Page 34 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIA! ISMULUI NR.

Mereu arzînd în zbaterile tale, ■ p y m a m m
Ţ a r a mereu cu ocliiu-n viitor deschis, IT ELEVI
păşind semeţ pe cea mai dreaptă cale
Mereu cu faţa către tine Ţară, ce traversează cursul unui vis.
mereu purtînd lumina ta în gînd
ca un izvor ce nu ştie să moară, Mereu cu faţa către tine Ţară, o 13,00 Tc
ca un pămint prin rouă renăseînd. La sfîrşit de
mereu purtînd lumina ta în gînd * Moment i
Mereu dator hotarelor aceste, asemeni unei păsări care zboară orc' tra de
mereu cu sufletul de cîntec plin albastrul cer al păcii luminînd ! Raaiolelevizit
cum curcubeul dătător de veste portaj din c
spre-un orizont de linişte, senin, iOAN VASIU socialistă a )
sport * Invit
Cu faţa spre oameni şi faptele lor zical : Ştefan
dioul 1 * Au
Vasilo Şeicar
Miron Ţie se numără prin­ prilej minunat de a mă ex­ d ani, o perioadă deose­ pentru care originalele ar Săptămîna
e
tre creatorii hunedoreni cu prima în scris. bită, în care am fost mar­ Un „rău“ necesar rămine altfel absolut inac­ 15,00 închide
o personalitate distinct con­ - Vă rugăm să menţio­ torul unor transformări cu cesibile. Un . scriitor şi un gramului ©
turată. Ceea ce caracteri­ naţi cîteva dintre creaţiile adevărat fără seamăn ale important critic de artă al jurnal « 19,2
zează scrisul său este orien­ dumneavoastră care oglin­ locurilor, dar şi în conştiin­ Unul dintre marii dirijori că unii dintre vizitatorii zilelor noastre, Jean color, sub i
tarea certă spre oglindirea desc oameni şi realităţi ţa oamenilor. A oamenilor contemporani, românul actualei Expoziţii Van Guichard-Melli, spunea : © 19,40 Tel
oamenilor şi faptelor lor de hunedorene ? pămîntului, fi că sînt ei Sergiu Celibidache, actual­ Gogh de la Palatul Cul­ „Sînt de o mie de ori dia o 20,1
e
muncă, a realizărilor ani­ — Frecvent am apărut cu mineri, energeticieni, con­ mente director al Orches­ turii din Deva şi-au ex­ preferabile reproducerile şlagărelor ®
lor socialismului prezen­ reportaje în revistele „Con­ structori, ţărani cooperatori trei Filarmonice din Mun- primat o oarecare deza­ bune picturii originale artistic. „Un
că
constatind
măgire
tate în reportaj cu sensi­ temporanul", „Luceafărul", ş.a. Despre termocentrala chen, este celebru printre vorba „doar" de repro­ e proaste. Nici nu mai e den". Produc
altele
şi
refuzul
pentru
bilitate şi căldură, scrisul în ziarul „Scînteia tinere­ Mintia am dat încă de la nevoie să subliniem rolul sei de Filn
e
său impunîndu-se ca o măr­ tului" ş.a. Am scris despre baterea primului ţăruş, la oricăror oferte de Înregis­ duceri. £ bine de ştiut lor în şcoli, în universităţi, 22,05 Telejurn
trare a interpretărilor sale.
o expoziţie
insă că
cu
turie vie a unei realităţi termocentrala Mintia cu oa- deschiderea şantierului, dar Credinţa sa este că orice în comunităţile izolate, prin Romanţă, bir
pregnante, Miron Ţie se do­ şi despre tinerii absolvenţi înregistrare şi reproducere originalele Van Gogh este expoziţiile itinerante : aces­ găsit! © 22,."
pur şi simplu utopică. A-
vedeşte astfel un observa­ ai Liceului nr. 2 din Deva mecanică a interpretării ta e capital. O dată cu rea progranu
tor atent şi constant, ataşat Creaţia artistica veniţi să muncească aici, duce fatalmente la dena­ muzeul de reproduceri (...)
