Page 33 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
in intimpinarea EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
Zilei de 1 Mai înfăptuiri cam înalţă
S D tM L IS M li Despre viaţa nouă a oa mului judeţean Birsău —
satul şi pe oamenii lui
menilor din Rapoltu Mare Geoagiu, amenajarea unor
trotuare in Rapoltu Mare,
stau mărturie înlăptuirile
ediiilar-gospodăreşli din Bobilna şi Foit, canalizarea
ORGliii AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL perioada care a trecut de piriului ce trece prin cen
la Congresul al IX-lea al trul comunei, ca şi a văilor
partidului, perioadă pe Bobilnei şi Rapoiţel, a a-
care cu mindrie o numim pelor pluviale in unele sa
„Epoca Nicolae Ceauşescu", te, amenajarea de zone
înscrisă cu litere de aur verzi şi jardiniere, moder
Anul XLI, nr. 9 765 MARTI, 11 APRILIE 1989 4 pcigini - 50 bani
in istoria patriei, a fiecă nizarea şcolii din Rapoiţel,
rei aşezări. Sini înfăptuiri construirea a trei bazine
care atestă opţinea săte de înot la locurile de a-
Eforturile colective înfloresc în succese nilor pentru civilizaţie, pen grement de la ,,Feredee"
tru noi împliniri pe plan (Bobilna) şi de la Ra
material şi spiritual. S-au poiţel, ca şi a unui baraj
în acţiunile multiple pe au cunoscut o dezvoltare colectivele muncitoreşti. Ca Bilanţ rodnic construit în această pe de retenţie in acelaşi sat.
care ţara, întregul nostru fără precedent în perioada urmare a înfăptuirii nea Harnicul colectiv al rioadă centre de cultură Introducerea conductei de
popor le iniţiază pentru marcată de istoricul Con bătute a sarcinilor şi orien întreprinderii de reţele şi creaţie ,,Cîntarea Româ apă potabilă in Boiu, prin
dezvoltarea tuturor ramuri gres al IX-lea al partidu tărilor stabilite, oamenii energetice Deva întîmpi- niei" în satele Foit, Bo- captarea izvoarelor natura
lor economiei naţionale, un lui şi intrată definitiv în muncii din unitatea noas nă apropiata sărbătoare bîlna, Rapoiţel şi Boiu, o le, a creat locuitorilor posi
loc deosebit îl ocupă activi memoria istoriei noastre cu tră au continuat şi în a- de la X Mai cu succese sală de spectacole cu 300 bilitatea de a beneficia de
tatea desfăşurată în dome numele celui mai iubit fiu ccst an scria succeselor ob. deosebite în activitate. locuri în Rapoltu Mare, cel mai comod mijloc de
niul asigurării bazei de al naţiunii, „Epoca Nicolae ţinute în 1988". Din bilanţul rodnic afe a fost modernizată incinta acces la apa potabilă. O
materii prime. Eforturile Ceauşescu". în aceşti ani — înainte de a trece la rent perioadei care a Centrului de cultură şi lucrare similară este ince-
pe această linie le ilus s-a dezvoltat puternic şi bilanţul trimestrului I, vă trecut din acest an con creaţie „Cintarea Româ pută şi in Rapoltu Mare,
trăm, astăzi, cu fapte şi extracţia bogăţiilor indi rugăm să ne spuneţi, suc semnăm ; depăşirea in niei" din satul centru de urmind să fie introdusă
cint, ce loc a ocupat uni dicatorului producţie comună şi tot aici s-a înăl apa in toate locuinţele.
