Page 34 - Drumul_socialismului_1989_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 972 i

• 11,3
vor * T
ghiozdat
marca pi
timul cp
Sub tricc
• 12,40
Creşterea rolului statului Cercetarea ştiinţifică-puternic implicată în 13.00 Tel
bum dur
cort dc f:
înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare poetic *
larc * Vi
limâneşti.
Desene <
prat. 5), compus diri specii
ru noi! ormouiri (Urmare din pag. I) * 25 generalizate în toate uni­ de pajişti cu o bună a- zică uşoc
tăţile agricole din judeţ.
de hibrizi), precum şi re­ Pentru valorificarea su­ daptare la condiţiile lo­ scurt *
zultatele obţinute în crea­ perioară a condiţiilor de cale şi care asigură pro­ sului * Tc
(Urmare din pag. 1) ririlor revoluţionare, a rea unor soiuri de nuc, climă şi sol, care. se ca­ ducţii medii ridicate — comici
muncii şi vieţii cetăţeni­ păr şi cireşi ne dau garan­ racterizează printr-o pro­ 35—40 tone/ha masă ver­ Microrcci:
lor, buna convieţuire so­ ţia că vom reuşi să obţi­ nunţată variabilitate, se de, sau 7—0 tone/ha fin. uşoară *
cială. Tovarăşul Nicolae nem rezultatele scontate. va continua activitatea de O atenţie deosebită va fi spectatori
rc permanent în strînsu Ceauşescu, în Expunerea O preocupare principală zonare a soiurilor de grîu acordată producerii de se­ citiderea
unitate şi sub controlul ne­ la Plenara lărgită a G.C. va fi elaborarea unor sis­ şi a hibrizilor de porumb, minţe de leguminoase pe­ 19.00 Telc
mijlocit al poporului. Toa­ al P.G.R. din 24—25 oc­ teme moderne de amena­ ţinînd seama de cerinţele rene în loturile semincere Cînfarca I
te Compartimentele socie­ tombrie a.e., arăta necesi­ jări antierozionale a tere­ acestora şi resursele na­ din judeţ, cunoscîndu-se magiul ţă
tăţii trebuie să funcţioneze tatea îmbinării armonioa­ nurilor în pantă, care de­ turale existente. Lucrarea rolul deosebit al acestora rului iubit
/
exclusiv pe baza legilor, se a, activităţii organelor ţin o pondere însemnată va constitui un sprijin con­ asupra cantităţii şi cali­ artistic. „(
1
în spiritul ordinii şi dis­ de stat cu organele demo­ în judeţul nostru, în ve­ cret pentru specialiştii din tăţii furajului. Totodată, încredere '
ciplinei. Trebuie — se sub­ craţiei muncitoreşti, so- ( derea sporirii potenţialu­ producţie în alegerea sorti­ leguminoasele constituie şi jurnal.
liniază în Rezoluţie — îm­ cialiste, realizîndu-se un lui productiv al acestora. mentului cel mai valoros un mijloc important dc LUNI, 11
bunătăţită şi perfecţionată sistem unitar care să ga­ Vom milita ca rezultatele pentru fiecare unitate a- economisire a energiei, o
activitatea organelor de ranteze înfăptuirea neabă­ obţinute în unele unităţi gricolă. pajişte cu 30 la sută trifoi • 19,00
procuratură şi justiţie, tută a programelor de fău­ agricole din judeţ în sec­ Pornind de la conside­ alb economisind circa 100 19,25 Proc
consiliilor şi comisiilor de rire a noii orînduiri, de torul culturilor agricole, în rentul că în judeţul nostru kg azot la ha anual. dului - pr
judecată, a organelor de ridicare a nivelului de I.IM.C.C.F. Oova. Strun­ cadrul perimetrului eta­ pajiştile constituie resursa Pe baza rezultatelor ob­ gului pop
ordine internă, care au trai al poporului, de întă­ garul Mircea Tiglur rea­ lon Mărtineşti — Jeledin-ţi, de bază pentru creşterea ţinute în studiul sortimen­ Direcţii c
lizează lucrări tic foarte
datoria să vegheze cu fer­ rire, necontenită a forţei, buna calitate în cadrul precum şi cele realizate în animalelor, ele reprezen- tului de plante de pajiş­ cer< ii
mitate la apărarea pro­ independenţei şi suverani­ atelierului de prelucrări cadrul unităţii noastre în tînd două treimi din su­ te, se vor introduce în lumii., hol
prietăţii socialiste, a cuce­ tăţii României. mecanice. pomicultură să fie larg prafaţa agricolă totală şi cultură două noi graminee greşului
imprimând economici a- perene— Bromus inermis- partidului
gricole un pronunţat ca­ obsiga nearistata, plantă zaur folc’.
