Page 40 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 40
Pag. 4 DRUMUL 3UtlALI3mUlUI PJK. V DUO W VIIMEKI, IU IUIVIC 1700
EXPOZIŢII DE FOTOGRAFII „OMAGIU" Bucureşti. Au mai parti
lor împotriva păcii şi se cipat, fără să se califice,
DEDICATE PERSONALITĂŢII curităţii internaţionale re şi echipele C.S.Ş. Galaţi
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU prezintă principala proble şi C.S.Ş. Timişoara. (IOAN
mă de pe ordinea de zi IIORVAX, corespondent).
1 ANKARA 9 (Agerpres). acreditaţi la Ankara, oa 91 ALGER. - Participan a sesiunii. Echipa „Viitorul
<r— La Universitatea din meni de afaceri, oameni ţii la reuniunea arabă la ® CIUDAD DE PANA I.G.C.L/’ Petroşani —
Ankara a fost deschisă de ştiinţă şi cultură, re nivel înalt ale cărei lucrări MA. Un grup de experţi Atletism
expoziţia de fotografii „O- prezentanţi ai presei şi te se desfăşoară la Alger ai Comisiei Economice promovată în divizia B
Hi^giu". leviziunii, un numeros pu continuă dezbaterea prin pentru America Latină
%n alocuţiunea sa, rec blic. cipalelor documente aflate (CEPAL) întreprind la Ciu- în anul 1987, pentru pri
torul universităţii, prof. ★ pe agenda de lucru. Şefii dad de Panama un stu ma dată în Valea Jiului, o Campionatul
cir. Necdet Scrin, a prc- de stat şi de guvern arabi diu estimativ în vederea echipă de volei fete — e-
au luat în dezbatere ulti elaborării unui plan de republican
aentat p e r s o n a l i t a t e a IIAGA 9 (Agerpres). — ehipa „Viitorul I.G.C.L."
p r e ş e d i n t e l u i Nicolae în municipalităţile olande mele detalii ale unei de refacere economică a Re Petroşani, pregătită de al liceelor şi
Geau.şescu, marile înfăp ze Leiden şi Emmen a fost claraţii de politică gene publicii Panama. Vor fi prof. Elena Grecu, reuşeş
tuiri obţinute de poporul prezentată expoziţia de rală, care reafirmă necesi evaluate pagubele suferi te să se califice în divi şcolilor profesionale
român în dezvoltarea eco- fotografii „Omagiu", de tatea găsirii unei soluţii te de economia acestei zia de juniori.
uomico-socială, bunele re dicată personalităţii tova negociate conflictului din ţări ca urmare a sancţiu Reuşita calificării şi Duminică s-a încheiat,
laţii existente între Româ răşului Nicolae Ccauşescn, Orientul Mijlociu în cadrul nilor economice impuse comportarea bună a echi pe stadionul „23 August"
nia şi Turcia. secretar general al Parti unei conferinţe internaţio de guvernul Statelor Uni pei în campionatul 1987— din Capitală, o nouă edi
* La manifestarea inau dului Comunist Român, nale de pace la care să te, informează agenţia 1988, ambiţionează şi mai ţie a Campionatului repu
Prensa Latina.
participe toate părţile in
gurală au participat Meh- preşedintele Republicii So teresate, inclusiv Organi n LONDRA. - I n Ca mult conducerea asociaţi blican de atletism pentru
met Sadik şi frfan Başya- cialiste România, marilor zaţia pentru Eliberarea mera Comunelor au loc ei, care înfiinţează şi o e- elevii din licee şi şcoli
zicioglu — deputaţi in înfăptuiri obţinute de po Palestinei. Totodată, este dezbateri pe marginea u- ehipă de senioare, cu ca profesionale. La întrecerile
Parlamentul Turciei, Meh- porul român în dezvolta nei moţiuni vizînd rein- re cîştigâ campionatul ju din acest an au participat
met Ergin — preşedintele rea economico-socială a dezbătut un document ca staurarea pedepsei cu deţean divizia B. peste 250 de sportivi şi
Consiliului Naţional pen ţării, îndeosebi după Con re se referă la sprijinul Prima fază — etapa in sportive, de fapt, cei mal
tru cercetare ştiinţifică, gresul al IX-lea al parti financiar, politic şi moral moartea in Marea Brita- terjudeţeană a avut loc in buni juniori ai ţării.