locului. Prezent în coloane­ hunedoreană — generaţie după generaţie. turarea operei şi că au­ Le^yÎAAJXAs ce se poate reînnoi şi
le publicaţiilor de speciali­ tulburătoare mărturie Am scris despre energeticie- tenticitatea acesteia nu se teoretic extinde la infinit, J g A P i O
tate sau în volum, el rămî- nii de pe Rîu Mare-Retezat, poate păstra decit prin s-a deschis o nouă cale
ne acelaşi autor dotat cu a realizărilor anilor despre mineri pe care i-am audiţiile „pe viu". Celibi­ educaţiei a r t i s t i c e“.
fineţe şi bun simţ, in mă­ luminoşi ai considerat întotdeauna oa­ dache este un fanatic al ceste unicate sînt răspin- £ vorba insă, cum se SELECŢIUNi
sură să ofere, deopotrivă, socialismului meni deosebiţi, curajoşi, autenticităţii şi, in princi­ dite in toată lumea, in vede, repetăm, exclusiv de GRAMUL I:
cititorului poezia adevărată, demni de munca şi aspi­ piu, are desigur dreptate. colecţiile particulare şi în reproducerile bune şi nu programul dir
trainică, forţa sentimentelor raţiile lor. Mi-au mers la Dar dacă toţi marii inter­ marile muzee. Valoarea de kitschurile gen Mona Radiojurnal; S
omeneşti, dragostea faţă de menii ei de excepţie, des­ inimă discuţiile sincere cu preţi ar refuza înregistră­ fiecăruia dintre ele, eva­ 1 Lisa de pe ambalajele de presei ; 8,10 Ci
lodiilor ; 9,00
patrie şi limba română. pre Ţebea, despre sate şi ei, modul frust de a gîndi, rile, muzica ar rămine o luată in dolari, e de ord - săpun, care nici nu intră 2 \ ştiri • 95 Au
— Am trăit şi trăiesc cu comune hunedorene — llia, eforturile lor de a da pa­ artă strict elitară, practic nul milioanelor. Ca să nu in discuţie. dio ; , Bi
cea mai înaltă intensitate Germisara. M-am simţit a- triei mai mult cărbune. inaccesibilă marelui pu­ mai vorbim de pericolul Este, aşadar, marele me­ Ştiri , „,05 Di
inevitabilei
degradări
lor
apropierea de pămîntui în­ ccsă scriind despr lucrări - Şi totuşi, poezia va ră- blic. In epoca noastră dacă ar fi mutate mereu rit al Muzeului judeţean folclorului; 10
e
literară radio;
cărcat de istorie al Hune­ din campania agricolă, des­ mine cea mai apropiată insă, perfecţiunea la care de colo-colo, la cererea şi al specialiştilor tinerei ţările socialis
doarei, sînt fericit cînd stau pre cooperatori şi mecaniza­ sufletului. au ajuns tehnicile de în­ tuturor celor ce doresc să sale Secţii de Artă de a „Omul zilei i
muzică uşoară
în faţa unui lan de grîu, a tori. în volumul colectiv „Că­ - Am debutat cu poezie registrare şi reproduce­ le vadă. Reproducerile, introduce in stilul lor de lctiu de ştiri ;
unei ape curgătoare, a u- lătorii spre izvoare" (1986, acum 25 de ani şi în preaj­ re a dus la o lar­ atunci cind sint de inaltă muncă cele mai variate, blicitate; 12,20
nei coline. Sînt clipe mi­ Editura Eminescu) am cola­ ma ei mă simt acasă. Ur­ gă democratizare a muzi­ fidelitate - Hi Fi, cum se mai eficiente şi mai mo­ rea scenă a
nunate pe care le simt borat cu reportaje din ciclul mează să predau în curînd cii (şi nu numai a mu­ zice în muzică — atunci derne modalităţi destinate De Ia 1 la 3
vanpr "'-icră
cum trec prin mine. Mă „Cu faţa spre sat". la Editura „Facla" volumul zicii), realizindu-se astfel cind ele insele sint opere nobilului scop aJ extinde­ 15,15 „muzică
simt apropiat în primul — Recent, la Editura Fa­ „Aer de zăpadă", creaţie un deziderat la care ar­ de artă — cum se intimplă rii orizontului cultural şl pretutindeni :
rînd de satul în care am cla a apărut volumul de cu caracter patriotic. La tiştii au visat dintotdeauna. in cazul expoziţiei Van educaţiei artistice a unui loguri cuitur.
