Page 42 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 \
Dezvoltarea proprietăţii cooperatiste — Măsurile adoptate je_ Comitetul Politie Executiv
cerinţă esenţiali pentru progresul ai CI. al Pil - puternic stimulent pentru
neîntrerupt al agriculturi hunedorene creşterea producţiei agricole DUMfNI
® fî
(Urmare din pag. 1) rea efectivelor de animale torea răspunderii fiecărui piilor.
şi modernizarea fermelor lucrător din agricultură ÎNDEMN PENTRU ASIGURĂM CONDIŢII BUNE qhiozda
acestea deţinînd o avuţie zootehnice constituie ele faţă de soarta producţiei, * ă. Epi
de peste 500 milioane lei. mente cu pondere în avu de apărarea şi dezvoltarea PARTICIPAREA SPORIRII RECOLTELOR LA HECTAR Sub trio
Evidenţiind necesitatea ţia cooperatistă. avuţiei unităţii lor. PERMANENTĂ « 12,4
dezvoltării în continuare a Dispunînd de o puterni Desfăşurînd o permanen (Urmare din pag. 1) litate cu peste 200 kg sub • 13,0(
forţelor de producţie ale că bază tehnico-maţerială, tă muncă de educaţie, de LA MUNCĂ stanţă activă azot, fosfor Album
agriculturii, secretarul ge în acest an, în cadrul a- transformare a modului producţiei agricole şi va şi potasiu. Tehnologia sta sumar :
neral al partidului, arată dunărilor generale ale oa de gândire şi de acţiune (Urmare din pag. 1) lorificării depline a poten bilită la cultura porum prinz *
că: „Pentru noi, proprie menilor muncii din agri în folosul sporirii proprie ţialului productiv al uni bului, pentru care întrea uşoare
tatea cooperatistă, a între cultura judeţului nostru tăţii obşteşti, organele şi producţiei şi eficienţei e- tăţilor,- asigurîndu-ne, în ga .suprafaţă este arată mate *
gii ţărănimi, asupr i pu- s-a desprins cu pregnanţă organizaţiile de partid din conomice a culturilor. De acelaşi timp, posibilitatea din toamnă, ne va asigu * Pe r
mmtului şi mijloacelor de preocuparea de a utiliza unităţile agricole, condu asemenea, am reţinut că, ca în gospodăriile perso ra recolte superioare. zentului
muncă reprezintă singura cu eficienţă ridicată mij cerile colective ale acesto după acoperirea consumu nale, să creştem naai mul Cu forţe sporite se ac instrum
cale pentru a asigura atît loacele materiale, fonduri ra sînt chemate să se pre lui alimentar, cantitatea te animale şi păsări, . să ţionează şi la grădina de mici ai
progresul agriculturii, cît le băneşti şi forţa de m u n ocupe cu întreaga răspun de grîu şi porumb răma contribuim în mii maro legume, la amenajarea ce cununa
şi dezvoltarea, în mod ar că în scopul creşterii pro dere de gospodărirea cu să, destinată .retribuirii, măsură la livrarea unor lor 2 000 mp răsadniţe re nesc *
monios a industriei şi a- ducţiei în toate sectoarele chibzuinţă a avuţiei coo se va repartiza suplimen cantităţi spor,te de produ partizate producerii legu cîntec !
