; 8,10 Cu- 1 tinşi cu „Ordinul Muncii" există conduceri unitare ţ dite de brigada condusă J Se construieşte mult şi <,
iilor ; 9,00 \ clasa I ® Mina Paroşeni minei este de peste 13 mi­ de Gheorghe Păduraru de
rl ; 9,05 Au- lioane tone. şi ferme, crtît la nivelul în- l | ASCENSOR CU TOANE cu folos spre binele oa- |
10,05 Din l este azi una dintre cele treprinderii, cît şi al sec- / la întreprinderea minieră menilor. Iată că de cu- J
arului; 10,25 } mai dotate tehnic din ţa- Ce ar mai trebui spus ? toarelor, care depun o sus- 1 Vulcan care, de la înce­ J într-adevăr, ascensorul rînd pe harta acestei lo- b
u*u radio; i ră, susţinerea, tăierea şi Că tot ceea ce am punc­ putul anului şi pînă în
de ştiri ; tat pînă acum este „ope­ ţinută activitate tehnică şi ţ | dat de curînd în func- calităţi a fost materiali- li
I Ie socialiş­ \ transportul cărbunelui efec- organizatorică, veghind cu ţ prezent a reuşit să dea su­ » ţiune în blocul N, scara zată de pe planşeta pro- j
ti al io n com- l tuîndu-se sută la sută me- ra" oamenilor. A unor oa­ plimentar economiei naţio­ I D, bulevardul Dcccbal iectanţilor, în dreptul i
bulevardul
.
irenţiu l*ro- | canizat © Aici activează meni harnici şi iscusiţi în perseverenţă, devotament j nale peste 12 000 tone de din Deva are toane, complexului „Mioriţa", o |
Buletin de profesie, în fruntea căro­ şi responsabilitate la bu- J cărbune. De asemenea, I
Publicitate; i una dintre cele mai puter- Cînd ţi-c lumea mai dra- nouă intersecţie, mai so- J
narea scenă 1 nice şi mai bune formaţii ra se află întotdeauna nul mers al producţiei de ) prin aplicarea cu consec­ * gă, sau, mai precis, cînd fisticată, în care se întîl-
De Ia 1 Ia ţ „service" ale Văii Jiului, comuniştii, conştienţi de­ cărbune. ţ venţă a iniţiativei la ni- străzi — I
ml; 15,00 A- Azi, cînd aniversează 20 i I ai mai mare nevoie de nesc aceleaşi străzi
..........
radio-tv. ; 1 şi un sistem modern de plin de misiunea încredin­ . voiul tuturor • brigăzilor de * el, se blochează. Proba- ale Armatei, Eroilor şi;
ale muzi- J dispecerizare centralizată ţată de partid — de a asi­ de ani de activitate sus- ,' la întreprinderea minieră I bil că şi din cauza proas- Dacilor. De ce simplu, (
15,30 Dialo- ţ a activităţii din subteran gura ţării cantităţi conti­ ţinută, fructuoasă, colecti- 1 Lonea, s-a reuşit depă­ tei exploatări din partea cînd se poate ■ compli- »
î; 16,00 Rn- vul minei Paroşeni este ^
15 ' nănla, ^ • Prin exploatarea raţio- nuu sporite de cărbune —, şirea productivităţii mun­ I locatarilor, dar tot aşa cat? au gîndit, probabil,!