tatea în întrecerea socia marfă cu peste 2,2 mi ţat Şcoala generală cu 9 Elementele civilizaţiei şi
listă desfăşurată anul tre lioane lei, (reprezentînd săli de clasă. Prin maga progresului pătrund aici şi
cut ? un spor de 7,6 la sută zinele săteşti se desfac a- prin intermediul aşezămin
— în întrecerea dintre faţă de realizările din nual mărfuri in valoare de telor social-culturale. Asis
unităţile industriale ale aceeaşi perioadă a anu 8 milioane lei. La parterul tenţa medicală este asigu
judeţului nostru ne-am lui trecut), creşterea modernului bloc cu 14 a- rată de doi medici şi patru
clasat pc locul al III-lea, productivităţii muncii cu partamente din Rapoltu cadre medii sanitare. De la
realizări din activitatea gene din adîncuri, în pas iar pe Centrala minereuri 2 846 lei/om al muncii Mare funcţionează Oficiu! biblioteca din sat, Înzestra
P.T.Tc. Aproape 100 de tă cu 13 600 volume, împru
harnicului colectiv al cu cerinţele şi exigenţele lor Deva, am ocupat locul — adică o creştere de mută anual cărţi foarte
Minei Coran da-Ccrtej — economiei naţionale. întrea al II-lea. peste 10 la sută faţă de cetăţeni din localitate be mulţi cititori de literatură
una dintre unităţile hune- ga activitate desfăşurată în — Poate că în acest an î trimestrul I 1988 —, re neficiază de cel mai rapid
dorene reprezentative în acest domeniu — de la o să „ţintiţi" mai sus. Şi L ducerea cheltuielilor to mijloc de legătură cu ori politică, tehnică şi beletris
extracţia şi prelucrarea mi prospectare şi explorare, acum, rezultatele. 1 tale la 1 000 lei pro ce localitate din ţară. In tică. Tinerii au posibilita
nereurilor. „Minerii şi pre pînă la extracţie şi prelu — în perioada care a tre- ) ducţie marfă cu 81,4 curind urmează ca telefo tea să se afirme in cadrul
paratorii noştri — ne-a de crare — poartă amprenta cut din acest an am ob- i lei, iar la cele mate nul să se introducă şi în formaţiilor artistice ale Cen
clarat tovarăşul inginer gîndirii revoluţionare a se ţinut o producţie marfă 1 riale cu 6,7 lei ş.a. casele cetăţenilor din Ra trului de cultură şi creaţie
îoan Bîrsan, directorul u- cretarului general al parti suplimentară de peste 6,6 ţ poiţel şi Bobilna. „Cintarea României".
rităţii — sînt conştienţi că dului, tovarăşul Nicolae milioane lei, ne-am reali- t Piese de schimb - In şirul realizărilor ce In agricultură, după cum
ţara are nevoie de cît mai Ceauşescu, care a sesizat, zat şi depăşit planul la / au schimbat înfăţişarea a- ne relatează Florica Sicos,
multe minereuri şi alte cu mult timp înainte de toate sortimentele fizice. | peste prevederi şezării noastre şi au adus preşedintele C.A.P. Rapol
substanţe minerale utile declanşare, criza energetică între subunităţile frun confort in case — sublinia tu Mare şi deputat in cir
pentru asigurarea nevoilor şi de materii prime a lumii, MARIN NEGOIŢÂ | taşe ale întreprinderii ză tovarăşul Floriap Silvă- cumscripţia electorală nr,
crescânde ale economiei, indicînd direcţiile în care pentru materiale de şan, vicepreşedintele birou
ale tuturor industriilor care trebuie să acţioneze toate (-ontinuare in pag. a 3-o) ţ construcţii Deva se si lui executiv al consiliului ESTERA SiNA
popular comunal - se în
tuează şi secţia mecano- scrie şi modernizarea dru (Continuare în pag. a 3-a)
cncrgetică, al cărei co
lectiv are importanta
sarcină de a menţine în t -
funcţiune, la un randa
ment cît mai ridicat, SÎM8ĂTĂ 5! DUMINICĂ - PE ŞANTIERELE
toate fluxurile comple GOSPODĂRIRII Şl ÎNFRUMUSEŢĂRII
xe ale procesului de
producţie. Şi îşi reali Slmbătă dupâ-amiază şi rea dinspre Deva, şi a
Mecanizatorii — permanent ia datorie zează cu succes sarcinile duminică înainte de masă, unor arbuşti ornamentali
de plan ce-i revin, an peste 5 000 de locuitori în parcul Tineretului. I t
J
Ităspunzînd înaltelor co Română, Mirni Chiprcn — înţeles să răspundă prin gajamentele asumate in ai municipiului Hunedoa bulevardele Traian şi
mandamente formulate de • C.A.P. Ruşi, Angliei Ilie — fapte demne de muncă întrecerea socialistă. „In ra au răspuns din nou Dacia -s-a completat gar*
secretarul general al parti C.A.P. Gînţaga, Lazăr Tă- chemării de a întîmpina cinstea apropiatei sărbă prezent la chemarea de dul viu.
