Page 70 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 70
2 DRUMUL SOCfÂlîS
CÂNPÂHI ÂG^iCOi DE PRIMĂVARA
C. A. P. Hărău a încheiat msămînţările 20,00
20,20
20,05
Datorită organizării ju secţiei de mecanizare, ria Pisan, Petru Sebeş-
dicioase a muncii, folosi Ioan Aehim, tractoriştii tean, Erncst Kiss şi mulţi
rii cu randament ridicat Pavel Popa, Gavrilă Caş- alţii. Sînt lăudabile şi c- 20,15
a tractoarelor, maşinilor van, Costică Mihoc, Iacob forturile legumicultoarelor
agricole şi timpului bun Bob, Ioan Vinţi, Vasile Elisabeta Jebetean, Sil
de lucru în cîmp, coope Varga, Rudolf Korosi şi via Olar, Irina Cadar, E-
ratorii şi mecanizatorii de Pascu Bcrindei au lucrat lena Manca, Aurelia Păs--
la C.A.P. Hărău nu reuşit în spirit de ordine şi dis culeţ şi Florica Bendea,
ca în două săptămâni să ciplină, neprecupeţind nici conduse cu pricepere de 21,00
încheie însămînţările, in un efort pentru pregăti Maria Bud, cărora li se
clusiv la cultura porum rea unor baze temeinice datorcsc rezultatele dobîn-
bului (cu excepţia a 17 recoltei acestui an, calita dite în pregătirea unor
ha ce urmează după cul tea fiind un atribut ne baze temeinice recoltei 21,50
turile masă-verde). pe toa lipsit din munca fiecăruia. viitoare. 22,00
te suprafeţele stabilite -— De dimineaţa, din zori şi De notat că s-au impli
200 ha. în paralel cu pre pînă seara târziu şi în fe cat cu întreaga răspunde
gătirea terenului şi semă restrele dintre ploi, trac re în organizarea şi coor
natul, un volum însemnat toriştii au fost prezenţi la donarea întregii activităţi
de acţiuni s-au desfăşurat datorie, făcînd astfel do preşedintele unităţii, Pe
în legumicultura, unde se vada înaltei lor răspun tru Dalie, şi inginerul şef
produc răsaduri de ardei, deri faţă de soarta pro Livia Brehar, iar organi 1SU
vinete şi varză pe 1900 ducţiei agricole, de spori zaţia de partid şi-a dove diop.
m.p, la grăpat şi tăvălugi- rea recoltei la toate cul dit din plin rolul de con 6,15
6,30
tul culturilor, precum şi turile, a aportului unită ducător al întregii activi agric
la erbicidarea cerealelor ţii la fondul de' stat si la tăţi din C.A.P., asigurînd diojt
păioase pe cele 111 ha o- fondul de autoaprovizio- unirea şi mobilizarea tu 8,00
Curi<
cupatc cu grîu şi orz. Tot nare teritorială. Cu dărui turor forţelor pentru în Bule
odată, cetăţenii din sat re şi hărnicie au răspuns făptuirea exemplară a sar Kăsp
au fost mobilizaţi, alături la chemările organizaţiei cinilor subliniate de secre Populaţia oraşului Brad trebuie sprijinită mai mult lor;
ştiri;
de lucrători de la de partid şi con.siliului.de tarul general al parti pioni
dului, tovarăşul Nicolae preţ!
T.E.E.L.I.F. şi G.I.G.C.L,, conducere numeroşi coo Ccauşescu, privind înche în recuperarea materialelor refolosibiie Iară;
la lucrări de îmbunătăţiri peratori din brigada con ierea în timpul cel mai 11,00
funciare, în special la pu dusă de Adriana Olar, re- scurt si la un înalt nivel 11.05
11,25
nerea în stare de funcţio mareîndu-se prin conştiin calitativ a tuturor lucră Două aspecte înregistra exercite atributele auto- tunci cînd asigurăm noi dans
nare a amenajării locale ciozitate Romulus Şerban, rilor din campania agri te în raidul nostru pe a- gospodăririi. mijloace de transport. 12,00
12.05
pentru irigaţii. Adrian Olar, Fior ea Şte- colă de primăvară. ceastă temă la Brad no-au Centrul de colectare a Despre acest aspect al radi<
condus la concluzia din sticlelor şi borcanelor din problemei, Doriţa Jorza,
Sub conducerea şefului fănică, Valeria Zeica, Mă C. PURCILEAN titlu. piaţă. şofa centrului l.C.S. Mixtă fol cl
la 3;
Trecînd pe la casele — După cum vedeţi şi din piaţă, ne mai spu •adie
e c
scărilor.de la mai multe azi, într-o zi ploioasă la nea : hulei
blocuri de locuinţe din acest centru de primire — Depozitul I.C.R.A., 16,00
partea centrală a oraşului este mare aglomeraţie. Aş deşi este la doi paşi de Cîntc
şi din cartierul Oraşul teptăm uneori şi cîte o noi, ne desparte doar volui
corn]
nou — blocurile 11, 12, 14 oră să ni se preia amba gardul, refuză să ia am luri
din centru, blocul C do lajele. Aceasta, din cauză balajele de la depozitul Corn
pe strada Moţilor — am că la unele unităţi ali nostru, spunînd că au o- Ictln
observat pe fiecare scară mentare sc primesc sticle bligaţia să ridice ambalaje diogi
17,35
containere pentru colecta numai cu plată în marfă doar do pc reţea. zică
rea hârtiei şi, cartoanelor. — ne spunea cetăţeanul Cum le ridică de pe re rele
Al doilea aspect l-am „cu Florea Boxa. ţea, s-a văzut. al ci
Conf
les" la centrul de preluare Prin urmare, sînt uni Depozitul din zona gă a p
a ambalajelor din sticlă al tăţi în comerţul brădean rii al I.J.R.V.M.R. întiinim Bule:
l.C.S. Mixtă Brad, situat care nu respectă preve aici un adevărat bazar de Mu/*'
Sp*
în piaţa oraşului. Dar să derile legii de a prelua de materiale refolosibiie adu
venim şi cu alte argu la cetăţeni ambalajele din se de populaţia adultă, de lui 1
mente. elevi şi pionieri: baterii suge?
