Page 103 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 103
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 857 • VINERI, 28 IULIE 1989 Pag. 3
Tovarăşul Nîcolae Ceauşescu împreună
cu tovarăşa Elena Ceauşescu au efectuat o vizită
de lucru în judeţul Constanţa
f (Urmare din pag. 1) neri, de pionieri şi şoimi pra necesităţii de a sc lua tralei industriale şi între în secţiile vizitate, tova producţiile realizate, care
ai patriei. măsurile corespunzătoare, prinderii s-a axat pe prin răşul Nicolae Ceauşescu demonstrează preocuparea.
Pornit din staţiunea In faţa unor panouri şi incit la nivelul întregului cipalele probleme legate a stat de vorbă, în repe susţinută a oamenilor mun
Neptun, elicopterul prezi grafice, tovarăşului Nicolae consiliu unic agroindus dc sporirea şi diversifica tate rînduri, cu grupuri cii — şi, îndeosebi, rolul
denţial a survolat întinse Ceauşescu, tovarăşei Elena trial să fie realizate pro rea producţiei, ridicarea de muncitoare, s-a inte important a) femeilor, a-
suprafeţe agricole din par Ceauşescu le-au fost pre ducţii sporite la toate cul continuă a nivelului ei resat îndeaproape de mo flate în majoritate în a-
tea sudică a Dobrogei. zentate cifre privind mo turile. calitativ şi de competiti dul de organizare a pro ccastă întreprindere —
dul de folosire a suprafe Pe parcursul vizitei, se vitate, reducerea consumu ducţiei, de îndeplinirea pentru îmbunătăţirea în
Vizita a început pe te planului, de condiţiile de
renurile agricole ale comu ţelor dc teren în cadrul cretarul general al parti rilor şi a costurilor de muncă şi viaţă. Mulţu tregii activităţi şi realiza
nei Cobadin, care în peri Consiliului unic agroindus dului a stat de vorbă cu fabricaţie, sporirea efici rea unor produse de ca
trial de stat şi cooperatist cooperatori, cu alţi lucră enţei întregii activităţi. mind din inimă conducă litate superioara.
oada inaugurată de Con torului partidului şi statu
gresul al iX-lea al parti Cobadin, al Cooperativei tori ai ogoarelor, le-a strîns Aspecte relevante ale mo Sînt rezultate bune, în
Agricole de Producţie şi mina cu căldură, i-a fe dului în care se înfăptu lui pentru grija perma să trebuie să avem per
dului a cunoscut, aseme
nea tuturor localităţilor întreprinderii Agricole de licitat pentru activitatea iesc obiectivele programu nentă manifestată faţă de manent în vedere cerinţe
întreprinderii,
dezvoltarea
patriei, importante prefa Stat dip comună, evoluţia bună desfăşurată în acest lui dc modernizare a flu a judeţuiui Constanţa, le existente în direcţia ob
ceri în planul vieţii mate din ultimii ani a produc an, adrcsîndu-le îndemnul xurilor de fabricaţie au ţinerii unor ţesături mai
riale şi spirituale. ţiilor la principalele cul de a acţiona, în continua fost prezentate pe parcur muncitoarele de la între fine, mai uşoare, de cali
turi, precum şi rezultate re, pentru obţinerea unor sul vizitării secţiilor pro prinderea Integrată de Li tate mai bună.