Radiojurnal;
crescut, faţă de sat în ge­ reportaje „Lumini hunedo­ Editura „Ion Creangă" am Căci fiecare artist şi-a Gogh - reprezintă soluţia public cit mai larg. Un rii ale Epocii
neral, oriunde m-aş afla - rene". După cum reiese predat deja volumul de poe­ destinat opera oamenilor ideală, larg utilizată in merit ce se cuvine jude­ Epoca Nicolae
la Ţebea ori la Germisara, chiar din titlu, vorbiţi... des­ zie pentru copii „Cuibul de şi a dorit-o cunoscută de momentul de faţă in în­ cat şi apreciat la adevă­ 17.00 Buletin
17,05 Muzică
la cetăţile dacice din Mun­ pre hunedoreni. rindunică". cit mai mulţi dintre ei. treaga lume pentru a fa­ rata sa valoare de care, dv. ; 18,00 O
ţii Orăştiei sau la Sarmi- - într-adevăr. Reportajele - Deci, pe curînd în li­ Aşa e firesc şi aşa va li cilita informarea şi educa­ poate, încă, nu toţi ne 21.00 La su(
zegetusa. Pentru mine din această parte, ideea şi brării Miron Ţie ! întotdeauna. M-am gindit ţia artistică a unui număr dăm seama. 22.00 Radiojui
Sport ; 29,00
timpul, realităţile ,,Epocii documentarea lor mă înso­ la aceste lucruri pentru cit mai mare de oameni RADU CIOBANU poetic ; 22,10
Nicolae Ceauşescu" sînt un ţesc de aproape douăzeci MINEL BODEA dans : 22,55—
tin de ştiri.
A c ţ i u n i c u f i l m u l staţiunea Germisara-Băi Expoziţie de pictură
au loc interesante şi va­
riate acţiuni cu filmul. :C!inem
a Simpozion. La Cine­ de la llăchitova, realizat Printre cete mai recente La Centrul de cultură HTTIIii ■ ’I f ,MS
matograful „Cultural" din pe marginea filmelor do­ se înscrie .şi medalionul şi creaţie „Cîntarea Româ­
Lupcni s-a organizat un cumentare „Cu ce venim cinematografic „Wald Dis­ niei" din Brad s-a deschis DEV Ucu
simpozion cu tema „Pro­ de acasă", „Dacă n-aa fi ney", creatorul lumii miri­ expoziţia de pictură a reşte ______ tici
-
HUN . O O A
gramul revoluţionar de la dragostea" ş.a. Avînd te­ fice a desenului animat" creatorului Ştefan Ropescu, canţa cea mar
1848 — sinteză a aspira­ ma „Tinereţea — vîrsta ilustrat prin pelicula ce cuprinde un număr de de fildeş (Moi
ţiilor seculare ale poporu­ elanurilor creatoare", dez­ „Doamna şi vagabondul". 18 lucrări de pictură, pro­ Noaptea gene
lui român". Comunicările baterea de la Cinemato­ Şi la Cinematograful „Mo­ prii şi reproduceri. Se re­ seriile 1-11 (IV'
B);
Scufundai
prezentate au fost susţinu­ graful „Flacăra" Oră.ştie, dern" Hunedoara a avut marcă „Dialog", „Pe dea­ adîncime (Fia
te cu imagini din filmele pornind de la filmul ar­ loc un interesant medalion lul Racovei", „Vază cu TROŞANI: Pişi
„Vlad Ţepeş" şi „Avram tistic „Liceenii" s-a bucu­ cu tema „Anghel Mora — te ghearele
Vreau să ştiu
Iancu". rat de interes în rîndul scenarist şi regizor de flori", „Autoportret", care aripi (7 Noiei