într-
La blocul 11 din cen de lanternă, tuburi spray, pocti
trul oraşului, gospodina RAID-ANCHETĂ abrazive, sîrmă de cupru, mu zi
Elena Diaconu ne spunea: capace din plastic, bate letîn
— Locatarii din blocuri rii de acumulatori, becuri
au apreciat foarte mult sticlă contra cost, la cu incandescenţă, toate
măsura de a se instala în schimb sau contra marfă. ..aranjate" într-o „ordine"
casele scărilor containere De altfel, în legătură cu care se numeşte alandala.
pentru colectarea hîrtici această practică, contabi — Ce aţi expediat în
şi cartoanelor. Şi le folo lul şef al l.C.S. Mixtă, to ultimele zile din depozit?
varăşul
sesc zilnic. ciza: Petru Stan, pre — îl întrebăm pe tovară J)i:
V
— C î n d aceste contai şul Nicodim Ivan, şeful .ce
r.a plantarea manuală a cartofilor la C.A.r. Tîrnava de (Tiş iau parte mulţi lu nere sînt pline, ce se în — Există o dispoziţie centrului de primire. (Art;
crători al întreprinderilor şl instituţiilor din comuna Vaţa de Jos. tâmplă cu ele ? expresă a conducerii în — Doar material fioros Noi,
— Anunţăm centrul de treprinderii, transmisă tu sub diferite forme, la com serlil
preluare, care vine ime turor unităţilor în cauză, binatele din Hunedoara şi (Mod
Îtisămînţarea Puternica mobilizare diat si ridică liîrtia. bun, de a prelua aceste amba Reşiţa şi fontă la U.U.M.R. cer ei
conformitate
laje
în
eu
căra)
Iată
un
exemplu
tla i
porumbului (Urmare din pag. 1) puţi ce se străduiesc să în care modul de a acţio prevederile legii. Acolo Crişcior. TRO
— Ce faceţi cu celelal
vom
întâlni
cazuri
unde
na
unităţii
al
peni
colectoare
(Urmare din pag. 1) realizeze o lucrare de bu- — I.J.R.V.M.R., prin cen de refuz sau condiţionare, te materiale recuperate de riilc
duslrial Brad a evidenţiat nă calitate. vom lua măsuri drastice. populaţie şi preluate de crecl<
activitatea bună desfăşu trul său local — comple dumneavoastră ? Că pi
Marian, Roman Olaru, A- în tarlaua numită „Pe tează . bine interesul eco Credem că este cazul — Pentru celelalte nu riilc
ro.n Vasiu, Sideraş Dane, rată de lucrătorii staţiu Vale" a C.A.P. Tîrnava de nomie. şi dorinţa popu să fie luate măsuri mai avem desfacere asigurată.
Florin Peica, Ghiţă Oso- nii de mecanizare a agri Criş. am întîlnit la lucru laţiei de a contribui la re cu seamă că nu toate uni Am discutat ulterior a- scrii!
VUL
ianu şi alţii. Cu bune re culturii din Baia de Cri-ş, un maro număr de oa cuperarea hîrtici .şi cartoa tăţile practică condiţio ceastă problemă cu tova Vale;
zultate la însăminţareă La volanul tractoarelor re meni la plantarea manua nelor. Nu lipsesc însă nici narea. răşul Dorin Jude, direc cea fi
porumbului pe ogoarele partizate la semănat po lă a cartofilor. în fruntea excepţiile. La blocul 19, Magazinul alimentar nr. torul I.J.R.V.M.R. puri
ANI!'