cadre de conducere din dului. acordat de statele arabe nie, informează agenţia perioada 4—0 mai a.c., la La această ediţie bilan
’ftinistorul de Externe şi La manifestările inau populaţiei palestiniene din KUNA. Sentinţa capitală a care au participat .şi echi ţul pentru judeţul nostru
RAniste-rul Culturii, şefi ai gurale a participat un nu teritoriile ocupate. fost abolită în Marea 8d- pele campioane alo jude a fost superior celui din
unor misiuni diplomatice meros public. M GENEVA. - La Pala tanie în anul 1969. anul trecut. S-au obţinut
tul Naţiunilor din Geneva Potrivit rezultatelor unui ţelor Cluj, Bihor, Caraş- 5 medalii — 3 de aur şi
au început lucrările celei sondaj de opinie date pu Severin şi Timiş. Ocupînd
Pentru pace şi dezarmare de-a 40-a sesiuni a Co blicităţii la Londra, 81 la primul loc la faza inter 2 de argint. Printre cei ca
misiei O.N.U. de drept sută dintre britanici s-au judeţeană, echipa „Viito re au urcat pe treapta cea
BONN 9 (Agerpres). — tului de încredere intre rul I.G.C.L." a participai mai înaltă a podiumului
Procesul dc dezarmare state. internaţional. Definirea e- pronunţat în favoarea a- la turneul final de ia de premiere s-au numărat
trebuie să se refere la toa ★ lementelar de bază ale plicării pedepsei cu moar- Bucureşti din 1—5 iunie şi Simona Staicu (în pro
te domeniile, nu numai la unui cod internaţional pri . tea celor care comit crime a.c., alături de Electronica ba de 3000 m cu timpul de
i* Unele sisteme de arma MONTEVIDEO 9 (Ager vind sancţionarea crime grave. Bucureşti, Confecţia Bucu 9.12.22), Nelian Ianchiş
ment, a declarat. în cadrul pres). — La Montevideo reşti, Nivea Braşov, Olim (800 m — 1.52.43) — ambii
unei conferinţe de presă s-au deschis lucrările ce pia Călăraşi şi C.S.M. Co do la Şc. gen. nr. 7 Deva,
îa Bonn, primul ministru lei de-a doua sesiuni a merţul Lugoj. precum şi Lucian Panlea
al Indiei, Rajiv Gandhi, Comisiei sud-amerieane Pentru a nu se lăsa mai (10 km marş — 46.17.88),
la încheierea vizitei sale pentru pace, la care par prejos decît soţia sa (Ele elev la Ljc. ind. nr. I De
în R.F.G. El s-a referit ticipă o serie de persona na Grecu), antrenorul e- va. Medaliile de argint au
S't context la propunerile lităţi politice de pe con chipei de senioare, Ionel fost cucerite de Simona
concrete avansate de ţara tinent. Comisia analizează Grecu, a reuşit şi el să ca Staicu (1500 ni — 4.14.79)
sa, împreună cu celelalte un document-program in CEL MAI LUNG TUNEL traversa anual tunelul. lifice echipa în divizia B, şi de către reprezentantul
state membre ale Grupului titulat „Securitatea demo SUBMARIN DIN LUME Acelaşi număr de pasageri formaţia care o antrenea Lic. ind. nr. 3 Deva —
celor şase — Argentina, cratică regională: o con foloseau in trecut feri ză fiind întrecută numai Francisc Sa roşi (5000 m —
. Grecia, Mexicul, Suedia cepţie comună de securi In martie anul acesta, botul. de către Electronica Bucu 15.02.54).