ria: îtem- i nală, la parametri supe- hotăriţi să se situeze con­ angajat plena.r să înfăptu- l cii cu 491 kg/post în căr­ ; de bine s-ar putea să fie „autorii" ei. Şi compli-
BL.-tin de i riori a complexelor meca- stant pe poziţii fruntaşe iască exemplar prevederile , bune. şi din alte cauze. cată au făcut-o ! Venind ţ H
Muzică pe
18,00 Orele 1 nizate, randamentele au în întrecerea socialistă pe ce-i revin din documentele 1 Oricum, deşi dat în din centru spre ieşire, J
itămîna po- l crescut de la 6—8 tone pe ţară. La mina Paroşeni Congresului al Xlll-lea al ^ • La Orăştie, Consiliul | funcţiune foarte recent, cu destinaţia Deva, eşti >
şi interna- / post la 22-24 tone pe post, orăşenesc al sindicatelor a I liftul arată, atît în inte- tentat să mergi drept (li- l
Viu zi că, in- s-au format mulţi specia­ partidului, orientările şi l iniţiat masa rotundă „For­
izică; 20,00 ţ cu virfuri de 28 şi 30 tone lişti, azi cadre cu munci i n d i c a ţ i i l e tovarăşu- ) ' rior, cît şi în exterior nia dreaptă reprezintă J
21,00 La ţ • în 1985, mina Paroşeni me şi metode folosite do | ca unul foarte vechi. în drumul cel mai scurt I), |
22,00 Ra- i a realizat cea mai mare de răspundere în . unităţi­ lui Nicolae Ceauşescu, de ţ organizaţiile sindicale pen­ „ exterior uşile n-au fost să cedezi trecerea maşi- x
,10 dS-^rt ; 1 producţie de cărbune din le carbonifere aJe Văii Jiu­ a creşte necontenit canti- ţ tru aplicarea şi generali­ 1 vopsite şi îşi etalează nilor care circulă înspre I
muzieaie de lui. Aici au lucrat mineri tăţile de cărbune necesare \
•itate; 23,00 l existenţa sa: 950 000 tone zarea iniţiativei „Contul J rugina. în interior, pere- bulevardul Eroilor. Dar *
etic ; 23,10 l şi un spor de producţie de de înaltă probitate profe­ dezvoltării armonioase a i de economii al grupei sin­ ţele opus uşii cabinei are n-a fost să fie a.şa. Tre- |
ans ; 23.55 — sională, ca Dionisie Bar- patriei. ? I cîteva găuri, oglinda este buie să ocoleşti, pe dreap- J
de ştiri. ? 36 000 tone • Recordul de dicale".
spartă. Aşa au fost mon- ta, apoi spre stingă
I extracţie ol anului 1985 : tha şi Augustin Demeter, Ii felicităm şi noi pe mi- 1 * r<xm<Ln A z-v» nn tn nr»r»i cnro ctînrrr» ^
[ 4 014 tone în 25 noiem- Costache Zaharia şi Nico- nerii de la Paroşeni şi le ţ Rubrică realizată tate... ca noi. apoi iar la dreapta. Ve- I
i brie • Hărnicia şi anga- lae Brutu, ştafeta muncii dorim noi succese în mun- t cu sprijinul Mai adăugăm că nici nind noaptea de pe Da- J
> jarea s-au ridicat în acest lor pasionante, bine făcu­ că ! i Consiliului judeţean un fel de îndrumar nu cilor, pentru a ajunge |
al sindicatelor învaţă pe locatari cum la... Deva, eşti tentat să x
rederca (Pa- să folosească liftul, cum coteşti spre stingă (nici I
vers (Arta);
i : Fata cu să se comporte în el pen­ un semn nu te ajută să *
)şi (Modern tru a-1 feri de blocări faci altfel !), pe vechea I
lă la etajul sau alto defecţiuni. stradă principală, a Ar- *
- B), Bătă- Buna desfăşurare
ă (Flacăra); Cine face să dispară matei, şi nicidecum să ■>
ntală (Cas- aceste... toane ? faci amintitele ocoluri. |
>ANI: B. D. Cotind spre stingă, te J
aring); Ma- a învătămîntului
(7 Noiem- f AM PRIMIT trezeşti, după cîţiva mc- |
se întoarce UN COLET... tri, în faţa semnului x
PENI: Vreau „Trecerea oprită". Să dai |
ce {• aripi agrozootehnic I
V. VN : în gara Deva, să zi- înapoi ? I Nu mai apuci... '
sen..o I-II I cem, dar se poate intim- De ce simplu, cînd se B
LONEA : Sîntuhalrn, celor din Deva pla şi în Hunedoara, O- poate complicat şi... pă- J
rolul si ar- (Urmare din pag. 1)
îrul); ANI- le e greu să vină la în- I răştie, Brad sau Călan, gubos ?
xicul în flă- — Cîţi sînt înscrişi în. vâţămînt. ■ t _ _ _ _ _ — t — . g mmm M 0tmmm 0 «mv 0 trwam 0 mmm 0 . » ■ # Mmam / tmmmr 0 0
e I-II (Mun- învăţămîntul agrozooteh­ în ce priveşte frecvenţa
LICANI: Can-
slt (Rete- nic ? slabă la cursuri am găsit
i D : Profe- — Douăzeci. ' şi alte cauze. Dacă lecto­ Î N N O I R I
şi ardelenii Ne-a interesat de ce aşa rul cercului cu profil ve­ Nu mai fusesem demult ia Baia de Criş. Ne-a fost mal
ie); ORAS- getal -îşi pregăteşte cu a- mare bucuria să o găsim primenită, curată, în frumoase
îa bobocilor de puţini oameni iau par­ straie noi, ca de sărbătoare.