Mîndri de tot ce s-a în le obţinute în înfăptuirea producţii tot mai mari. nă şi-au exprimat hotărâ Să acordăm mai multă
făptuit aici prin aplicarea indicaţiilor date de secre Tuturor le-a urat sănăta ductive. S-a subliniat că, rea de a-şi intensifica e- atenţie acestor probleme,-
amplului program de dez tarul general al partidului te şi fericire. paralel cu modernizarea forturilc pentru îndeplini precum şi creşterii efici
voltare şi modernizare a în vederea folosirii raţio liniilor tehnologice de fi rea exemplară a planului, enţei economice, produc
tuturor oraşelor şi satelor nale a pământului, spori Cadrele de conducere din re pieptănate şi a războa a tuturor sarcinilor ce le tivităţii muncii, astfel Îtk>
patriei, locuitorii comunei rii continue a potenţialu unităţile vizitate, factorii ielor de ţesut, în spaţiile revin. cît întreprinderea să se
Cobadin au făcut o pri lui productiv al acestuia. de răspundere din judeţ existente au fost amplasa Dialogul secretarului ge numere printre cele mai
1
mire entuziastă tovarăşu Au fost examinate lanuri şi din ministerul de resort te noi maşini şi utilaje neral al partidului cu fac bune, să devină chiar cea
lui Nicolae Ceauşescu, to de porumb, floarea-soare- au mulţumit secretarului de mare randament, ceea torii de răspundere şi cei mai bună întreprindere
varăşei Elena Ceauşescu, lui şi soia aparţinînd Coo general al partidului pen ce a contribuit la creşte lalţi specialişti a continuat din acest sector.
manifestîndu-.şi prin urale perativei Agricole de Pro tru vizită, pentru noile rea producţiei fizice, la în cadrai unei expoziţii de încă o dată, vă adresez
şi ovaţii puternice, bucu ducţie şi întreprinderii A- indicaţii primite, asigurin- realizarea unor importan produse finite, ce. oferă o felicitări şi urarea de no!
ria de a se reîntîlni cu gricole de Stat din Coba du-1 că toate acestea îşi te economii de materiale. imagine grăitoare a suc şi noi realizări în toate
conducătorul partidului din, starea de vegetaţie a vor găsi o grabnică şi de T o v a r ă ş u l u i Nicolae ceselor dobîndite în îmbu domeniile !".
si statului nostru •— vi culturilor, densitatea plan plină traducere în viaţă. Ceauşescu .şi tovarăşei nătăţirea structurii fabri
zita precedentă a avut telor şi modul de întreţi T o v a l ’ i i ş u i Nicolae Elena Ceauşescu ler-ou fost caţiei, lărgirea gamei de Cei prezenţi au primili
loc în vara anului tre nere a acestora. Ceauşescu şi tovarăşa Înfăţişate preocupările co ţesături fine. cuvintele conducătorului
cut — şi de a-i adresa Cîmpul afată frumos, El via Ceauşescu au vizi lectivului în direcţia in partidului şi statului ciî
cele mai vii mulţumiri plantele sînt viguroase, tat, în continuare, între troducerii şi generalizării T o v a r ă ş u l u i Nicolae multă satisfacţie, cu en
pentru condiţiile de mun bine dezvoltate, Qiiuftţîtid prinderea Integrată de Li unor procedee tehnologice Ceauşescu şi tovarăşei tuziasm, cu puternice a-
că şi viaţă create. nă din Constanţa, unitate moderne la vopsitorie şi Elena Ceauşescu le-au fost plauze şi urale. ;
obţinerea unor recolte bu prezentate, în aceiaşi timp,
La coborîrea din elicop ne. ce realizează o gamă lar finisaj, ale căror rezultate Muncitorii şi specialiştii
ter, pe un teren din apro Secretarului general al gă de fire şi ţesături des se regăsesc atît în îmbu principalele acţiuni în di întreprinderii au dat ex
pierea comunei, tovarăşul partidului i-au fost pre tinate confecţiilor. nătăţirea calităţii firelor recţia creşterii exportului, presie recunoştinţei pen
evidenţiindu-se gradul înalt
Nicolae Ceauşescu, tova zentate şi unele loturi com La sosire. mii de oa şi ţesăturilor, cît şi în re tru această nouă vizită —
răşa Elena Ceauşescu . au parative de soiuri şi hi meni ai muncii au întâm ducerea consumurilor de de competitivitate al sto moment do însemnătate
fost salutaţi cu deosebit brizi de porumb de mare pinat cu entuziasm pe to materiale şi energic. felor fabricate aici. hotărâtoare în activitatea
respect de Mihai Marina, productivitate, realizate de varăşul Nicolae Ceauşescu Apreciind realizările de La încheierea vizitei, unităţii.
