Page 31 - Drumul_socialismului_1986_11

R. 9 015 • DUMINICĂ', 9 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3

ROMÂNIA - PROMOTOARE A UNEI Roadele efortului \ \
l • La Liceul industrial nr. •
VIZIUNE POLITICI PE DEZARMARE, PACE personal şi colectiv ’ 1 Deva s-a desfăşurat faza J
1
pe Centrala minereurilor
Deva a concursului de
IIN.V -, Şl ÎNŢELEGERE ÎNTRE POPOARE î protecţie a muncii. Pri-
EMKItlE In domeniul muncii cul- De interes s-au bucurat 1 mele locuri au fost ocu-
lural-educative şi artistice, acţiunile vizînd cunoaşte­ ţ pate de Dănilă Irimie —
VOM SPUNE DA PENTRU PACE, PENTRU UN VIITOR o bună perioadă de timp, rea politicii interne şi ex­ l la mineri artificieri, Tibe-
i copiilor comuna Burjuc n-a avut terne a partidului, educa­ / riu Poenar, lăcătuşi de
:£ilmoteca de PENTRU MUNCĂ, PENTRU LINIŞTEA FERIT DE o prezenţă deosebită. Nu ţia patriotică, revoluţio­ 1 mină (ambii, de la mina
an. „Gemenii SI VIITORUL NOSTRU PERICOLUL MORŢII s-a căutat nici măcar acea nară, în spiritul normfclor l Deva), Eugen Truţă - la
miţă". Froiluc- posibilitate de redescope­ de etica şi echitate socia­ / electricieni de mină (de
a Studiourilor (Urmare din pag. 1) politica de pace pe care ATOMICE rire a specificului, a tra­ listă, sanitară, de cunoaş­ 1 la I. M. Bălan), ’ Viorel
7.c. Premieră România o promovează con­ diţiilor pe care localita­ tere a legilor. Cu tot mai ţ Şinca - la muncitori ca-
plsodut I (co- secvent pentru ca toată o- (Urmare din pag. 1) tea le avea şi care tre­ mare eficienţă a fost fo­ l rieră (de la I.M. Hune-
se aflâ ameninţată de cel menirea să trăiască in pa­ buiau cultivate cu pricepe; losită brigada ştiinţifică, , J doara), Maria Tripa - o-
cununa eîntc- mai mare pericol - un ni­ ce, înţelegere şi bună cola­ popor ne exprimăm întrea­ re şi răbdare. Pentru a se cursurile universităţii cul- ţ peratori preparare (de la
romăncsc. Me- micitor război nuclear borare. ga adeziune şi sprijinim din încadra în rândul comu­ tural-ştiinţifice, abordînd : l i. M. Barza), care vor
jopulare are profunde ecouri şi in tot sufletul programul de nelor cu o activitate cul- „Şcoala mamei", „Ştiinţa şi / participa la faza pe mi-
t duminical inimile noastre, ca, de alt­ Datorită politicii inţelepte dezarmare al României so­ tural-edueativă susţinută a religia' , „Din ' trecutul de 1 nister • De cîteva zile
1
tec de pace. fel, ale întregului popor ro­ a partidului, satele noastre luptă al poporului nos­ ţ cocsarul Dumitru Mihoc
it poetic * mân. s-au schimbat din temelii, cialiste. Voi spune un DA fost nevoie, în primul tru", „Pămîntul românesc t nu se mai legitimează la
(II) * Rit mu- Se ştie că ţăranul ro­ iar o dată cu ele şi viaţa hotărit la referendumul de rînd, de efort de depă­ ) poarta secţiei carbofluid,
— frumuseţile şi bo’găţii-
Încreţii * Dc- mân, in marea lui dragoste ţărănimii, a tuturor lucrăto­ la 23 noiembrie, convins eă şire şi autodepă.şire. Un e- le iui", la‘care se adaugă ţ de la C. S. „Victoria"
anlmate: „O- pentru pămint, pentru mun­ rilor ogoarelor. Avem acum reducerea cu 5 la sută a fort personal al actualului teme practice vizînd cul­ l Călan. A făcut-o timp de
* Cotidianul că şi viaţă, a urit dintot- maşini şi utilaje complexe, director al căminului cul­ / 41 de ani. Conştiincios,
de secunde * deauna războaiele care l-au muncim pămintul după ce­ armamentelor, electivelor şi tural de centru, unul co­ tivarea pămîntului, pomi­