griculturii — ca două ra dc activitate agricolă, de peratiste, astfel îneît în tar cooperatorilor care se vînduto pe bază de melor timpurii, pe car?. ie venta
muri economice fundamen a aloca fonduri tot mai acest an să se înfăptuias participă efectiv la m u n contract. vom însămânţa ineepînd • 15,0£
tale, care se condiţionează însemnate pentru dezvol că exemplar obiectivele că, în funcţie de numărul Cooperativa noastră a de săptămâna viitoare. în gramuii
obligatoriu în procesul ge tarea proprietăţii coopera din programele judeţene de norme realizat şi de cultivat din toamna trecu anul trecut, la unele cul jurnal
neral de făurire a socia tiste, ca principală cale de' dezvoltare a agricultu contribuţia adusă la înde tă 245 ha cu grîu, iar în turi s-a acordat retrbuţie Români
lismului şi comunismului de asigurare a reproduc rii. în acest sens, un im plinirea şi depăşirea pro această primăvară vom în- în natură cooperatorilor rii con
în România". Important ţiei lărgite, de ridicare a portant stimulent pentru ducţiilor planificate, în sămînţa peste 150 ha cu o 20,2
de relevat este că în struc- - calităţii muncii şi vieţii cointeresare în creşterea felul acesta creîndu-se po porumb. Alte 50 de hec pînă la 20 la sulă din re Declare
tura proprietăţii coopera lucrătorilor din agricultu producţiei îl reprezintă şi sibilitatea ca fiecare fa tare sînt destinate cultu colta dc legume. Creşterea Produci
tiste s-au produs însemna ră, alo întregului popor, noile măsuri adoptate re milie să primească sufi rilor de legume în ogor acestui procent la 30 la Filme 1
te mutaţii calitative, spo în acelaşi timp s-a luat a- cent de Comitetul Politic ciente cantităţi-'de produ propriu, la care se adau sută ne dă certitudinea că lejurnal
rind permanent valoarea titucHne fermă împotriva Executiv al C.C. al P.C.R., se pentru consumul pro gă încă 30 de ha în cul vom avea o bună partici derea
fondurilor fixe, care în aspectelor de dijmuire a la propunerea secretarului priu şi pentru creşterea turi duble şi succesive. pare la muncă la toate lu
C.A.P. şi A.E.T. din jude proprietăţii cooperatiste, a general al partidului, tova şi îngrăşarea de animale. Pentru a obţine producţii crările, coca ce se va re LUNI
ţul nostru reprezintă a- slabei gospodăriri a avu răşul Nicolae Ceauşescu, Tată considerente ce ne superioare la .hectar, edi flecta în realizarea unor
proape 900 milioane lei. ţiei obşteşti, stabilindu-se privind perfecţionarea sis determină să ne. angajăm tura de grîu a fost ferti producţii mari, dc calita
E x t inde rea amenajărilor măsuri politico-organiza- temului de retribuire în cu toate eforturile la spo lizată suplimentar în tota te, la toate culturile. 19,25 I
pentru irigaţii şi a plan toriee şi tehnico-economice acord global în cooperati rirea recoltelor şi a con grame
Ştiinţa
taţiilor pomicole. creşte menite să determine eres- vele agricole de producţie. tribuţiei la fondul de. stat.
Efectivul cel mai mare de ® 20,1
iepuri de casă ii are Cor pocii c
nelia Daminescu, Ana Dă- la albi
Responsabilitate deplină în nilă şi loan Sabău, iar cei ® 20,3i
mai mulţi stupi loan iovan <* 21,0
$3 LOCUINŢE NOI. Con şi Ludovic Burza. De men i. Organ i:
abordarea sarcinilor structorii din Brigada nr. ţionat că numărul de ani zare a
30 a Antreprizei de con
male mici şi al lamiliilor rii ®
(Urmare din pag. 1) înălţime, utilizarea de scu strucţii-montaj Petroşani .au de albine — cum a relevat capital
le improvizate, lipsă căş încheiat lucrările la prime şi recensăminteI animalelor Ce-ţi d
tos, trainic fundamentat tii de protecţie ş.a.). le 10 apartamente din domestice din acest an — ce Ron
pe realizările obţinute în în ceea cc priveşte grija blocul nr. 41, în cartierul sporeşte, in comuna Zam, lejurna
anul trecut — cel mai rod fată de om mai avem li „Morişoara" din oraşul de la o perioadă la alta. derea
nic din întreaga existenţă nele lacune. Se ştie că a- Vulcan. Numai în primul
a antreprizei. Doresc să n urni te puncte de lucru trimestru al anului, în a- EJ Azi, de la ora 9 şi
remarc doar citeva dintre sînt dispersate la distanţe cest oraş din Valea Jiului 20 minute vor li prezenta
succesele anului 1988 : o mari faţă de localitatea în se vor da în folosinţă 92 te la radio, pe programul
depăşirea cu 11,61 la sută care domiciliază membrii apartamente confortabile. ii, in emisiunea „VIAŢA
a planului pe total antre brigăzilor noastre. în sen CENACLURILOR", aspecte
DEVA
priză • la activitatea de sul asigurării unor condi m VREDNICIE.. In comu din activitatea membrilor trio);