• 20,40
racter zootehnic, vom pune
Modernizarea—temelie sigură a creşterii accentul pe sporirea con­ rezistentă la secetă care bilizarc pe
tribuţiei la ameliorarea dă rezultate foarte bune nirea exen
la înierbarea şi consoli­
nut U p
continue a producţiei de metal acestora. darea taluzelor din peri­ C
Cercetările desfăşurate metrele terasate şi Festuca brie şi pe
21.00 Ctito
(Urmare din pag. 1) ultimul an al cincinalului 1991—1995, acest program munistul înflăcărat, a că­ de staţiune în domeniul arundinacea-păiuş înalt, de Aur •
actual şi în întregul cin­ va asigura creşterea pon­ rui gîndire profund ştiin­ culturii pajiştilor şi re­ plantă productivă cu pe­ fruntările <
ţia noastră, a tuturor 'si- cinal viitor o reprezintă derii oţelurilor elaborate ţifică şi acţiune revolu­ zultatele obţinute în pro­ renitate mare, regenerare lumea con
derurgiştilor hunedoreni, modernizarea capacităţi­ în eonvertizoare şi cup­ ţionară şi-au pus am­ ducţie de către unităţile bună în cursul verii, care Socialismul
de a face din metalul pe lor de producţie, a tehno­ toare electrice, valorifica­ prenta inconfundabilă a- agricole fruntaşe, prin valorifică foarte bine te­ tregii omor
care îl obţinem un amba­ logiilor de elaborare şi rea mai largă a fierului supra transformărilor în­ acţionare directă asupra renurile cu exces tempo­ Cc-fi doresi
sador al calităţii şi compe­ prelucrare ale metalului. vechi, reducerea consumu­ noitoare, fără precedent, compoziţiei floristice a rar de umiditate. ce Românit
titivităţii metalului româ­ Pe baza indicaţiilor for­ rilor de cocs, de alţi com­ petrecute în cei aproape covorului ierbos, deschid întreaga noastră activi­ Telejurnal.
nesc, dovedind lumii în­ mulate la faţa locului de bustibili şi energie. Un 25 de ani care au trecut căi noi de sporire a pro­ tate va fi subordonată
tregi uriaşul progres înre­ t o v a r ă ş u l Nicolae accent deosebit se va pune de la istoricul Congres al ducţiei de furaje pe păşuni transpunerii neabătute în
gistrat de industria şi e- Ceauşescu, secretarul ge­ pe sporirea coeficientului IX-lea al P.C.R. Strîns şi fineţe. Avînd în vedere viaţă a sarcinilor desprin­
conomia naţională în anii neral al partidului, cu pri­ de scoatere în producţia uniţi în jurul partidului, al avantajele oferite de pajiş­ se din documentele pro­
de construcţie liberă, so­ lejul vizitei de lucru efec­ de semifabricate pentru secretarului său general, tile semănate şi cele supra- gramatice ale celui de-al
cialistă a patriei. tuate în unitatea noastră, relaminarc şi de laminate punînd deplin în valoare insămînţate, precum şi XlV-lea Congres al Parti­ • Comite
Comuniştii, toţi oamenii în luna martie a.e., îm­ finite, prin extinderea cunoştinţele tehnice şi perspectiva extinderii lor dului Comunist Român, al U.T.C. ş
muncii din Combinatul si­ preună cu mult stimata tehnologiilor moderne. prin îmbunătăţirea pajiş­ avînd permanent în aten­ nerefului D<
derurgic Hunedoara am tovarăşă Elena Ceauşescu, Garanţia înfăptuirii în­ ştiinţifice, competenţa pro­ tilor degradate, vor fi pro­ ţie o mai strînsă colabo­ zează >ch