scurt: „O împiedicat să-şi lucreze hol­ rinţele ştiinţei agricole, ceea cheltuielilor militare aduce lectiv al consiliului de, cultura. Cu puţin timp în
de neuitat", dele, să producă şi- să pună ce ne asigură din an în an păcii mai multe foloase de- conducere şi un altul de urmă, cu sprijinul între­ E C R A N
are Tv. după pe masă plinea cea de toa­ recolte tot mai bogate. cit oricite declaraţii şi in­ atragere la muncă orga­ prinderii cinematografice
Lardncr * Pre- te zilele. Toate aceste eforturi le-am
muzicală cu De aceea noi, locuitorii făcut in perspectiva unei tenţii, dind popoarelor spe­
ţia „Evolutiv" păci trainice şi nu vrem să ranţa unui viitor ferit de Aşezămîntul de cultură — centru punctual, cu dăruire pen­
satelor, cei care muncim
csport * Gu­ le vedem zădărnicite cu nici pericolul morţii atomice. al educaţiei patriotice, revoluţionare tru meserie. Au fost ani
lii nunată a [U- pămintul, acum cind pre­ un preţ. De aceea, prin vo­ Pentru că, trecerea la mă­ . de împliniri, care i-au '
* Secvenţa şedintele Republicii, tovară­ tul de la 23 noiembrie vom ţ adus stima şi preţuirea
şul Nicolae Ceauşescu, a suri efective de dezarmare-
statorului propus ca încă din acest spune un DA hotărit păcii, nizată a celor pasionaţi, judeţene, s-a redeschis ci­ ( cocsarilor din Călan, a !
r
i mereu în II- susţinind cu toată fermita­ constituie un imperativ rrfa- puţini citi erau, apţi să nematograful sătesc care ■ tuturor celor care l-aii
tîi an să se reducă cu 5 la jor al epocii noastre, şi dau dea mîna de' ajutor soli­ sporeşte doza de informa- cunoscut. Mulţi ani, cu
rnal sută armamentele, elective­ tea politica înţeleaptă a glas aspiraţiilor şi dorinţe­ citată. .ţie, de cunoaştere ce s-a sănătate, la pensie I •
mea azi. Ju- le şi cheltuielile militare, ne partidului nostru, a secreta­ „N-a fost deloc uşor să adăugat muncii cu cartea La bifurcaţia străzilor D,
releorman (eo- exprimăm sprijinul total la rului său general. lor întregii noastre naţiuni. alcătuim un consiliu de desfăşurate de biblioteca Branişte cu Horea, din
conducere al căminului comunală. Deva, o cişmea curge „în
ea României cultural, în componenţa Căutînd specificul tra­ foc continuu" pe două
Să formăm la copii temelia morală a caracterului sa intrând aproape aceiaşi diţiei culturale locale, al „guri". Pe cea norma­
a c. „DIk- oameni ce fac parte şi din datinilor şi obiceiurilor^ lă, pe care nimeni n-o
consiliul comunal de edu­ conservate, de-a lungul mai închide, şi pe una ar­
rnal. tificială (spărtură tn corpul
(Urmare din pag. 1) resc. Intuind parcă mo­ vrednicie, de organizare a caţie politică şi cultură so­ timpului, au fost consoli­
.UNI, tivul prezenţei noastre, ne timpului, de punctualitate cialistă De aici, necesita­ date ori s-au înfiinţat noi instalaţiei), pe care ni­
(IEMKRIE spune : sînt, pentru cei mici, pă­ tea efortului suplimentar formaţii artistice cu care meni n-o mai repară,
escaladat decit cele pe rinţii. Şi tot ei sînt a- pe care cei solicitaţi l-au comuna s-a înscris în ac­ I Totuşi, nu avem chiar ţ
rnal care le-a trecut pînă a a- - Avem două fete bune. ceia ce au primele răs­ înţeles. Ca atare, ne-am tuala ediţie a Festivalului } atîta apă, incit s-o risi- i
it tehnico-ţtiin- junge intr-a Xll-a : baca­ Aşa ni le-am dorit şi aşa punderi în educarea pro­ apucat, puţini cîţi eram, naţional „Cîntarea Româ­ 1 pim... din neglijenţă... • ?
