Page 14 - Drumul_socialismului_1987_05

2 DRUMUL SOClALISMUl

Reducerea consumurilor — o sarcină
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ

importantă a întregului colectiv
A venit vremea praşilei Producţie sporită 20,00 Tel
Cu toate că în anul- tre­ menii ce ajung pînă la inginereşti şi de conduce­ 20,13 Via
cut şi în prima parte din locul de muncă. A sporit re — în urmărirea îndea­ de masă verde /»X),2S Fiii
1937, la oţelăria electrică substanţial exigenţa, atît proape, pe întregul flux a (Urmare din pag. 1J dăruire şi răspundere pen­ „ce
nr. 1 din cadrul Combina­ faţă de felul în care se activităţilor, a întregului Bine se muncea şi în tru a încheia erbicidarca Urmărind folosirea in­ Iert'
tului siderurgic Hunedoa­ urmăresc -şi sînt duse la proces de producţie. Şi, păioaselor pe mecanizato­ tensivă a pămintului şi Pro
ra s-au obţinut rezultate îndeplinire responsabilită­ se poate spune că rezul­ grădina de legume a uni­ rii Mihai Cristinescu şi sporirea producţiei de fu­ îilo
tăţii. Sub coordonarea di­
meritorii în privinţa în­ ţile încredinţate, cit şi fa­ tatele obţinute atestă pre­ Florin. Constantin (C.A.P. raje la hectar, la forma slin
cadrării în consumurile ţă de manifestările de in­ ocupări asidue, de o tot rectă a inginerei Lidia Ma- Căstău), Ludovic Ştefan şi din Băţâlari a I.A.S. Ha­ 21,50 Toi
specifice, căutările şi stră­ disciplină. Toate acestea mai mare consistenţă şi nolescu, şefa fermei, meca­ Andrei Molnaşi (C.A.P. Je- ţeg s-a acordat atenţie
daniile oamenilor muncii au dat posibilitatea urmă­ eficienţă. Ceea ce au rea­ nizatorul Nicolae Damian ledinţi), Gheorghe Cornan sporită culturilor pentru
în această direcţie conti­ ririi şi cunoaşterii mai lizat Ioan Kutifaldi, Va- şi cooperatoarele Maria (C.A.P. Mărtineşti), Emilian masă verde şi celei de lu­
nuă cu tot mai multă in­ îndeaproape a consumuri- sile Lupei, Marin Filip, Pctraş, Magdalena Da­ Caraşca şi Aurel Duca cerna, care ocupă terenu­
tensitate. Ioan Stanciu în munca de mian, Dorina Costcscu şi (C.A.P. Dînc). rile din jurul complexu­
„La noi — sublinia Jc- fiecare zi poate constitui Sonin Rujoi plantau var­ Pe măsură ce răsar şi lui zootehnie. Ca urmare,
nică Mândru, secretarul HOTĂRÎREA oricând un argument în a- za. La rîndul lor, mecani­ se dezvoltă culturile tre­ în decada a doua a lunii BUCUI
organizaţiei de bază schim­ DE PARTID - cest sens. Aceasta se da- zatorii Petru Paraschiv şi buie întreţinute. < în acest aprilie s-a trecut la re­ dioprogr
0,15 Slu
bul C — a fost declanşată toreşte unei mai intense Viorcl Samoilescu pregă­ scop, în fiecare unitate coltarea rapiţei (lucrare 0,30 La
o adevărată campanie pen­ DOCUMENT DE munci politico-organiza- teau patul germinativ pe trebuie antrenate toate efectuată de tractoristul agriculti
tru încadrarea strictă în LUCRU PENTRU torice în direcţia întăririi forţele la efectuarea praşi­ Ion Timiş) şi administra- jurnal;
consumurile stabilite, în controlului calitativ în suprafaţa destinată însă- lei mecanice şi manuale, •rea ci în hrana animale­ Revista
rîerul
special la energie electri­ TOŢI COMUNIŞTII „punctele fierbinţi" ale mînţării dovleceilor. lor în amestec cu grosiere, Buletin <
că, feroaliaje şi cărămizi producţiei. în raidul nostru pe o- asigurtndu-se astfel obţine­ măsură ce a avut drept puiulem
10.00 B
refractare. Dar nu numai Activitatea de ansamblu goarele C.U.A.S.C. Oruştio rea de recolte sporite la rezultat sporirea cu peste 10.05 lo
atît. Ne-am propus chiar lor şi, pe baza stadiului pentru încadrarea în con­ i-atn întilnit muncind cu hectar. 10 procente a producţiei amatori;
să realizăm uncie econo­ lor, să se facă analize zil­ sumurile stabilite şi obţi­ zilnice de lapte. După formaţii
