Page 34 - Drumul_socialismului_1988_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NF

Şi-aduc aminte munţii fără moarte
Pămînf românesc că legămîntul nostru-i cu pămînt
cum la Blăjeni ne scrise Iloria-n carte
La Ţebea vin în ziua contemplării să apărăm Ardealul nostru sfînt
Unde Eroul doarme viscolit „De-o fi să fie, sculuraţi gorunii !“
Goruni-şi sună ghindele-nvierii
şi fiecare-i clopot înmiit... E zisa lancului, noi n-am uitat... o 13,1
Cămaşa Horii-n cînepă mai arde Tot ce-au sfinţit martirii şi străbunii La sfîrş
şi sîngele slropit pe stejăriş Tezaur e ! Şi nu-i de cumpărat.
* Flori 1
şi semnele moţeştilor stindarde grădină
Instructorul artistic — animator le-aduce apa licărind pe Criş... EUGEN EVU timpul f
la timp
universt
ai vieţii culturale locale mat *
bătoare
5 vrîncear
la *
Judeţul Hunedoara a în­ mine în afara scenei pen­ vente la manifestări oi'ga-
registrat în fiecare dintre tru a urmări minunata nizaţe în judeţ sau în afara Epistolară se, Cide, Roger Martin du mijloc de delulare. Nu ţionale
ediţiile de pînă acum ale valorificare scenică a obi­ judeţului. Gard, pentru a aminti doar intimplător Piero Chiara toamnă.
Festivalului naţional „Cîn- ceiului popular „Cununa O reală autoritate du­ cîţiva dintre cei a căror foloseşte în rindurile citate * Capo
Frumosul obicei al oa­
tarea României" o pre­ griului". Şi într-un caz şi rată pe capacitatea lor menilor de a comunica corespondenţă, devenită de cuvîntul ,,normă". Exista letului
Intr-adevăr chiar şi un cod
Selecţia
zenţă meritorie, vădind in altul, oamenii îi au ală­ profesională, pe modul în prin scrisori incepe să se acum ,,clasică", s-a tra­ tămîna
capacitatea factorilor cul­ turi pe instructorii artis­ care ştiu să se apropie de stingă. El a cunoscut ma­ dus în ultimele două dece­ epistolar ale cărui no-rne inchidet
turali de organizare şi tici, se simt îmbărbătaţi, tinerii pe care îi selecţio­ xima înflorire între secolul nii şi la noi. Ca să nu convergeau toate înspre
permanentizare a mişcării capătă siguranţă. Iar pu­ nează şi îi îndrumă do­ XVIII şi mijlocul veacului mai vorbim de cultura definirea unei anumite po­ • 19,0(
artistice de amatori, du­ blicul trăieşte o undă de vedesc instructorii artis­ nostru. Vieţi, intimpiări, e- noastră, unde epistolarele liteţi epistolare. Cel pu­ 19.20
blată de o instruire de regret, la ieşirea interpre­ tici Mircea Oco.ş (ansam­ venirn&nte importante sau paşoptiştilor, ale marilor ţin una dintre aceste nor­ • 19,5!
calitate a formaţiilor şi ţilor din scenă pe cîntecul blul „Getusn"), Titus Bur- clasici, ale militanţilor pen­ me a rămas valab'iă pînă Selecţiu
interpreţilor individuali atît de încărcat de semni­ ducea (ansamblul „Silva- chiar întregi etape din is­ tru Marea Unire ş.a.m.d. azi : aceea de a răspunde de creo
toria unui popor pot fi re­
Dovadă sînl cele peste ficaţie : „Rărnîi holdă să­ na“), Corneliu Vasiliu (an­ constituite pe baza episto­ reprezintă nepreţuite surse celui ce ţi se adresează re de
in scris, Din păcate insă,
600 de premii obţinute la nătoasă/ Că ne-ai dat roadă samblul „Ardeleana"), Va- larelor. Piero Chiara, cel documentare psihologice, tot mai puţini o cunosc, române
ultima ediţie a amplei frumoasă/ Cunună de grîu sile Popa (ansamblul mai obiectiv dintre biogra­ culturale, sociale, politice. iar, dintre cei ce o cu­ Film ar
manifestări. Acest lucru curată/ De trei fete sece­ „Doina Mureşului") Marin fii lui D'Annunzio, recu­ nosc, tot mai puţini se so­ zie". I
a fost posibil prin inter­ rată..." Voicu (ansamblul „Parîn- noaşte şi el: „Dacă n-ar diourilo
mediul unor oameni cu ca­ în formaţia de dansuri gul"). Asemenea lor pot fl existat in acea epocă cotesc datori să o respec­ 21.20 T