conştrucţii-montaj am rea ţii mai bune de locuit şi na Za'm există mulţi cetă cenaclului literar ,,Panait sterclan
lizat un plus de 12,21 la de masă vom insista mai ţeni crescători de animate tstrati" al ziarului ,,Steagul DOAllA
mer
sută, 78 milioane lei pro mult în viitor. mici şi apicultori, care li roşu" din Petroşani. riil-
ducţie . suplimentară Ia Dispunem la această vrează importante canti Locv.,.1
prestaţii, în timp ce Ia dată de un cuprin tăţi de carne, piei, miere (Moder
produse la iondul de stat, m im ă i
producţia industrială pre zător program uni de albine, ceară şi alte nul all
TH.OŞA
vederile au fost îndeplini tar de măsuri tehnieo-eco- Institutul do subingineri din Hunedoara — apreciată Hong
te în proporţie de 135.9 nomice şi politico-organi- inslilujie hunedoreană dc în v.ăţăniînt superior. prin■ sistemul de achiziţii. Legend;
la sută. zatorice, care ne va per Noieml:
de
per
Rezultatele de care am mite realizarea planului PENI:
amintit şi realizările su de producţie şi a angaja Răspunderi şi exigenţe sporite călători
perioare pe'care scontăm mentelor pe a n u l î n curs. VULCA
despre
în acest an reflectă efi Au fost înscrise aici, pe Adunarea de dare de cuvîntul său Alexandru rou ales trebuie, să - le a- teri, la înfăptuire!! măsu ml); 1
cienţa programelor de or baza propunerilor formu seamă şi alegeri a organi Petrovici -— au avut-o şi corde ţoală atenţia. în rilor şi hotăririlor luate, sa mura
ganizare şi modernizare a late de oamenii muncii zaţiei Uniunii Tineretului o au tinerii. Aceasta re principal este vorba do o în generai la viaţa inter (Mineri
rada
producţiei adoptate de din cele cinci brigăzi, mă Comunist din sectorul re flectă potenţialul ridicat abordare mai exigentă a nă de organizaţie. Nici în N1NOA
consiliul oamenilor mun suri ce vizează creşterea paraţii cazane al între de care dispunem, angaja actelor de indisciplină, u- văţământul politic, infor grozav
cii din unitatea noastră, calităţii producţiei şi a e- prinderii electrocentrale rea tot mai responsabilă tiRizarea eficientă a timpu mările politice In ansam URICA
mori
sub îndrumarea comitetu ficienţei economice, spori Deva a constituit un mo în tot ce presupune buna lui de lucru, efectuarea u- blu, activitatea politico- Pantor
lui de partid. Acest cadru rea accentuată a producti ment de referinţă în mun funcţionare a maşinilor şi nor lucrări de calitate, educativă nu s-au desfă (Steaui
democratic de afirmare a vităţii muncii, reducerea ca celor 49 de tineri de instalaţiilor". respectarea tuturor măsu şurat la nivelul cerinţelor BAllZj
(M i n
celor ce muncesc în cali consumurilor de materia aici. Analiza efectuată a De fapt, atît darea de rilor prevăzute în autori şi exigenţelor impuse de TIE:
tatea lor de producători, le, energie şi combustibil relevat marile răspunderi seamă, cît şi dezbaterile zaţiile de lucru şi. de pro răspunderile tinerilor în livadaţ
proprietari şi beneficiari etc. O atenţie deosebită a- ce revin tinerilor în exe au reliefat implicarea şi tecţie a muncii, în repu buna desfăşurare a activi căra);
Rezerv
— creat din iniţiativa stră cordăm aprovizionării teh cutarea operativă şi la un tăţii productive. Desigur, de c
lucitului nostru conducă nico-materiale şi pregăti înalt nivel calitativ a re ' acestea şi-au pus ampren „Cîntn
tor de partid şi de stat — rii profesionale a întregu paraţiilor, în respectarea Adunări ele dare de seamă şi alegeri ta asupra eficienţei mun ItAŢEi
eia);
ne va permite în acest an lui personal încadrat. Ca termenelor stabilite, toate cii biroului, care nu a gă palidă
şi în continuare să luăm noutate vreau să arăt că influenţînd în mod deose în organizaţiile U.T.C. sit, uneori nici nu a cău •V LAN :
şi să înfăptuim cele mai acţionăm, în colaborare bit realizarea indicatorilor tat, cele mai nimerite căi r (Centr
bune decizii pentru asigu cu unităţile de învăţământ la nivelul secţiei şi, im de implicare a tinerilor în creaţie
niei“);
rarea mersului continuu din localităţile în care îşi plicit, al întregii între aportul substanţial nlc or nerea urgentă în funcţio materializarea sarcinilor trează
majorităţii
nare şi la parametri cali
ascendent al producţiei. desfăşoară activitatea bri prinderi. ganizaţiei, la ale realizarea în tativi ceruţi a utilajelor. ce le-au revenit. tine
Regina
tinerilor
aceste
Dar,
Avînd
din
2 Practic, în anul tre găzile noastre, pentru realităţi, în vedere organiza cele mai bune condiţii a ga S-a • subliniat că întrea adunării unul fost şi meritele na).