mii. Am ajuns la conclu­ nice, cu participarea tu­ nerea de economii este Cu atelajele proprii strîngerca celor aproape sate; 1
11.00 B
zia că putem face acest turor factorilor implicaţi, insă perfectibilă. La aceas­ 500 tone masă verde, cele 11.05 Lii
lucru atunci cînd, trecînd finalizate cu măsuri, ter­ tă concluzie a ajuns şi bi­ 15 ha se vor însăminţa cu legii; il
la materializarea hotărâri­ mene şi răspunderi con­ roul organizaţiei de bază, Aflîndu-ne pe una din crâri cum sînt transpor­ porumb. ră; 12,00
12.05 A
lor adunării generale de crete". ceea ce a generat în ulti­ tarlalele brigăzii a doua tul recoltei sau al furaje­ O producţie sporită de 12,35 Dr
dare de seamă şi alegeri Remarcăm faptul că o mul timp noi căutări şi — Vilcele Bune — a lor, ceea ce asigură ope­ furaje la hectar peste Românii
ne-am repartizat şi rc- atenţie deosebită se acor­ măsuri, încercîndu-se mo­ C.A.P. Bretea Română la rativitate în muncă şi în­ 5 tone fin la o roasă — versuri;
orientat forţele, cînd ne-am dă gospodăririi cu maxi­ dalităţi diferite de impli­ vremea plantării cartofi­ semnate economii la chel­ se realizează şi de pe cele ra folcl
la l la
reorganizat activitatea în mă eficienţă a feroaliaje­ care mai eficientă a oa­ lor, nc-a reţinut atenţia tuielile de producţie. 12 ha cultivate cu. lucer­ premier;
funcţie de sarcinile actua­ lor. Activităţile sînt mul­ menilor. Cu deosebire, este larga participare n locuito­ între cei mai vrednici na, unde s-au aplicat în Opereta
le din acest domeniu, an- tiple, de o mare diversi­ vorba de o mai bună pre­ rilor satului, cu atelajele participanţi la acţiunea a- iarnă circa 30 tone îngră­ ră, spui
inun (s<
trenînd pe toţi cei 36 de tate şi complexitate. A- gătire a trenurilor pentru proprii, la fertilizarea te­ rnintită i-nra notat pe Ioan şăminte organice lichide si Mioriţa;
comunişti, practic întregul cestea nu vizează numai turnare şi o centrare co­ renului. Brigadiera Viori­ Vişn, membru al biroului 400 kg îngrăşăminte com­ nai;
schimb. S-a pornit de la depozitarea, manipularea respunzătoare a lingoticrc- ca Popescu avea numai plexe la. unitatea de su­ 16,25 Ci
e| revo
faptul că întărirea disci­ şi transportul lor fără nici lor. Prin îmbunătăţirea cuvinte de laudă la adresa organizaţiei de bază. Ion prafaţă. Este un exemplu oment
Săliştenn,
Ion
tlerbnn,
plinei tehnologice si de o pierdere ci, mai cu sea­ muncii în aceste două ve­ celor ce au transportat şi Stela Tă tulea, Ion Poto­ ce demonstrează posibili­ ¿letin •
muncă reprezintă factorul mă, încadrarea strictă în rigi de bază ale fluxului au împrăştiat gunoi de tăţile ce există ca fiecare ordonate
t’întccc
determinant în realizarea cerinţele de calitate a fie­ tehnologic se va putea grajd pe o suprafaţă de 5 pea şi alţii. Hărnicia şi fermă să gospodărească cu Sinteze
acestei îndatoriri a fiecă­ cărei şarje, mai ales a ce-, spune că, într-adevâr, ho- ha, ei răspunzînd de fie­ răspunderea lor în muncă maximă eficienţă suprafe­ ce; LS,o
rui membru al colectivu­ lor de oţel inoxidabil. La tăiârca adunării generale care dată solicitărilor, mo- sc vor materializa în spo­ ţele afectate producţiei de Buletin
19.00 Bi
lui. Avînd în vedere a- nivelul organizaţiei de a organizaţiei de partid biliztndu-.se şi la alte !u- rurile de recoltă viitoare nutreţuri. Muzică,
ceasta, un important nu­ partid s-a insistat pe creş­ din schimbul C va fi în­ Rad io J u
măr de comunişti au pri­ terea răspunderii comuniş­ făptuită integral. cultura
mit sarcini concrete, răs­ tilor. a tuturor celor cu gest ia •
intr-o l
punderi pe sectoare şi do­ atribuţii — cadre tchnico- VALENTIN NEAGU poetic,
ţie, dul
l*uh li cit
nâ mu.