işca (Flacă- te la învăţămîntul agrozoo­ tenţie fiecare temă, întoc- — Intr^adcvăr, ritmul înnoirilor, este deosemt tio intens
fU-BAl: Cîn- tehnic — la primele două mindu-şi planuri de expu­ şi în comuna noastră — arăta tovarăşul Aron Mcdrea, pri­
(Casa de nere detaliate, în schimb, marul localităţii. Numai în acest prim an din actualul cin­
ÎAŢEG • Ar- teme dezbătute au fost cinal, prin participarea la muncă a cetăţenilor, prin con­
»a t.icii — se­ prezenţi doar 16 şi, res­ lectorul de la cercul pen- tribuţia lor bănească, în conformitate cu Legea nr. l din
da) ; BRAZ7- pectiv, 17 cooperatori. - tru lucrătorii din zooteh­ 1985, am ridicat o şcoală nouă la Lunca Moţilor, alta la
iu — seriile — Cei lăsaţi pe dinafa­ nie nu-si schiţează nibi o Rişca. In faza de acoperire se află şcoala nouă şi noul că­
r : Lanţul n- min din Cărăstău. Şcoala şi căminul cultural din Baia de
seriile T-TI ră au urmat cursul anul idee, nici un plan. Nici- Criş au fost renovate. Am construit o modernă remiză pen­
tură) ; STME- trecut, iar cei- ce au ab­ unul din cei doi lectori nu tru formaţia civilă de pompieri. In scurtă vreme vom da
cl e formula sentat la primele două foloseşte, în timpul expu­ în folosinţă în centrul civic al comunei un bloc de locuin­
ul); ILTA • ţe cu 12 apartamente, cu magazine comerciale şi unităţi
imanului (Lu- lecţii sînt femei ce au a- nerii temei, material di­ prestatoare de servicii pentru populaţie la parter. Alăturmd
5L.ART : Cîn- vut vnujte treburi aca­ dactic — planşe, grafice, La gazeta de perete a Io catarilor din cartierul Gojdu, acestor obiective înălţate pe noua hartă a comunei multe
o rin^iinlcă să «? !). diapozitive etc. — întrucît al municipiului Deva, cineva din prea mult entuziasm şi-a alte lucrări edilitar-gospodăreşti, de bună gospodărire şi
Nu putem fi, în nici un aşa ceva nu există. în a- înscris cu cretă „patetica" che mare — hai Steaua şi altele. continuă înfrumuseţare, valoarea noului şi mai frumosului
localităţii depăşeşte 3 milioane Ici, bună parte dintre lu­
caz, de acord cu argumen­ cest caz cum se desfăşoa­ Să fie acesta ultimul cuvînt al locatarilor din cartier ? crări fiind executate de harnicii cetăţeni ai comunei.
tele interlocutorului. La ră dezbaterile ? Simplu : Foto N. GHEORGH1U GH. I. NEGREA
învăţămîntul agrozooteh­ lectorul îşi ţine expune­
nic trebuie să ia parte toţi rea şi cu asta, basta I Lec­
extrase la cooperatorii, fără excepţie, ţia se încheie cînd, do Certeşan (fc>unguetJ — Şoi-
î 28 noiem- Gheorghe Barb (Orăştie), Ion
lucru care, mai ales în fapt, ar trebui să încea­ 081 informează Florea (Cîrapurl de Sus — muş), Moise Bumbescu (Bre­
tea Română), Elena llca (Pes-
!l, 57, 27, 54, zootehnie, nu este greu do pă. Cursanţii nu-şi notea­ Gurasada), Constantin Uşure- tişu Marc), Eugenia Pascu
lu (Lupeni), Elena Dicu (De­
31. ’y- realizat. în altă ordine de ză nimic fiindcă nu au pe ICste bine ştiut raptul ca drează situaţiile ce s-au pro­ va), Octavian Totoianu (Ha­ (Vîlceie), Ioan Josan (Ribiţa),
a: 74, 47, 59, idei, nu e de crezut că o ce, nimeni nu le-a cerut evitarea oricăror pagube în dus în' gospodăriile unor ce­ ţeg), Nicolae Lucacl (Hune­ Alexandru Marian (Deva).