(golorlr ... laureatul şi admiterea. le-am crescut. De mici au priilor copii. de treabă", ne-a mărturisit niei". Dintre cele 13 colec­ | Membrii cercului „Speo" i
r folcloric (co- „Unde ?“ „La medicină". aflat şi au înţeles valoa­ tovarăşa Ana Bretoteanu, tive artistice, şapte au fost i al Institutului de mine \
E firesc. Părinţii i-au insuflat rea timpului, iar noi le-am ...Am povestit îndelung secretar adjunct cu proble­ promovate în etapa pe > din Petroşani au pârtiei- t
i foileton ..cal- dragostea p e n t r u o îndemnai şi le-am încu­ cu soţii Crişan. Şcolăriţa me de propagandă al co­ C.U.A.S.C. a festivalului, ţ pat la concursul pe teme ^
(colnr) meserie in domeniul căreia rajat spre învăţătură, celei din clasa a III-a era cu mitetului comunal de dovadă a mesajului re­ 1 de speologie organizat în \
rnal. sint implicaţi şi ei. Cu mari câlăuzindu-i paşii temele aproape terminate partid şi direct oral cămi­ pertoriului abordat şi ca­ ’ judeţul Alba, cucerind t
responsabilităţile, cu înda­ spre profesia pentru care şi se pregătea să-şi îmbrace nului cultural de centru. lităţii pregătirii lor. Este \ trofeul pus în joc. • Ti- 1
toririle lor. am observat că are mai păpuşa intr-o rochiţă nouă, nerii de la I. M. Paroşeni 1
...A sosit şi mama. Dar multă tragere de inimă, tricotată chiar de ea. Ce- E necesar să amintim că vorba de dubaşii din Glod- au prestat, de la începu- t
fetele s-au descurcat deja mai multă înclinaţie. cilia mai avea mult de interlocutoarea noastră s-a ghileşti, căluşerii din Bră- tul anului, peste 1 500 /
singure in treburile gospo­ - Sînt unii părinţi care-şi învăţat pentru a doua zi numărat multă vreme şi dăţel, grupul vocal folclo­ ore de muncă patriotică »
dăreşti. Au servit masa scutesc odraselele de orice şi trebuia să verifice şi sc numără printre activiş­ ric din Tisa, taraful, dan­ în sprijinul producţiei. Un y
âcaia — scrtlle impreună cu tatăl lor, care fel de muncă şi obligaţii lemele surorii ei, să-şi mai tii culturali cei mai des­ surile populare mixte şi 1 exemplu demn de urmat.,, f
i); o floare fusese in schimbul de noap-_ familiale, ajute mama la unele tre­ toinici din judeţ, numele
idinarl — sc- Ic îndeplinesc său devenind sinonim cu formaţia de teatru din • Meseriaşii G.I.G.C.L, A
(Arta); IIU- te şi-şi aşteptau acum ma­ aproape toate capriciile. buri gospodăreşti, în vre­ acela al cunoscuţilor du- Burjuc, soliştii vocali şi Deva sînt aşteptaţi de V
Fantomale se ma cu totul pregătit. - Acest mod de a pro­ me ce tatăl ieşise să îm­ mai mult timp în cartie- y
iodern — A); Chiar dacă oboseala a ceda este răsfăţul, unul prospăteze zona din preaj­ başi din Pojoga, formaţie instrumentişti.