Gospodăria anexă Buletin
gr~vs
(Urmare din pag. 1) me mai deţin şl căminul ? Iz
de bătrini şi sanatoriul
bună parte din legume T.B.C. La sanatoriu se im­
cum sînt ceapa, usturoiul, pune ca în cel mai scurt
m;\ \
ardeii, fasolea, salata, ro­ timp, cu sprijinul Direc­ tria); <
şiile (respectiv bulionul), ţiei sanitare, să fie pusă mă (Ai
cu excepţia rădăcinoaselor în aplicare decizia birou­ HA: <
unde sînt necesare anu­ lui executiv al consiliului dern —
parfum
mite complctăr'. se pro­ popular comunal de a se dern lî)
duc în serele şi solariile creşte cel puţin 100 de ca­ (Flacăra
de pe cele 17 hectare de pre pentru lapte. tel); PJ
grădină. Tot pe loturile La efortul general pen­ Tnstrâ
1(1 ci
şcolii se produc şi furaje tru realizarea programului nuanţe
pentru hrana animalelor. de autoaprovizionare — Cu preţ
în ziua raidului nostru, unde se face remarcat a- I.Ul’llN
go (Cu
elevii clasei a Xl-a, de portul gospodăriilor popu­ OII vor
horticultură, sul) îndruma­ laţiei din satele comunei rul); I
rea maistrului de practică — trebuie să se alinieze vo/i —
norul);
Marioara Bulbucau şi a cu toate eforturile şi com­ — serii
inginerului Gheorghe Ale- plexul de liotele şi res­ resc);
man, lucrau la repicatul taurante ai O.J.T. Există vise al
răsadurilor şi plantatul şi aici un început promi­ citoresc
verzei. Şi, tot în contextul ţător. Dar avînd în ve­ bit de
BILA D:
bunei gospodăriri, menţio­ dere marea afluenţă do (Steaua
năm că în incinta liceu­ turişti din sezonul estival BAU/. A
lui se reamenaja zona de — cînd zilnic se pregăteş­ rul) ; i
I.C. Orăştle. Operatorul fiori. te masa pentru 5 000 de cu obs
Clinele
chimist Floarea Kufoău persoane — efortul va tre­ CJIU-BA
finisează un nou Iot de Astfel de gospodării a- eriniile
piese obţinute în maşina nexe, care asigură aproa­ bui amplificat. cultură)
de injectat. pe în totalitate consumul strigăt
de carne de porc şi legu­ da); lî
Ca rol in.
Eroismul ostaşilor români in războiul de independenţă din 1877 tură);
la lucii
Intru cinstirea înaintaşilor rul cur
JLIA: (
y (Urmare din pag. 1) Lo 30 august 1877 s-a de­ ce erau pansaţi „nu vroiau eroismul ostaşilor români au fi cun
Un gest ce merită pre­ voinţa şi dragostea fără clanşat atacul asupra redu­ să fie evacuaţi şi cereau cu fost evocate in presa ro­ CîIlKLA
trn raţ
ţuit şi însoţit cu căldura margini faţă de ţară, faţă Martori oculari străini a- tei Griviţa. In apropierea insistenţă" să sc întoarcă mână şi străină. Ziarul „La
inimilor şi cu gîndul cu­ de popor. Gestul pe care-1 preciau că ostaşii români redutei au căzut eroic ofi­ la corpurile din care fă­ France" scria: „Gloria aces­
rat ni-1 oferă, în această face acum, cînd aniversăm au înaintat in „foc cu mul­ ţerii George Şonţu, Nicolae ceau parte. Recunoaşterea tei strălucite fapte de arme
primăvară, oţeiaru! pen­ 110 ani de la proclamarea tă vigoare şi bărbăţie", că Valter Mărăcineanu şi alţi eroismului şi vitejiei armatei revine în întregime armatei
sionar Marin Ciocan din independenţei naţionale, timp de patru ore cit a ţi­ mulţi ostaşi români. Un ră­ române vine şi din partea române. Este pentru a doua
Hunedoara. Cu cîteva zile vine să cinstească erois­ nut lupta, „conduita trupei nit, arătind spre redută, ii duşmanului, a încercatului oarâ, de la Mihai Viteazul
în urmă, Marin Ciocan a mul înaintaşilor noştri, cei şi a ofiţerilor a fost admi­ zicea comandantului său general turc Osman Paşa încoace, că drapelul româ­ Penlr
pornit, pe jos, spre Plevna care la '77 şi-au dat viaţa rabilă" sau că „trupele ro­ Candiano Popescu: „Dom­ care, după înfrîngcrea de nesc flutură pe zidurile Ra- fi in st?