C.A.P. Zam a lucrat du rumb şi plante de nutreţ lor se găsea Ioan Damian, de pildă, locatarii n-au 2 din Oraşul nou. — Nu este adevărat. A- „Mir.
minică şi tractoristul Ioan se aflau Ioan Muntea, secretarul comitetului co acceptat ideca instalării — Lunar, ne spunea vem desfacere asigurată UHU
Pătruţ. Dovedind răspun Vasile Haşu, Constantin munal de partid, primarul acestor containere în ho lucrătorul gestionar Maria pentru toate materialele a 3
dere deosebită faţă de Ciobanu, Viorel Rişcan, comunei Vaţa de Jos, care lul casei scărilor pe mo Simedrea, unitatea noas pe care le-aţi numit, mai BRA
tată
soarta recoltei, ieri meca Doru Todea, Victor Dră- sublinia: tiv ca nu cumva copiii să tră achiziţionează de la puţin pentru baterii de RAŞ*
nizatorii din unităţile goi, Ştefan Cioază şi alţii, — La plantarea cartofi dea foc hârtiilor. Dar co populaţie ambalaje din lanternă şi textile. 7.C (
C.U.A.S.C. Ilia au adău oameni harnici şi price- lor am mobilizat şi lu piii ai cui sînt, nu tot ai sticlă a căror valoare se Argumente în sprijinul •Ţovsl
(FIa<
gat noi suprafeţe la cele cratori ai unităţilor eco dumneavoastră, stimaţi lo ridică, uneori şi la 30 000 afirmaţiei din titlul an BAT:
pregătite, însămînţate şi nomice şi instituţiilor din catari ? In asemenea ca lei. Rău este că aceste am chetei noastre ? Nu cre listă
erbicidate în săptămâna Ioan Hen{, unul dintre comună. Astfel, la buna zuri de excepţie, comite balaje stau în spatele u- dem că mai sînt necesare. HAT
lor
buni
ce a trecut, fiind hotărîţi cei mai S.M.A. mecaniza desfăşurare a acestei lu tul asociaţiei de locatari nităţii cu săptămânile. De Căsă
de
tori
ai
Bala
să încheie grabnic şi la Criş, plantează cartofi la crări au luat parte înca trebuie să intervină cu pozitul I.C.R.A. nu vine ION CIOCLEI, LAN
un nivel calitativ superior C.A.P. Rişca. draţi ai staţiunii bal- mai multă hotărâre, 'să-şi să le ridice nici măcar a- GH. I. NEGREA (Cas
MT3R
toate acţiunile de sezon neo-climaterice, . consiliu (Mur
lui popular, cooperaţiei de riţie
na);
producţie, achiziţii şi des Energeticienii Mintiei — în fruntea tel ea
facerea mărfurilor, dis
pensarelor medicale uma producătorilor de energie electrică din ţară
ne şi veterinare, poştei ş.a.
Se muncea intens'la se- (Urmare din pag. 1) velor semnate de oamenii nergie electrică oamt/'.j
mănarea culturilor fura Mintiei, la camera de co coordonaţi de şefii de fu
jere şi la Asociaţia econo — Desigur, reparaţiile şi mandă electrică centrală. ră Pavel Oală (combusti re
mică intercooperatistă de reviziile tehnice planifica Dispecerul de serviciu, bil), Ilie Conciu şi Ioan t\ îi
cu c
la Birtin. Victor Drăgoi te la blocurile energetice. ing. Emeric Kovacs, şeful Pleşiu (blocurile 1—2), dea
şi Ştefan Cioază, sub în Cea mai importantă din de tură, maistrul principal Viorel Iga şi Mihai Da şl c
drumarea ing. Sabin Mi- tre ele O constituie obţi Petru David, electricienii mian (blocurile 3—4), în soţ
huţ, şeful fermei vegeta nerea aprobării forurilor Adrian Gadea şi Trofin Gheorghe Hanca şi Mir cea cări
titat<
le, semănau trifoi în cul competente pentru oprirea Tod n.e-au vorbit despre Iudt (blocurile 5—6), Ro păşi
tură ascunsă. Interlocuto agregatelor energetice şi acţiunile conjugate ale man Romcea ' (grupa de ore.
rul nostru ne spunea că efectuarea intervenţiilor tuturor energeticienilor a c ţ i o n ă r i tehnologice), slab
toată suprafaţa destinată necesare, conform planifi pentru creşterea produc mulţi alţii. Eforturile lor tensl
50 k
culturilor de furaje legu cării şi programelor exis ţiei de energie electrică, erau materializate în pu Ie n
prins
minoase a fost însămânţa tente. tn ziua de 15 aprilie 1987, terea momentană ridicată grad«
tă, efectuîndu-se o lucrare Am continuat consemna la ora 11,45, se aflau pe a termocentralei i 1050 între
de bună calitate. < rea eforturilor şi iniţiati fluxurile producţiei de e- MW I