prim-secretar al Comitetu specialiştii din ţara noas şi t o v a r ă ş a Elena pînă acum, secretând ge vorbind miilor de lucră Aceste vibrante manifes
lui judeţean de partid, tră, care, cultivate pe ba Ceauşescu, au aplaudat şi neral al parlidulul o ce tori de aici, tovarăşul- tări au pus limpede în e~
Gheorghe David, ministrul za unor tehnologii diver ovaţionat îndelung, au rut să se acţioneze, în con Nicolae Ceauşescu a spus : videnţă hotărîrea munci
agriculturii, de' reprezen se si densităţi diferite, pot scandat cu însufleţire nu tinuare, în direcţia accen „Aş dori să adresez toarelor şi muncitorilor de
tanţi ai organelor locale fi asimilaţi în agricultura mele partidului şi al se tuării procesului de mo muncitoarelor şi muncito aici de a nu-.şi cruţa for
de partid şi do stat. dobrogeană, corespunzător cretarului său general. dernizare a fluxurilor de rilor de la această între ţele pentru înfăptuirea sar
Frumoasa întâmpinare condiţiilor de sol şi climă Analiza efectuată aici producţie, pe baza celor prindere a industriei uşoa cinilor încredinţate, pen
este întregită de tradiţio din această zonă. de conducătorul partidului mai avansate procedee re *— întreprinderea Inte tru realizarea indicaţiilor
nala pline şi sare, de bo Apreciind rezultatele bu şi statului împreună du tehnologice, a ridicării grată de Lînă Constanţa şi orientărilor date de se
găţia de fiori oferite cu ne, t o v a r ă ş u l Nicolae cadre din conducerea mi continue a eficienţei eco — felicitări pentru rezul cretarul general al parti
dragoste de tinere şi ti Ceauşescu a insistat asu nisterului de resort, cen nomice. tatele obţinute, pentru dului.
duselor. in paralel cu \
munca la grădină, tinerii i CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
participă la diferite ac- ,
; V- • •' •'\
ţiuni cultural-educative, j
O altă tabără de mun- \
• IMPORTANTE DEPĂ că este organizată la Sta- 1
ŞIRI DE PLAN. In primul ţiunea de cercetare şi pro- } Mobilizare susţinută la lucrările de sezon!
semestru ol acestui an, ducţie pomicolă Germisa- 1
colectivul întreprinderii co ra, la care iau porte cîte \
merciale de stat mixtă din 100 de elevi pe serie al i — în toate unităţile a- cia inginerul şef al de pe cele 35 de hectare — nu preia la timp pro
Lupani a desfăşwat o ac liceului agroindustrial din J gricole din C.lî.A.S.C. Ba C.U.A.S.C., Constantin Pe cultivate. Această lucrare dusele recoltate.
tivitate rodnică. Ca urma localitate. Astfel de ini- \ riu — ne spunea organi tec. Asemenea aspecte se va începe, In aceste zile. Pentru a asigura obţine-
re, indicatorii de plan au ţiative in sprijinul luCrăto- 1 zatorul de partid şi pre întîlnesc, în special, la şi în cefclalte unităţi cul rea unor producţii supe
fost realizaţi şi depăşiţi, rilor din agricultură au / şedintele consiliului, Vid tivatoare de in, avînd de rioare, pe cele peste 270
Astfel, la desfacerea de lost preluate de majori- ţ rei Pâcuraru — se acţio C.A.P. Beriu, Romoşel, Dc- strîns producţia de pe 125
mărfuri s-o realizat o va tatea unităţilor şcolare dih l nează cu forţe sporite la cebal, Sibişel şi Căstău, ha. Tot la unitatea amin ha cuprinse în amenaja
loare suplimentară de 4,1 oraşele judeţului nostru. ţ o scrie de lucrări de se undo vom insista să înde tită se acţionează la re rea de irigaţii, ce se rea
milioane lei, la producţia zon, între care un loc im plinim în timpul cel mai lizează gravitaţional, s$
industrială 230 000 lei, iar • CU SIMJUL DATORI- ) portant îl ocupă elibera scurt prevederile planului coltarea şi valorificarea aplică în permanenţă uda
beneficiul planificat o, fost El FAJĂ DE OBŞTE. Co- \ rea terenului de paie, e- la însămînţarea culturilor dovleceilor de pe cele 10 rea culturilor de legume,
depăşit cu 735 000 lei. E- mitetul de cetăţeni din t fectuarea arăturilor şi în- ha aflate în cultură. Pînă cartofi şi sfeclă la C.A.P.