pentru a reface traseul pentru libertatea şi dem­ mâne au primit cu vitejie nule maior, eu mor, dar pri­ la Plevna, se predă cu sta­ hovei". Intr-un articol din mult n
cădea ;
străbătut de dorobanţii nitatea patriei. Nu e deloc botezul focului". Corespon­ viţi românii cum înaintează tul său major colonelului „Mémorial diplomatique" se şi se
români, acum 110 ani, in uşor să străbaţi zilnic, .în dentul ziarului elveţian asupra Griviţei. Griviţa e lu­ român Cerchez, recunoscînd reliefa că, „in numeroasele cărcări
războiul de independenţă. medie, 50 de km cu picio­ „Bund" relata: „Niciodată cru mare !“. Reduta Griviţa meritele „junei şi bravei ar­ lupte care au inundat cu va sufl
rat, dii
La cei 56 de ani ai săi. rul. Dar cînd acest drum n-aş fi crezut să văd atîta 1 este cucerită şi menţinută mate române". singe vecinătăţile Plevnei cu inte
Marin Ciocan străbate are un scop atît de înăl­ bravură in o trupă care pî­ cu eroism de soldaţii ro­ Faptele de vitejie şi eroism românii s-au condus cu un durată
pentru a doua oară acest ţător, nimic nu pare greu. nă atunci n-a cunoscut fo­ mâni puternic atacaţi de săvîrşite de români în tim­ eroism căruia Europa întrea­ lor. Tc
nime v
drum. după ce, în expe­ La 9 Mai, Marin Ciocan cul... Armata română meri­ forţele otomane. pul războiului de indepen­ gă îi aduce omagiu". tre 8
rienţa sa de adevărat ma- va fi la Plevna. Şi va duce tă a fi pusă lingă orice ar­ Pilde de vitejie şi eroism denţă au fost numeroase : Războiul de independenţă cele m
ratonist, a făcut de trei acolo gînd românesc, dc mată a Europei şi oricine legendar au dat ostaşii şi cucerirea Rahoveî, a Vidi- a avut menirea să ridice 23 de
ori turul României. „Acum pioasă cinstire a înaintaşi­ poate fi mîndru de soldaţii ofiţerii români pe parcursul nului, cunoscutul atac de conştiinţa naţiunii române La m
a pornit din nou la drum. lor noştri" . şi ofiţerii ei, care au dat tuturor luptelor din toamna la Smîrdan, imortalizat pe libere care şi-a dovedit pe vine Ii
E un drum făcut întru Un gest ce merită pre­ probe atit de strălucite de pînză de marele pictor Ni­ cîmpul de luptă virtuţile fi nori
cinstirea înaintaşilor, un ţuit şi însoţit cu căldura vitejie". lui 1877 şi iarna lui 1878. colae Grigorescu. morale, a creat la toţi ro­ verse c
de des
drum al păcii — ne spune inimilor şi cu gîndul cu­ Eroismul ostaşilor români Un medic, martor ocular, Cucerirea independenţei mânii o stare de spirit în­ Vintul\
Aurel Herlea, fostul său rat. O cale a păcii, în nu­ a fost răsplătit prin deco­ povestea că după o bătălie naţionale a .reprezentat un crezătoare in forţele pro­ cu in
tovarăş de muncă de la mele ei şi al speranţei de rarea drapelului de luptă al din 7 octombrie, s-o văzut strălucit examen de matu­ prii, capabila de elanuri vii­ pînă la
sectoru
oţelăria electrică nr. 1. mai bine. Regimentului 13 dorobanţi din nou cum „mulţi din ritate pentru naţiunea şi ar­ toare pentru apărarea fiin­ ţa. (M
Am lucrat aproape 30 de cu ordinul ¿Steaua Româ­ soldaţi, caporali, sergenţi, mata română, impunîndu-se ţei naţionale şi a suverani­ viciu I
ani împreună şi-i cunosc LUCIA LICIU niei". sublocotenenţi răniţi, după atenţiei Europei. Vitejia şl tăţii statale.