te. Ceea ce nu înseamnă
lităţi pedagogice aparte, o momîrleneşti din Uricani, fi menţionaţi dirijorii de obiceiul, ridicat aproape închide
bună pregătire de specia­ a cărei atmosferă de li­ formaţii corale: Victorin la rangul de normă atît că ea nu rămine pe mai
litate şi cu o largă dispo­ nişte e întreruptă uneori Bătrâncea (Călan), Marin departe o normă de bază
nibilitate sufletească, ca­ de strigături de comandă Dârvă, Constantin Iluţanu, pentru scriitori cit şi pen­ a politeţe] elementare, ca I*Tli
pabili de a se apropia cu sau cu nuanţă satirică, în Aurelia Costescu (Hune­ tru orice persoană cit de Dar obiceiul de a cores­ şi răspunsul ia bună ziua. » TU
A nu răspunde unei scri­
cit importantă, de a scrie
ponda nu caracteriza nu­
grijă de actul artistic. care oamenii sînt îmbră­ doara), Nicolae Icobescu, scrisori cu orice prile[, mai personalităţile, fiind sori — în afară de cazul
DEVA
Aceştia sînt instructorii caţi într-o costumaţie cu Gheorghe Bercea, Elena astăzi n-ar fi posibil să comun tuturor oamenilor că nu vrei să mai ai de-a (Patria)
artistici, -majoritatea pro­ lo<tul aparte, de mare Bogariu, Gheorghe Bobo- urmărim îndeaproape acti­ cit de cit cultivaţi. Cile face in nici un iei cu cel re (Arta
venind din mijlocul unor autenticitate, ne-am obiş­ cescu (Deva), Emil Măr- drame, clte bucurii, cîte ce ţi-a scris — rămîne o Regina
colective muncitoreşti, ca­ nuit să-l vedem mereu în gineanu (Brad), Petru vitatea neîntreruptă şi hao­ istorii nu s-au pierdut sau dovadă indubitabilă de (tern —
tică
Fire
poetului".
a
fildeş (
dre didactice care prin fruntea colectivului pe Chiseev (Dobra), Iloraţiu mai zac încă in arhive de proastă creştere. zervă I.
prestanţa lor se bucură de profesorul Dumitru Sîr- Alexandrescu (Petroşani) histrionică, de o prolifici­ familie acoperite de colbul Apariţia telefonului O petro;
respect,' au devenit ade­ buşcă. La fel taraful de ş.a. Şi asemenea lor sînt tate suspectă ce Irizează uitării! G. Căiinescu nu marcat începutul crizei co­ bitul dc
incontinmţa,
D'Annunzio,
văraţi animatori culturali. la Căstău poartă numele sute şi sute de instructori cu zecile de mii de scri­ şi-a structurat oare ma­ respondenţei. Telefonia au­ ring);
Unii dintre ei intră chiar unui rapsod de excepţie artistici hunedoreni, cei sori trimise de-a lungul sivul roman Scrinul negru tomată i-a dat apoi lovi­ zavi (7
rome(ii
în scenă, evoluînd în şi instructor artistic auto­ care trăiesc emoţia actu­ întregii vieţi, reprezintă pe un asemenea episto­ tura de graţie. Păcat, Nu LUPEN
spectacole de ţinută, alţii ritar — Aurel Sibişan lui cultural într-o dublă neîndoielnic cazul extrem. lar de familie descoperit ştiu ce mă face să cred ■familie
trăiesc marile emoţii doar (muncitor ia l.C. Orăştie) ipostază. Lor li se cuvin Adevărul este însă că per­ din Intimplare ? Cu nu că, dacă am găsi ră­ ’_ AN: X
din culise, rămînînd ano­ sau Relu cum îl cunoaşte cele mai calde cuvinte sonalităţile celelalte, care mai mult de 40-50 de ani gazul şl bucuria de a ne (Luceai
nimi pentru marele public, lumea satului. de apreciere, respectul nu depăşesc limitele nor- fn urmă, oamenii erau mai scrie mai des, ne-am sim­ Extcmp
deşi, meritele spectacolului De mulţi ani, masivul celor care îndrăgesc arta malităţii, au lăsat episto­ comunicativi, mai predis- ţi mai bogaţi şi mai u- (Mineru
de eşti,
— ideea, modalităţile de ansamblu de dubaşi reuniţi hunedoreană şi pot să îi lare de o valoare docu­ puşl la confesiune, ştiind mani. citorest
exprimare scenică le a- din Stînceşti — Ohaba — dăruie clipele lor de răgaz. mentară unică : Thomas sau doar intuind că o scri­ Copte