lena Neamţu, şela servi cartierul Viile Noi, Deva, ! sămînţatul culturilor du duble. Importante forţe acum, nu s-au valorificat Orăştie, Beriu şi Căstău,
ciului plan, evidenţia co s-a făcut remarcat pentru 1 manuale, la C.A.P. Vaidei, însă nici 30 de tone din De buna întreţinere a a-
lectivele conduse de Con iniţiativa pe care o mani- ţ ble, strîngerea furajelor, sînt concentrate la recol producţie, deoarece bene menajării se ocupă Ion
stantin lonaşcu şi Filolteia festă permanent in scopul i recoltatul inului pentru tatul inului pentru ulei ficiarul — C.L.F. Orăştie
Sima, Victoria Borza, Ele mobilizării locuitorilor din ' ulei, întreţinerea şi valo Silvestru, încadrat lă
na Stoica, Mari a Popa şi această parte a munici- \ rificarea legumelor, apli I.E.E.L.I.F. Deva, iar mu
Dorina Dochiţid, Marinei piului ta efectuarea şi l carea udărilor pe supra tarea aripilor de ploaie d
Bărbulescu, Anişoara Al- menţinerea curăţeniei pe , feţele amenajate. Cn ur fac, pe bază de grafic, e-
bescu, Florica Ion, Ange stradă şi în propriile gos- ) mare a folosirii din plih chipele de udători consti
lica Vass, Pardschiva Re- podarii, cit şi la recupe- l a mijloacelor mecanizate tuite la fiecare C.A.P.
geny, Elena Mătâsăreanu, rarea de materiale relolo- i şi forţelor proprii ale în ceea ce priveşte pre
Dorina Silvester şi multe sibile. Constantin Avram, 1 C.A.P. la eliberatul tere ocuparea pentru strânge
altele. nului, pînă acum s-a rea
preşedinte, împreună cu \ rea furajele/, se remarcă
Teodor Coroi, Clara Hir- i lizat însămînţarea culturi îndeosebi realizările înre
a TABERE DE MUNCĂ lău, cu mulţi alţi cetăţeni lor duble pe mai mult da,
PENTRU ELEVI. In a- din circumscripţia electo- j 80 la sută din prevederile gistrate la A.E.I. Beriu,
ceastă ■ perioadă, la A- raid nr. 38 au reuşit să 1 planului — respectiv pe unde s-a depozitat o can
soclaţia economică de recupereze in ultima vre- aproape 900 ha. Cu planul titate de fin ce depăşeşte
stat şi cooperatistă din me o cantitate de 40 tone ) realizat şi depăşit se pre cu peste 400 tone preve
Germisara este organi lier vechi, siiuindu-'se in- ţ zintă A.E.I. Orăştie şi Bc- derile pe întregul an,
zată o tabără de mun tre circumscripţiile electo- I riu, C.A.P. Orăştie şi Ro- C.A.P. Romos, Vaideî,
că pentru elevi. In prima rale cu cele mal bune re- J mos. Beriu şi altele, unde trans
serie, cei 100 de elevi so zuitate pe linia bunei gos- ) porturile s-au efectuat în
siţi de la şcoli din muni podărirl. I — Avem insă şi unităţi
cipiul Petroşani participă unde trebuie să intensifi bună parte cu mijloacele
la lucrări de sezon în le- căm ritmurile de lucru proprii, economisindu-se
gumicultură, cum sini : în pentru a înlătura grabnio C.A.l*. Komos. Sub îmlru marea inginerului Ioan Las astfel importante cantităţi
treţinerea culturilor, recol decalajele ce există între ou s-a realizat Insfimiiiţarea în bune condiţii a cuburilor de combustibil. I
1
tarea şi valorificarea pro suprafeţele eliberate, ara lluble - Foto NICOLAE GHEORGHIU
te şi însămînţate — apre nîcolae tircob i