primit un vie satisfacţie şi în prezent dispunem de tocmai a tuturor proiecte­ fesională şi experienţa dc movate în producţie dife­ rare cu cadrele tehnice zică
dezbatem temeinic docu­ un vast program de mo­ lor noastre de viitor ne care dispunem, vorh face rite amestecuri de ierburi din agricultură, scurta­ „HOLC^RA
mentele adoptate de foru­ dernizare a combinatului, este dată de faptul că, din combinatul " nostru graminee şi leguminoase rea perioadei de intro­ cum urmea:
mul suprem al comunişti­ -acu obiective, termene şi împlinind voinţa întregu­ centenar un centru side­ perene, dintre care amin­ ducere şi generalizare în la Petroşani
lor români. Cu toţii am responsabilităţi precise. lui popor, măreţul forum rurgic modern, competi­ tim amestecul Standard de producţie a rezultatelor Brad, mie
înţeles că singura alterna­ Parte integrantă a Planu­ al comuniştilor români Ha tiv din punct de vedere al Germisara (Dactylis gl 9 cercetării ştiinţifice, pentru nedoara, ju
tivă pentru realizarea sar­ lui de dezvoltare econo- reales în fruntea partidu­ produselor obţinute cu kg, Phleum pratense 7, a ne amplifica aportul de la orele
cinilor deosebit de mobi­ mico-sgcială a judeţului lui pe tovarăşul Nicolae cele mai cunoscute între­ Lolium perene 9, Trifo- la înfăptuirea obiectivelor şi vor ti pr
lizatoare ce ne revin în Hunedoara în cincinalul Ceauşescu, patriotul şi co­ prinderi similare din lume. lium repens 3, Trifoliura noii revoluţii agrare. Andrei Part
— Sînlern în perioada acţiune este proprie şi ce­ Vrem
in care organizaţiile noas- Discuţiile individuale — importantă lorlalte birouri ale organi­
ire de partid au cristalizat zaţiilor de bază din uni­
Pentru uzi:
0 seamă de concluzii şi în­ modalitate de perfecţionare a muncii tate, ea relevînd preocu­ fi normal dc
văţăminte practice izvorîte pări şi eforturi pentru ca tru acest ano
din discuţiile individuale discuţiile individuale să-şi neral închis:,
cu comuniştii — ne spu­ racter de schimb de ex­ spirit de disciplină şi im­ de la comitetul de partid nor probleme de ordin dovedească tot mai mult porar noros.
trlnse va r.
nea Nicolae Sabău, secretar perienţă. plicarea mai eficientă a pe întreprindere şi piuă la social. eficienţa, să-şi găsească slab pînă lt
adjunct al comitetului de „Dialogul a continuat — acestora în rezolvarea pro­ birourile organizaţiilor de „La noi, arată Cornel pe deplin locul în per­ predominind
partid de la întreprinde­ subliniază Gheorghe Nas- blemelor şi realizarea sar­ bază, i s-a acordat cea Sasu, secretarul organiza­ fecţionarea întregii acti­ vestic şi nor
râturile
ini:
rea mecanică Orăştie. In ta, secretarul organizaţiei cinilor de organizare a mai mare atenţie. Desigur, ţiei de bază reductori — vităţi. cuprinse tnti
ansamblu, ele relevă o de partid dispozitive, sec­ producţi ei, aprov izi onarea aceasta cu implicaţii se­ propunerile venite din Avînd însă în vedere minus 3 grn
activitate bine organizată, ţia sculărie — cu maiştrii locurilor de muncă, pro­ rioase în realizarea planu­ partea celor 45 membri marile exigenţe puse în maxime intr
căutări şi strădanii pentru şi şefii de ateliere, cu movarea unor tehnologii lui, principalii indicatori de partid au reliefat fap­ faţa organelor şi organi­ grade.