în Ontario ma scării, acoperită acum artistică reprezentativă, ÎR această perioadă, co­ nil „Dacia", la blocul 23, |i
- B); capita­ lăsat uşoare urme pe dintre cele mai periculoa­ laureată a Festivalului na­ muna găzduieşte săptămî- scara I, ap. 18. Cauza ?
li . (Flacăra); chipul celei aşteptate (a- se cusururi ale educaţiei. de ruginiul frunzelor de Plouă în toate camerele!
err (Castel); vusese o zi încărcată, cîte- Trebuie să ne iubim copiii toamnă. ţional „Cîntarea României". na cultural-educativă „Gîn-
iii. pil mfi- Prin venirea sa la Burjuc, tecele toamnei manifesta­ (Cînd plouă). Credem că
ng); Din prea va cazuri care au solicitat dar să nu-i privim ca pe Ne-am despărţit de ei munca cultural-ed ueativă nu mai sînt necesare alte
oste (7 Nolem- la cel mai înalt grad pri­ nişte bibelouri; nici o ves­ cu sentimentul frumos că re complexă care se con­ argumente... • Unii lo­
litul nopţii (U- ceperea şi îndeminatea do- timentaţie, cit de costisi­ aceşti părinţi se străduiesc s-a intensificat. In progra­ stituie într-o etapă de
UPENI: Spar- mul de activitate al că­ catari — buni gospodari
riile t-n (Cul- bîndite la Şcoala de su­ toare, nu valorează nimic să formeze la copii, mai minului cultural şi-au fă­ certă intensitate a spiri­ —economisesc energia e-
LCAN: Căută- rori medicale din Hune­ cînd lipseşte un lucru ele­ intii de toate, temelia mo­ tualităţii locale. O nouă iectrîcă, alţii - neatenţi
r (Luceafărul); doara pe care a absol­ mentar - „anii de-acasă". rală a caracterului şi bo­ cut loc manifestări care - o risipesc. Cei de pe ţ
artista, dolarii vit-o de aproape 16 ani, au început să reţină inte­ dovadă a efortului perso­
i (Minerul) ; - Este in firea omului găţia spirituală care dă resul localnicilor. Expune­ nal şi colectiv, în măsură scara B, a blocului P 29, “
Fata morgana dar şi experienţa „acumu­ nevoia de a munci - in­ strălucire personalităţii. Aşa din Haţeg, de pildă, con­
sc): ANINOA- lată în aceeaşi perioadă tervine Vasile Crişan - şi cum o face majoritatea fa­ rile, dezbaterile, mesele să ofere roade şi, deopo­ sumă într-o lună 168
ărilo galante rotunde au vizat tot mai trivă, satisfacţii în planul
sc); UR1CANI: de cind lucrează in dome­ in acest sens spiritul de miliilor pentru care mun­ kWh, iar cei de pe scara (
î (Retezat) ; niul sănătăţii), ne primeşte imitaţie are o mare va­ ca reprezintă suportul dem­ mult atragerea cetăţenilor muncii educaţionale. A — 484 kWh. Locatarii }
ispeţi de sca- deschis, cu un zimbet fi­ loare. Intiiul model de nităţii. la realizarea sarcinilor e- blocului D 6, tot din Ha- I
i roşie); c.U-
Jandarmul şi conomice ale comunei. MINEL BODEA ţeg, folosesc, pe casa 1
:'ii (Minerul) ; scărilor, 195 kWh, cei de (
întunecare (Pa- ia blocurile D 3 şi D 4 )
;hetarii in va­
că ra); GEOA- consumă 432, respectiv, (
Acţiunea „Au- Cultura sanitară-factor de sănătate 475 kWh. O risipă ce t
Casa de cultu- trebuie stopată ! ® Şi iar I
G: întoarcerea
acia); BRAZI ; Educaţia pentru sănăta­ accidentare ale copiilor de filmele: „Marea cursă a despre cei de la G.I.G.C.L. ţ
nării ; CĂGAN: te, ca mijloc de prevenire Deva, care se ocupă cu L
irâ grai (Casa vîrstă mică, măsurile de inimii" şi „Tabagismul şi remedierea defecţiunilor '
i); SIMBRIA : şi combatere a îmbolnă­ prevenire şi primul ajutor bolile cardio-vasculare",
multă dragos- virilor a cunoscut largi ce trebuie acordat. Cu con­ urmate de sfaturi competen­ Ia instalaţiile de apă. in
ul); ILIA: De acţiuni de educaţie sani­ { apartamentul locuit de
tart (Lumina); cursul juriştilor, socio­ te ale medicilor de specia­ ) m i n e r u l D. Irimie -
Un echipaj tară, organizate în colecti­ logilor şi medicilor, la litate cu privire la pre­
gapore (Mine­ vităţile de oameni ai policlinica veche din De­ venirea şi combaterea fac­ l Deva, bloc experimental,
muncii, de tineret, în co­ va au fost prezentate as­ torilor de risc în bolile / scara I, ap. 1 — s-a spart
lectivităţi şcolare, de femei pecte de legislaţie în ocro­ cardio-vasculare. ) o conductă de apă caldă.