tinerilor
acela
cut şi in prima lună
în
biroul
a
şcolarizarea
sarcinilor
ce
revin oame
activitate
politico-orga-
că a clarificat aceste pro
meseriile de bază ta care
ţiei a acţionat prin forme
* din 1989 nu ne-am
confruntat cu probleme avem de asigurat „schim şi mijloace specifice pen nilor secţiei. Dorel Mun- nizatorică şi educativă bleme, că a stabilit prio
Popa,
tcanu,
Eugen
Ovi-
care să împiedice buna bul de mîine". Toate ini tru educarea prin muncă diu Magda, Petru Ţuţul, trebuie intensificată şi re- rităţi dc acţiune, inclusiv
desfăşurare a activităţii ţiativele şi acţiunile pe şi pentru muncă a tineri 'loan Sipoş sînt doar cîţivn orienlală în funcţie de pentru activitatea noului
productive. Imperfecţiuni, care le aplicăm din pri lor, ridicarea şi perfecţio dintre cei mai destoinici. aceste cerinţe, exprimîn- birou. Planul de măsuri Peni
lucruri de pus mai bine mele zile ale acestui an narea profesională, întări du-se, totodată, nevoia fo aprobat vizează în princi fi pre
la punct există însă. Au sînt subordonate atingerii rea ordinii şi disciplinei, a într-un spirit de exigen losirii mai rodnice a ca pal creşterea responsabili cu cei
Vintul
fost arătate şi în recenta unui scop precis: împlini răspunderii faţă de sarci ţă, critic şi uneori auto drului oferit de adunările tăţii tuturor celor aleşi in cu un
adunare generală a oame rea dorinţei celei mai ar nile încredinţate. Dc ase critic, în cadrul adunării generale, de învăţământul realizarea sarcinilor ce le calc c
nilor muncii şi vom ac zătoare a întregului nos menea, s-a desfăşurat o au fost' rdliefate însă şi o politico-ideologic, munca revin, mai multă Iniţiati tor e
minin
ţiona pentru înlăturarea tru colectiv — obţinerea, largă şi intensă activitate scamă de' neajunsuri din de la om la om, de cele vă şi receptivitate în solu Intre
oricăror neajunsuri. Deşi în 1989, a celor mai bune pentru cultivarea conştiin activitatea biroului şi or lalte forme proprii de ac ţionarea propunerilor şi cele
nu am înregistrat în 1908 realizări dc pînă acum, o- ţei muncitoreşti-revoluţio ganizaţiei. Referindu-se la ţiune. Atît darea de sea hotăririlor adoptate, spo 6 grai
nici un accident de m u n magiu de gînd şi faptă a- nare, a intransigenţei fa acestea, Tania Marian, Eu mă, cît şi vorbitorii' au rirea exigenţei faţă de duce
că, situaţii generatoare tde dus aniversării a 45 de ani ţă de lipsuri şi neajun gen Foia, Alexandru Epu reliefat că s-a manifestat felul în care fiecare tînăr La
accidente s-au semnalat, de la victoria revoluţiei suri. re, Horea Olar, Daniel formalism, superficialita îşi face datoria la locul fi fn
nin. A
cele mai multe ţinînd de de eliberare socială şi na „O contribuţie impor Arhire şi Mircea Marc au te şi îngăduinţă faţă de său de muncă, dar .şi faţă derat
aşa-zisele mici abateri de ţională, antifascistă şi anti- tantă la realizarea într-un arătat că sînt încă multe felul în care acestea sînt de calitatea activităţii bi cale .
la disciplina de producţie imperialistă din August termen scurt a reparaţii domenii în care tinerii pregătite şi se desfăşoară. roului. sector
(muncitori găsiţi fără viza 1944 şi celui, de al XIV- lor capitale şi înlăturarea pot să-şi îmbunătăţească De aici, o slabă partici prodii
medicală pentru lucru la lea Congres al partidului. avariilor — sublinia în munca şi cărora noul bi pare a tinerilor la dezba VALENTIN NEAGU