© „Etica relaţiilor de fa­ tinerilor spectatori. marcă al cinematografiei prin precizia desenului şi se Intimplă,
LTJ
(Unirea);
milie în societatea contem­ o Medalioane cinemato­ iraţionale". A fost proiec­ cromatică lăsa o impre­ pediţla (Cultu
porană" a fost genericul grafice. In cadrul stagiunii tat filmul „Rezervă la sie aparte asupra privi­ CAN : Un ge
dialogului cinematografic estivale, săptămînal, la start". torului. Vestul sălbat:
fărul); LONJ
pe comori
PETRILA : -
(Muncitoresc)
Ţ A R Ă ş i P A T R I E — N E A M ş i P O P O R SA : Cele ma
mente cu Sta
în creaţia eminesciană d u (Muncitoresc)
Temerarii
do
(Retezat); BR
port secret i
O parte din termenii deveniţi in rîndul naţiunilor europene. aur si poicne Constelate, un­ toriei neamului sînt milolo- şic); ORAŞT
motive poetico au circulat Suferlifţn pentru starea de de Carpaţii alcătuiesc palate­ gizaţi şi zeificaţi. Ţara de în Iaşi (Patrii
astfel şi in scrierile genera­ decădere a moravurilor publi­ le Zînei Docilii, iar viaţa se dor, din „Cc-ţi doresc eu (Flacăra) ;
ţiei de Ia J 818. în special la ce clin „patria" sa se oglin­ perpetuează în roiuri, devine ţie...", e şi aceea cîntată în RA-BAI: TJn
Hei iade şi Vasilo Alecsandri. deşte cu emoţionantă demni­ „dulcea Românie, ţară de poezia „Din străinătate", ţară o femeie (Cei
Streinul, de exemplu, împo­ tate şi adîncă judecată în glorii, ţară de dor, tînără numită prin contragere „na­ tură şi creaţi
triva căruia marele poet în­ rar citata poezie „Noi amîn- mireasă (sugerînd perifrastic tala vîlcioară scăldată în cris­ României") ;
dreaptă flăcările miniei, e doi avem acelaşi dascăl" : clnogcncza şi vigoarea nea­ talul pîrîuîui de-argint“, Cei 13 do
aidoma celui intilnit In „Deş­ „Tu zici că patria e-n de­ mului), mamă cu amor" (a- cu porticul labirint al codru­ (Dacia); BRA
teptarea României", un par­ cădere/, De rîs şi de ocară ntorul, cuvînt plurisemantic, lui, cîmpia-nfloritoarc, eînte- dispăruţi; CA
venit social, element parazi­ c-a ajuns ;/ Cînd cineva opi­ sugerînd în cazul de faţă cul păsărilor, numită „ţară riţa în Iaşi
tar, consumator, străin mai nia mi-ar cere,/ ivi ar primi iubirea duioasă şi ocrotitoa­ de gingaş dor“; o proiecţie cultură şi cr
ales de interesele ţării (Pina tot astfel do răspuns,/ Ca de re). Idealurile de juneţe, pro­ a raiului dacic însumînd ele­ tarea Român
cînd în ţara noastră tot ruşine ochii să-i închidem :/ iectate optativ, sînt cele pen­ mente definitorii pentru na­ MERI A: Mar
străinul sa domnească ? — „Non idem est si duo diseunt tru care va milita cu verbul tura şi erotica eminesciană ruţi (Mureşu
adică sa huzurească —, se idem". (■•■)• Căci din adîn- dc foc în publicistica dc la — puse sub semnul tutelar Marin Mirabt
întreabă, cu revolta emines­ cul gândurilor tale/ răsare ură „Timpul" : viitor măreţ, pe al dorului. Copia fidelă a na).