parţin în mare parte. Răduleşli este pregătit de soare poate li un excelent RADU CIOBANU citorest
Cunoscutul instrumentist învăţătoarea Aurora Mihoc. MINEL BODEA Mann, Italo Svevo, Pave- lirele s
RRAD :
Pera Bulz, maistru la a cărei pasiune pentru (Steaua
secţia de calcită din Vaţa creaţia folclorică specifică BARZA
de Jos, dirijează taraful zonei din care provine este (Mineri
fără a renunţa la tarago­ exemplară. în numele ei, Scena şi oamenii ei vadaţi c
Flgurar
tul său, pe cînd învăţă­ al dragostei ce o poartă C.EOAG
torul Viorel Demian, alit celor în mijlocul cărora de dansuri populare mixte riana Ganca, Adrian Că- fr-’t» s
de stimat de consătenii trăieşte, ea dăruieşte valoare, pe măsura obiec­ ci
vătaful
şi
Natalia
săi din Ilărţăgani, mereu timpul său liber repeti­ tivelor de educaţionale stabi­ a ansamblului căluşeri, a răban, Bugdan, Turdennu, „ atar
de
formaţiei
Cornelia
lite
documentele
de
Ioan
alături de ei în sat. ră- ţiilor si deplasărilor frec­ II A Ţ 1
partid şi de stat, bogate­ valorificai scenic opt suite Lupu, Marin Bogdan, El- Sfintul
le tradiţii, creaţia ac­ de jocuri populare, între vira Crainic, Mihaela Corsari
CRONICA LITERARĂ tuală locală. Intre colecti­ care învîrtita, haţegana, Murg, Mariana Igna, Ro- creaţie
(Centri
vele artistice laureate ale ţarina, feciorescul, lina, dica şi Ionică Herţa ş.a.". nici") •;
Adrian Grănescu ,, 0 dragoste ca Festivalului naţional „Cîn­ brîul pădurenesc, haidăuî. Intr-adevăr, cele două le de
tarea României" se nu­ Pentru activitatea perma­ colective artistice ale co­ ILTA:
oricare afta“ mără ansamblul de cîn- nentă pe care am desfăşu­ munei Geoagiu, indiferent mina).
tece şi dansuri „Germisa- rat-o, calitatea interpretă­ de scena pe care au evo­
O dragoste ca oricare originare şi cele culturale, ra", singura formaţie de rii, atît ansamblul cit şi luat, au lăsat o bună im­
alta, de Adrian Grănescu, pulsaţiile intime ale vieţii, acest gen ce activează în căluşerii au reprezentat presie, s-au bucurat de
premiat la concursul de întreţesute firesc cu în­ mediul rural din judeţul judeţul la manifestări ar­ aprecierea specialiştilor şi
debut al Editurii „Dacia", ţelesul simbolic al cul­ nostru şi formaţia masivă tistice interjudeţene la publicului. Ei au fost pur­
este un roman care pune turii. de căluşeri. Ambele reu­ Novaci (Gorj), „Călu.şerul tătorii mesajului patriotic « »
mărturie despre frumuse­ în cele mai reuşite pa­ Comuna Geoagiu s-a nesc interpreţi talentaţi, românesc" (Olt), „Hercules" al unui bogat repertoriu Băi ai
ţea unei generaţii, aceea gini ale romanului sînt înscris în Festivalul na­ oameni di muncii cu fru­ (Caraş-Severin), „Căluşerul de cîntece şi dansuri lo­ „Melod
ţinut i
a anilor ’70. Dragostea cuprinse cu claritate şi ţional „Cîntarea Româ­ moase rezultate în pro­ transilvănean" (Deva). In cale, hunedorene în gene­ maţia
este fundalul, şi nu doar maturitate artistică stări niei", amplă manifestare a ducţie, în unităţi econo­ 1987 am efectuat un tur­ ral. Au evidenţiat, deo­ condus
ca pretext ci şi etalon pen­ de spirit şi sentimente muncii şi creaţiei, cu un mice industriale şi agri­ neu în regiunea Doneţk potrivă, modul în care o duţ, d
tru relaţiile dintre tineri, instabile, echivoce, reve­ potenţial artistic însemnat cole. (U.R.S.S.). Au fost mo­ tradiţie poate !■ valorifi­ cultura
tarea
dintre ei şi cei vîrstnici, laţii fugitive. Impresio­ care evidenţiază lăudabila „Ansamblul de cîntece şi mente frumoase care ne-au cată în contemporanei­ La re
dragostea pură şi dublată nează energia reacţiei preocupare a instituţiilor dansuri, ne-a mărturisit umplut inimile de mindrie, tate, oferindu-i-se o nouă t ului .