şi tinere fete. tirea mamei şi copilului, în scopul apărării sănă­ ^ A fost anunţat dispece­
Laboratorul de educaţie necesitatea înlăturării ris­ tăţii personale şi colective ratul în -24 octombrie a.c.
sanitară şi medici de la curilor în dezvoltarea nor­ este bine ca populaţia de Au venit trei meseriaşi
spitalul judeţean au orga­ mală a sarcinii, rolul cli­ toate vîrstele să participe în... 30 octombrie. Au
nizat, în acest cadru, mul­ matului familial şi al co­ reparat ţeava de apă
zi : vremea va la acţiunile educativ-sani- ,- caldă, insă au spart-o \
aptea ' şi dl- tiple manifestări prin for­ lectivităţii în creşterea şi tare organizate de către
erul va fi va- me .şi mijloace variate: dezvoltarea copiilor şi ti­ ) pe cea de apă rece. Şi I !
noros în Cri- unităţile medicale împreu­ ( au plecat, fără s-o re- '
d upă-amiază, mese rotunde, expuneri, neretului, cadra în care nă cu factorii de colabo­ i pare. „Cu apa rece se
r cădea ploi prezentări de filme cu au fost prezentate şi fil­ rare, să solicite, .în raport
itul va sufla conţinut educativ, care au mele : „Operaţiunea oar­ 1 ocupă alţii" - au moţi-
in sector ves- captat audienţa şi intere­ de interesele de sănătate, ţ vat ei. De atunci apa f
eraturlle ' mi- bă" şi „Aşteptăm un copil". proiecţii de filme, expu­ rece curge in subsolul )
fi cuprinse în- sul publicului. Copiii din creşa şi că­ neri, conferinţe, materia­ } blocului aşteptindu-i pe ţ
5 şi zero gra- - Asemenea - acţiuni au minul din cartierul Dacia,
le maxime In- avut loc cu lucrătoarele le educativ-sanitare, care ) specialişti, intr-adevăr, a- l
7 şi 12 grade, din Deva s-au bucurat de să vină în sprijinul pre­ 1 proape în fiecare zi a *
■aţă dimineaţa. din comerţ la magazinul proiecţiile filmelor : „Sori­ venirii îmbolnăvirilor şi i sosit cîte un meseriaş ^
„Ulpia". Aici s-au pre­ nei detectiv" şi „Adevă­
:e : vremea va zentat filme educativ-sa- ratele aventuri ale Mihae- accidentelor, să contri­ 1 dar APArţinea sectorului 1
u cer variabil, buie la păstrarea şi întări­ ţ de „caldă". Să fie po- /
ninge. Vîntul nitare, pe tema: „Urmă­ lei“, filme cu conţinut de I sîbîlă o astfel de... hiper- *
noderat cu in- rile avortului provocat", comportament igienic pen­ rea stării de sănătate —
locale do 50— „Medicamentele şi sarci­ tru această grupă de vîrstă. bunul cel mai de preţ al I specializare a' instalatori- ”
i din sector lor ? ® Tot cam aşa stau
alat zăpada va na". La masa rotundă or­ De o acţiune asemănă­ fiecăruia dintre noi. lucrurile şi cu apa din
1. (Meteorolog ganizată la creşa din car­ toare au beneficiat şi oa­ Dr. AUREL AITONEANU, i subsolul scării 2 a blocu-
întreprinderea de bere'Haţeg. • Aspect din secţia de tierul Gojdu, cu părinţii
t„ Proncenco). menii . m u n c i i de la ’ medic primar,
îmbutellere a berii,- linia UF. 00. In Imagine maşiniste copiilor, s-au abordat ris­ 1 lui nr. 1 din str. Andreî <
Dorica Illonl. * I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, un­ inspector Ia Direcţia \ Mureşanu,
curile de îmbolnăvire şi de' au fost prezentate sanitară judeţeană