•ţi Tanzania — sesiunii tate'', care cuprinde pro primul tren a străbătui cel reşti, ocupanta locului I. Rezultate bune au mai
speciale a Adunării Gene puneri de rezolvare a con mai lung tunel din lume, ELECTRONICA AJUTĂ Pentru acest succes meri obţinut Florentina Foca
rale a O.N.U., propuneri flictelor existente în re care lace legătura intre PESCARII tă felicitările întreaga e- Şc. gen. 7 Deva (locul IV
- ce vizează întărirea clima giune. Insulele Hokkaido şi Hons- O invenţie mai puţin chipă, alături de cei care la 800 m). Antal Kereszi
su, din arhipelagul nipon. obişnuită a lui Piotr Ma- au sprijinit întreaga ac —» Lic. ind. 1 Hunedoara,
Tunelul are lungimea to tula, din Wroclaw, a do ţiune, pe tot parcursul la 400 m garduri — locul
a. tală de 53,85 km şl este vedit că electronica işi gă desfăşurării ei. V, cit şi Dan Răduţ, Si
» DIN T A R I L E S O C I A L I S T E destinat exclusiv transpor seşte aplicaţii chiar şi in mona Oltean, Liliana Ma-
ii tului leroviar. Construcţia pescuit. Potrivit agenţiei carie, Mi reia Olteana, T.i-
» © SOFIA. — Combina © VARŞOVIA. - La In- , sa, care a durat 24 de Interpress, el a descoperit viu Brînzan şi Toan Ma
tul industrial Devnea, o- stitutul de siderurgie din j ani, a necesitat investiţii un flotor cu diodă lumi-
i rin.
biectiv important al indus Gliwice a fost pus la punct in valoare de 700 miliarde niscentă — un amplifica
9 triei chimice bulgare, se un nou sortiment de otel. yeni. tor miniatural alimentat în perioada 3—5 iunie
;1 află într-o fază de recon care conţine. aproximativ Traversind pe sub Strim- de la o baterie. Flotorul a.c., s-a desfăşurat la Asociaţia sportivă
• strucţie şi modernizare, 4 la sută crom — un ele- * toarea Tsugaru, tunelul permite pescuitul in timpul Bucureşti turneul final al „Explorări' Deva,
îi după planuri elaborate de ment de bază pentru a- ' scurtează cu două ore du nopţii; dioda din virtul Campionatului republican
specialiştii bulgari. Drept liaje. Noul tip de oţel • rata călătoriei dintre Ha- flotorului sclipeşte cu inter de calificare în divizia de secţia box
(1 materie primă vor fi uti poate fi folosit la confec- • kodate, localitate situată mitenţă atunci cind peşte juniori, la care a partici
lizate, printre altele, cal ţionarea de site pentru • in sudul Insulei Hokkaido, le ciuguleşte nada şi lu pat şi echipa de băieţi a Organizează, săptămInai,
II carul şi sarea, resurse na fabricile de îmbogăţire a | şi Aomori, localitate din minează continuu cind C.S.Ş. din Deva, pregătită în zilele de marţi, miercuri,
turale indigene, din care cărbunelui şi pentru filtre- « capătul nordic al Insulei peştele s-a prins in cirlig. de antrenorul prof. Dorin joi şi vineri, între orele
• fl se vor produce polimeri le industriale. El are un j Honshu. Pină la darea in Circuitul curentului ' care Reclam. 16—18, selecţie cu tineri
şi copolimeri, dizolvanţi şi cost de producţie relativ ^ funcţiune a tunelului, tra alimentează dioda de la Echipa s-a clasat pe lo născuţi între 1971—1977.
alte produse finale. încă scăzut şi corespunde tu- - versarea Strimtorii Tsugaru amplificator este inchis cul doi, după echipa C.S.Ş. la Liceul industrial nr. 1.