dului, tovarăşul Nicolae măşoi — C.A.P. Boşorod şi ziua de 1 Mai cu rezultate tori a muncii, de la putaţilor, a organelor lo Am notat în cursul a-
Ceauşescu, privind realiza Valerică Şchiopu — C.A.P. deosebite în muncă. 1 Mai — ne declara to cale, prostind peste 20 000 cestor două zile hărnicia
rea însămînţărilor de pri Strei. Conştienţi de faptul că, varăşul inginer Sabin de ore de muncă, pentru tinerilor de la Spitalul
măvară în cele mai bune Cu bune rezultate la fi pe lîngă semănat, celelal Luca, şeful secţiei me- buna gospodărire şi înfru municipal şi a celor de
condiţii şi obţinerea in a- nalizarea însămînţării po te lucrări din tehnologia eano-energelicc — ne museţare a localităţii în la cooperativa meşteşu
cest an a celor • mai mari rumbului au lucrat meca culturilor au un rol hotă- prezentăm cu o depăşire care trăiesc şi muncesc. gărească „Metalul", a lo
recolte,' mecanizatorii şi nizatorii din C.U.A.S.C. rîtor asupra producţiei, do peste 200 000 lei la Lucrările efectuate cu cuitorilor din asociaţiile
cooperatorii din judeţul Beriu, activitatea acestora mecanizatorii sînt hotărîţi producţia marfă, reali acest prilej se ridică la microraioanelor IV, IE
nostru au acţionat dumi fiind supravegheată nemij să nu precupeţească nici zarea unui volum supli valoarea de peste 200 000 şi V. Am mai notat şi
nică şi luni cu toate for locit de specialiştii din u- un efort pentru a le rea mentar de piese de lei. Ele se concretizează nemulţumirea consiliului
ţele pentru îndeplinirea nităţi. între alţii, merită liza în cele mai bune con schimb în valoare de în asigurarea curăţeniei popular faţă de modul
planului la cultivarea po să fie evidenţiaţi pentru diţii, fără nici un fel de peste 2 milioane lei, din pe străzi, refacerea zone defectuos cum I.G.C.L;
rumbului. Printr-o bună conştiinciozitatea dovedită rabat de la calitate. care cele recondiţio lor verzi acolo unde a şi-a Îndeplinit programul
organizare a muncii, dis- la însămînţări mecaniza nate în plus reprezintă fost cazul, plantarea a dat pentru cele două zile.
punînd de suprafeţe pe torii Petru Macoviciuc, do NICOLAE TIRCOB aproape 200 000 lei ş.a." 100 bucăţi tuia la intra (îoan Vlad, corespondent).
care patul germinativ a la C.A.P. Romos, Ion
fost pregătit în avans, lu Lăscoi — C.A.P. Căstău şi
crătorii ogoarelor din Con Ion Murgoi — C.A.P. Be
siliul unic agroindustrial riu.
Bretea Română au folosit Eforturi meritorii la în
din plin semănătorile şi cheierea în timpul cel mai
timpul bun de lucru în scurt a însămînţării po
wmp. Ca urmare, dumini rumbului au depus şi me
că şi ieri s-a acţionat la canizatorii din C.U.A.S.C.
însămînţarea porumbului Ilia, dintre care se deta
pe ultimele suprafeţe pre
văzute la C.A.P. Nădăştie, şează Tiberiu Stăni.ş — la
Bretea Streiului, Valea C.A.P. Gurasada, Virgil
Singiorgiului şi în alte coo Hodosin — C.A.P. Burjuc,
perative agricole. Merită Roman Dănilă — C.A.P.
laude pentru modul cum Ilia şi Traian Marcu —
au înţeles să-şi îndepli C.A.P. Dobra.
nească sarcinile încredin Baze temeinice recoltei
ţate mecanizatorii Nicolae viitoare de porumb au pus,
Petruţ, Dumitru Ciorogaru prin scurtarea perioadei
şi Traian Boglea, care au de semănat şi realizarea a-
asigurat respectarea nor cestei lucrări la un nivel
melor din tehnologii pri calitativ corespunzător, me
vind densitatea şi adînci- canizatorii Nicolae Mărgi-
mea de semănat, condiţii neanu şi Nicolae Stanciu
esenţiale în vederea spo la C.A.P. Geoagiu, îoan
ririi recoltei la hectar. Fazecaş la C.A.P. Sîntan-
Prezenţi la datorie au drei, Constantin Simedrea
fost şi mecanizatorii Arte- la C.A.P, Simeria, Nicolae Fierar-betoniştll din »rli in* lui ion claia nu nreeălesc armiiluru pentru zidul de Sprijin al barajului aflat in con-
raiu Alioncscu şi Ghera- Săndescu la C.A.P. din sa struclie la Mlliăilonl. c p Foto NICOLAE GHEORGH1U
sim Sicoc la C.A.P. Bretea tul Aiuel Vlaicu, care au