ciană de mai tirziu, Vasile din al meu amor..." E firesc măsura trecutului glorios, tă­ acestui eden pămîntesc din­
Alecsandri). Aşadar, greşit a ca acel prezent tumultuos, In ria armelor şi a cugetului, tre Dunăre, mare şi Cnrpaţi,
fost acuzat Mihai Eminescu oare se crea o ţară şi o pa­ răzbunarea umilinţelor aduse schiţat cu o minipeniţă muia­
de xenofobie, căci strein poa­ trie sub ochii hrăpăreţi ai neamului de mareele istoriei, tă în dor e şl Ţara Buco­
te fl si românul care s-a puterilor vecine să nu fie înfăptuirea visului dc glorie vină, căreia îl dedică de de­
îndepărtat de interesele ţării, pe măsura aspiraţiilor unui şi frăţie sub ocrotirea Vestei SPECTACOLE ALE FANFAREI
,,îngînale-n
gîndurl
sa nu uităm că în sensul poet şi jurnalist îmbăiat, în­ (zeiţa păcii şi a căminului), parte îngînate-n vise, şop-
ciuturi,
acesta se şi justifică Emines­ făşat şi crescut In iubire de şi, Ia toate acestea, liantul: tindu-i dc dor". Adresarea PIONIERILOR DIN DONEŢK Pentru azi:
cu în citeva articole din ţară. Prin urmare el croieş­ suflet românesc, ca o garan­ directă către dulcea Bucovină, fi frumoasă ţ
„Timpul". Intr-o astfel de te pe măsura aspiraţiilor, îii- ţie a înfăptuirii acestor gran­ parte din dulcea Românie, Fanfara grupului de teşti, a susţinut miercuri, să. Cerul va î
lumină ar trebui văzută ati­ tr-o proiecţie apoteotică, dioase proiecţii de devenire 5 iulie, două reuşite con­ senin. Vînti
tudinea sa faţă dc Transil­ „dulcea Românie, ţara mea prin vremi a ţării şi poporu­ care stă sub geniul roman­ pionieri din Doneţk, slab pînă la i
vania şi românii din Imperiul de dor", ca un ecou al eve­ lui său. Nu cunosc din lirica tic, cu ape şi munţi şi codri care-şi petrec, în cadrul certe în staţiunea Ger­ sectorul estic
Austio—Ungar, Împilaţi de nimentelor istorice contempo­ lumii un alt poet care să fi şi dealuri şl văi numite prin tradiţionalelor schimburi misara-Băi şi în centrul turile minime
către c-ci de două ori străini, rane, al năzuinţei ,|0 eliberare revărsat, prin cuvînt, în ti­ subsumare Bucovina mea, du­ de prietenie statornicite oraşului Orăştie. Pe par­ prinse între 1
străini de ţară şi străini dc şi închegare a naţiunilor. în par de vers, atîta iubire de ce cu gîndul la Zîna Dochia, de, iar cele i
popor, prin graniţe vremelnic „Cc-ti doresc cu ţie, dulce neam şl de ţară. poezia fiind o amplă perso­ între judeţul Hunedoara cursul ambelor specta­ tre 29 şi 34
Acestei
impuse si seculare silnicii. Românie" viziunea mirifică a E ştiut că Mihai Eminescu a nificare. „cînt din ţâri-zee îi şi regiunea Doneţk — cole, măiestria micilor
Valhnla"
închină
Ln munte:
Termenul patrie îi e mai a- trecutului c răsturnată şi pro­ cîntat cu dor şl înflăcărare cea mitică, tărîm al zeilor R.S.S. U c r a i n e a n ă , instrumentişti a fost răs­ moaşă cu ci
proape de inimă atunci cind iectată în viitor. Ţara stră­ ţara şi neamul încă din n- daci si nordici trăind în plătită cu călduroase a- mai mult sei
vorbeşte despre Rbmania por­ moşilor din grandiosul poem dolcseenţă. Laboratorul crea­ devălmăşie. U.R.S.S., o parte din va­
nită anevoios pe calea dez­ „Memento mori", acel rai ţiei sale cuprinde mărturiile canţa şcolară în tabăra plauze de numerosul pu­ slab pînă la r
voltării moderne şi a ocu­ pămîntesc cu rîuri fie argint, unei îndrăzneţe cosmogonii de pionieri de la Cos- blic prezent. sectorul estic
pării locului ce i so cuvenea codri seculari, dumbrăvi de autohtone, In care eroii is­ Prof. GLIGOR HAŞA