I din acest an, unele sec turor parametrilor de ex- I se făcea cu feribotul. Mi prin intermediul apei, care
ţii ale combinatului vor ploatare, relatează revis- * nisterul nipon al Transpor uneşte contactul situat
începe să realizeze produ ta „Polskaia Vneşniaia I turilor estimează că 2,1 sub flotor cu cel aliat
I ÎNTREPRINDEREA „MARMURA"
> se finite. Torgovlia". • milioane de pasageri vor deasupra acestuia.
S I M E R I A
str. Cuza Vodă, nr. 24
încadrează prin concurs sau examen :
Disciiminarea femeilor în Japonia • inginer sau tehnician topograf (bărbat)
• şef staţie mică calcul,
I« ulii.«ii zece ani, normă redusă .în indus fapt. Chiar clacă.ar fi a- nă din Japonia. Acum încadrarea şi retribuirea se fac în confor
progresele realizate în trie, ele Tucrînd cu un doptată o lege — afirmă ele sînt în proporţie de
domeniul industrial au salariu foarte mic pe un om de afaceri — , spi 10 la sută. mitate cu prevederile legilor nr. 57/1974
:
făcut din Japonia un pu oră. Concurenţa care s-a ritul ei nu ar fi inter Condiţia de inferiori republicată şi 12/1971.
ternic rival pe plan mon creat a contribuit la re pretat în sensul său ade tate în care se află mun
dial. Dar unul din fac- ducerea salariilor femei vărat. citoarele japoneze este Informaţii suplimentare la biroul P.I.R. al
tprii-cheic ai acestui pro lor faţă de salariile băr Dintr-un anumit punct consecinţa unei discrimi întreprinderii, telefon 956/60851.
gres l-a reprezentat ex baţilor. în Japonia nu e- de vedere, subjugarea nări profund înrădăci
ploatarea femeilor. In xistă nici o lege care să femeilor dăunează eco- nate.
tr-adevăr, multe femei în perioada recesiunii
nipone s-au emancipat, din anii ’70, femeile s-au I
depaşindu-.şi menirea lor expus ele însele exploa
istorică de slujnice în DIN P R E S A S T R Ă I N Ă tării căutînd o slujbă ea COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
casă. Totuşi, pentru fe program redus pentru a ACHIZIŢII SI DESFACEREA MĂRFURILOR
mei, care reprezintă 40 contribui la menţinerea
la sută din forţa de mun prevadă salarii egale la noimei japoneze. Unele familiei. în prezent, a- ' b r ă n i ş c a
că japoneză, aceasta nu munci egale. Iar o even surse apreciază că, în proape jumătate din per
a însemnat un succes tuală lege în acest sens cazul în care candidaţii sonalul angajat în su- Î N C A D R E A Z Ă
deosebit. Foarte des, fe — care ar trebui apro ar fi aleşi mai ales pe permagazinele japoneze gestionar şi un vînzător pentru magazinul
meile japoneze sînt con bată în cuilnd pentru a baza notelor obţinute la sînt femei, cu program
struise să desfăşoare ac aduce Japonia la nivele examen, şi nu alît po de lucru redus. Ele nu din Brănişca.
tivităţi prost plătite şi le minime standard pre baza sexului, femeile ar au nici o garanţie, nu Condiţiile de încadrare : potrivit Legii
au puţine posibilităţi de văzute de O.N.U. în ceea fi în proporţie de peste sînt înscrise într-un sin
a face carieră. Aproxi ce priveşte - tratamentul 60 la sută din persoane dicat şi pot fi concedia 22/1969'şi Legii 57/1974.
mativ 25 la sută sînt în rezervat femeilor nu le însorise la Institutul te orieînd. („Avânţi" — Informaţii la C.P.A.D.M. Brănişca, telefon
mod eufemistic clasifica ar modifica citaşi de „Jikeidai", una din prin Italia).
te drept muncitoare cu puţin actuala situaţie de cipalele şcoli de medici (Ager.pres) 66561.
1
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Du mîtru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob j <4085 |
fcSDASŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex! 72288. TIPARUL Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 275.