>, 75, 14. dauna avutului personal, pro­ tăţeni ca : Mariana Ionică (din doara), Constantin Şina (Dea- Pentru a evita astfel de si­
cîştiguri : cooperatoare, oricîte tre­ să vină cu caiete şi cre­ vocate din cauza incendiilor, Hunedoara), Ion Bărol (Câs- lu Mare — Vâlişoara), Iosif tuaţii, este necesar ca din
din care buri ar avea acasă, nu ioane. Impune ca în toate gospodă­ tău), Maria Sălişte (Măceu), Nistof (Valdei), Elena Bog­ exemplele amintite să fie tra­
eport la ca- poate participa, o oră şi Din cele spuse mai sus riile cetăţenilor sa £ie res­ Şandor Nagy (Deva), Ioan dan (Bălţa). se maximum de învăţăminte,
jumătate-două, pe săptă­ se pot trage concluziile şi pectate cu severitate, neîngă- fiecare cetăţean fiind dator să
manifeste răspundere deose­
mână, la cursuri. măsurile ce trebuie între­ duind nici cea mai mică bită faţă de apărarea avuţiei
abatere, normele de prevenire
lEAi Am stat de vorbă şi cu prinse pentru ca la C.A.P. şi stingere a incendiilor. Acolo ÎN ATENUA GOSPODĂRIILOR POPULAŢIEI personale, de cunoaştere şi
Maria Aldea, şefa fermei Deva învăţămîntul agro­ unde este ignorată această ce­ respectare cu rigurozitate a
şi
normelor
prevenire
vegetale, lectorul cercului zootehnic să se ridice la rinţă şl unde îşi face loc stingere a dc Incendiilor In
i: Vremea va pentru lucrătorii ogoare­ înălţimea cerinţelor ce-i neglijenţa sau superficialita­ Stoica (Orăştie), Francisc Ka- Utilizarea focului deschis şi această perioadă şi în timpul
il închisă, cu tea apar situaţii nedorite, care luza (Simeria), Mihai Ani- a mijloacelor improvizate dc iernii se impune ca o aten­
se soldează cu însemnate pa­
mult noros. lor. Aici am găsit înscrişi stau în faţă, pentru a-şi gube materialo. In acest an, colae (Petroşani), Petru Mi- iluminat, precum şi folosirea ţie deosebită să se acorde fo­
cădea ploi şl 25 de cursanţi, iar la dez­ atinge scopul. Aceasta datorita nercspectării norme­ clean (Baiclovin — Baia de sobelor defecte' constituie o losirii cu grijă, a surselor de
>e. Vîntul va baterea primelor teme au este o sarcină urgentă şi lor de p.s.l., la unele gospo­ Criş). altă cauză ce a generat in­ căldura si iluminat. orice
la moderat dării ale cetăţenilor s-au pro­ Folosirea unor conductori cendii sau începuturi de in­ improvizaţie sau neglijenţă
nordic. Tem- absentat mulţi cooperatori. de mare răspundere a or­ dus incendii sau începuturi electrici improvizaţi, a sigu­ cendii la gospodăriile unor outînd constitui o potenţială
scădero. Mi- De ce aşa de puţini oa­ ganizaţiilor de partid din de incendii. ranţelor supradimensionate la cetăţeni ca : Gheorghe Frent cauză a .izbucnirii incendiilor
r fi cuprinse meni înscrişi şi iarăşi de unitate, a conducerii coo­ tablourile de distribuţie şi a (Leşnlc), Ioan Popa (Hune în gospodăriile cetăţenilor.
s 4 şi plus 1 ce — frecvenţa este neco­ perativei şi a Consiliului Jocul copiilor cu focul re­ instalaţiilor electrice defecte doara), Gheorghe Ştefan (Re-
îaximele între prezintă una din cauzele prin­ se înscrie, dc asemenea, ca o mos). Carolină Bold ura (Ro­
vina — Brămşca). Constantin
de. Ceaţă lo- respunzătoare ? unic agroindustrial Deva, cipale ale izbucnirii incendii­ cauză frecventă a incendiilor Ştefan (Brad). Romulus Mure- Grubui judeţean
Izolat va per- — Fiindcă i-am înScris care se cere împlinită cît lor sau începuturilor de in­ ce au avut loc la unele lo­ şan (Br'teiin — VoplV^ Pom­ de pompieri
cendii la unele locuinţe. In
cuinţe, între care şl ale lui:
doar pe cooperatorii din mai repede posibil. această categoric se înca­ Petru Rădulescu (Băieşti), pei Todoruţ (Teliuc), Ana Hunedoara — Deva