1.0 munte,
ca această importantă la­ acei oameni care deţin noi, reducerea consumuri­ pe cele 11 luni ale anului tul că trebuie să se or­ zaţiilor de partid de docu­ fi schimbăto
tură a muncii celor 27 or­ funcţii de conducere, ca­ lor ş.a. fiind realizaţi. ganizeze mai bine locu­ mentele Congresului al riabil. Va
ganizaţii de bază să-şi dre “ tehnico-inginereşti, şi In acelaşi ton s-au pur­ Materializarea propune­ rile de muncă, să se repar­ XlV-lea al partidului, a- Vînt modera
dovedească tot mai mult specialişti, cu muncitori tat discuţiile cu ceilalţi rilor reieşite din discu- tizeze mai judicios sarcini­ ceastă importantă latură a rul vestic şi
intensificări
eficienţa. din locurile cele mai le de producţie pe maiştri, activităţii trebuie îmbu­ pînă la 40—f
importante de muncă". A- mj să se verifice mai bine nătăţită, perfecţionată. Dia­
Din dialogul purtat aici Pentru urn
1 reieşit faptul că aceste bordate într-o asemenea VIATA DE FÂRTID documentaţia înainte de logul nostru purtat aici z.llc.: Vremea
nerăi închisă
eforturi şi-au avut înce­ manieră, discuţiile indi­ lansarea produselor şi să cu membrii comitetului de toare. cu ten
putul la nivelul comite- viduale au adus în atenţie se întreţină corespunză­ partid şi secretari ai or­ călzire in ui
:ului de partid, pornind probleme de cea mai mare membri de partid,- accentul ţiile individuale cu comu­ tor maşinile şi utilajele. ganizaţiilor de bază a re­ variabil, eu i
de la o judicioasă repar­ importanţă pentru buna punîndu-se pe evaluarea niştii a reprezentat, de Avem o evidenţă clară a liefat necesitatea acor­ centuaf" la
sfîrşitul Intei
tizare pe organizaţii a desfăşurare a activităţii, reală şi concretă a mun­ asemenea, o latură de tuturor acestora, iar pen­ dării unei mai mari aten­ prima zi, loc
membrilor săi, cu o pla­ sarcinile şi răspunderile cii fiecăruia, pe reoricn- maximă însemnătate. Izvo­ tru transpunerea lor în ţii ancorării sarcinilor în­ iar în ultim
nificare riguroasă a tot încredinţate cu aceste pri­ larea răspunderilor încre­ rîte dintr-un dialog des­ munca de zi cu zi am re­ credinţate în problemele minant pree 1
formă de pl
ce trebuie făcut, precum lejuri vizînd o mai bună dinţate, în funcţie de ca­ chis, concret şi construc­ partizat sarcini unui im­ de fond ale producţiei, posibil polei
şi cu o profundă cunoaş­ coordonare a muncii, ac­ pacitatea şi competenţa tiv, ele au adus în aten­ portant număr de comu­ soluţionării operative şi la moderat,
din sectorul
tere a realităţii şi sarci­ centuarea unor laturi şi profesională, de posibili­ ţia birourilor organiza­ nişti. In prezent discutăm finalizării în timpul sta­ Intensificări
nilor concrete din fiecare domenii de strictă actuali­ tăţile şi pregătirea comu­ ţiilor de bază şi comite­ cu cei care n-au înţeles bilit a propunerilor comu­ tima zi. 1
organizaţie. Pe această ba­ tate. Dar nu numai atît. niştilor. De fapt, problema tului de partid o mare exact sarcinile, deci nici niştilor, creşterii exigen­ minime vor
ză s-au purtat discuţii, Prezenţa membrilor comi­ repartizării sarcinilor, care nu le realizează în cele ţei faţă de felul cum mun­ între minus
in primul rînd cu mem­ tetului de partid pe în­ să fie în deplin consens diversitate de aspecte le­ mai bune condiţii. De fapt, ceşte fiecare, inclusiv bi­ grad. Iar ce
între minus
gate de îmbunătăţirea ac­
brii birourilor organi­ treprindere, exigenţa cu cu realităţile şi exigen­ dialogul nostru eu comu­ rourile organizaţiilor de grade. Dimii
zaţiilor de bază, reali­ care s-a discutat au dus ţele producţiei, a fost şi ră- tivităţii productive, per­ niştii are un caracter con­ partid. locuri ceaţă,
de serviciu:
zîndu-se cu aceştia acti- la întărirea răspunderii mîne una dintre cele mai fecţionarea vieţii interne tinuu".
vitâţi model sau cu ca­ cadrelor, la întronarea unui importante, căreia, pornind de partid şi rezolvarea u­ Această modalitate demodalitate de VALENTIN NEAGU