tul de
de prietenie, măsură pen­ sentimentale, forţa de a de cultură de aici, coordo­ Nicolae Lupu, lăcătuş me­ atît mie cit şi colegilor strălucire pe măsura ge­ Teodor
tru dimensiunile şi sub­ călăuzi afectul în adîn- nate de consiliul de edu­ canic la întreprinderea me­ mei Dorn Prejban, Anca neroşilor ani pe care îi cea P;
stanţa umană a acestei ge­ cime, deopotrivă cu in­ caţie politică şi cultură canică Orăştie, un inter­ Popa, A dam Igna, Elena trăim. mente
neraţii. Dragostea văzută geniozitatea fanteziei, a- socialistă, de a pune în pret de bază în formaţia Drăgan, Petru Cristea, Ma- B. CĂTĂLIN
nu ca fugă din .real ci ca tribute ale unui autor ma­
împlinire (sau eşec) în tur care ştie să opereze
plan uman, profesional şi cu fineţe pentru a selecta Deşi are antecedente ci­ CRONICA FILMULUI Rezervă la start subliniind, individualizind, SI
social. Ea este privită şi esenţialul după criterii nematografice serioase („Să înregistrînd atît cît este
ca sumă a observaţiilor valorice ferme. mori rănit din dragoste nevoie planul secund,
Penii
asupra reacţiilor intime Atent la compoziţie, a de viaţă" — scenariu, „Aur sportivilor din lotul de dragoste, se strecoară un schimbîndu-şi mereu p;c- fl răc
proprii şi ale celor din cumularea de portrete este cit un nasture pe piept", pentatlon modern), ai că­ fior tragic, iar victoria funzimea, acumulînd ten­ va rialii
jur. Tocmai din acest mo­ realizată printr-o rafina­ „Recorduri, lauri, amin­ rei „locuitori" se dizol­ finală, deşi umbrită de siune. noapte.
tiv, Marina şi Andrei tă distribuire a accente­ tiri"), Anghel Mora îşi face vă într-o psihologie unică aripa morţii, va fi, mai Desfăşurînd tema opo­ Viatul
(protagoniştii) sînt perso­ lor. Coeziunea interioară adevărata intrare în lumea la antrenamente pentru a mult decit o victorie ziţiei dintre bucurie şi niodert
jcale ■
naje care se reţin, iar a acestora nu este meca­ filmului artistic de lung redeveni ei înşişi, adică sportivă, o victorie mora­ tristeţe, „Rezervă la start" ■isrd s
eşantionul cercetat de nică, dimpotrivă, e mereu metraj prin „Rezervă la oameni, diversitate de lă, cea a personalităţii este transfigurarea ascen­ clal ti
autor are valoare generali­ în acord cu întregul. De­ start", creaţie „de autor", mentalităţi $i caractere, cucerite prin tenacitate, siunii tinereţii spre per­ tnterva
turlle
zatoare. sigur, în acest gen de viguroasă şi subtilă, con­ cînd oboseala şi bucuria autocunoa.ştere inteligentă formanţă, dar şi spre ca­ prinse
în cercetarea psihologiei construcţie rămîne riscul cepută şi realizată într-un efortului sînt înlocuite de şi sacrificiu, a înţelegerii racter, parabola cuceririi de, lat
tre 18
generaţiei sale, două sînt caracterului fragmentar, limbaj cinematografic mo­ euforiile, iubirile, ironiile umane, o victorie plătită maturităţii. întregul film dimine
valorile pe care le are care face ca dinamica ac­ dern şi alert. şi farsele vieţii personale. cu o dureroasă pierdere. stă sub semnul mării, des­ brumă
mereu în vedere Adrian ţiunii să sufere. în pofi­ Rememorare a drumului Gu fiecare secvenţă, cu Protagonistul ascuns, deşi chidere şi asalt mereu re­ presiui
Grănescu : zestrea morală da unor asemenea „scă­ „unei rezerve" spre ma­ fiecare cadru, chiar dacă mereu la vedere, al aces­ luat, al versurilor stănes- semnal
şi adevărul vehiculat de deri de tensiune" imagi­ rea performanţă, posibilă tui film programatic este ciene — „Această mare
personaje, componente nea de ansamblu este de autobiografie, filmul pă­ registrele dramatice şî imaginea (Marian Stanciu), acoperită de adolescenţi,
care completează fericit o reală autenticitate ar­ trunde şi radiografiază mo­ vizuale prin care trece de mare acurateţe, conso­ care învaţă mersul pe
frumuseţea demersului ar­ tistică şi confirmă o carte ral un mic univers zgu­ conflictul se diversifică nantă cu profunzimile dra­ valuri în picioare".
tistic. Sînt contopite, cu si un autor. duit de furtuni, o lume mereu acroşînd şi o tul­ mei, spectaculoasă, ritmînJ
rafinament, experienţele AUREL CÂMPEANU aparent închisă (viaţa burătoare istorioară do şi aceenluînd subiectul, „ GHEORGHE POGAN