Page 33 - 1875-12
P. 33
G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineo’a, Se prentunera la poalele c. si r., ei pe lâ
F6i'a, candu concedu ajatdriale, — Pretiulu: Anula XXXfHI, DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 sau 10 fl., pe */a 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. Taos’a timbrala a 30 cr. de flaoare pu
7. a. pe unu anu sdu 2*/j galbini mon. sunatdria. blicare.
Ir. 89. Braslofi 31|19 Decembre 1875.
ten Regieruugs Kommissaire fttc Y o g e l f r e i * ) ; „Nu m’am ratacitu domnule de nicairi, ci
A X E M X E. und befehle allen Jurisdictionen und Gemeinden suntu unu romanu ploatu, ardelduu din moşi de
(C a p e t u.) unter schwerster Yerantwortung, diese einzufangen stramosi, si fiendu-ca sumu fetioru de popa, trebue
und an die nâchste Militair-Abtheilung auszuliefern* se sciu despre libertatea religidsa mai multu decatu
In E l i s a b e t h o p o l e , Szarvadi omori 24 băr
etc. etc. „Hauptquartier Raab, am 29, December d-ta domnule, ori-catu te tieni de procopsitu, ca-ci
baţi si 1 femeia, intre cari 6 romani, 1 unguru,
1848. sciinti’a lumei acesteia nebunia este la Ddieu."
ceilalţi sasi.
Alfred Furât zu YVindischgrâtz, „Sărăci ardeleni batuti la capu, cumu ve mai
La Suseni (Fel-falu comit. Tard’a) locotenen
k. k. Feldmarschall." ldgana in illusiuni si ve p6rta de nasu, că pe co
tele P. Magyarl inpuscâ in Februariu 1849 pe 8
După acdsta principele Windischgrâtz a si pilaşi cu puiulu tergului !“
romani numai din distractiune diabolica.
In Satulungu inpuscati la porunc’a comitelui emissu litere de persecutiune multiplicate prin ti- „Ai venitu in tidr’a ndstra câ se-ti baţi jocu
Fr. Haller 36 barbati si 3 femei in Oct. si Dec. pariu asupra toturoru Gingkischaniloru din acelea de libertăţile ndstre religidse? Afla domnule, ca la
1848. dile cu decisiune, câ se-i spendiure pe totl **), — noi nu mai existe religiune tolerata, câ innainte de
In Cornetielu una patrola de insurgenţi in Oomandantele generalu br. Ant. Puchner, dupa- an. 1848."
ce luase scire despre fiordsele evenimente dela Yie- „Ai dreptate sarmane ardelene, numai catu
puscâ. in Aprile 1849 8 romani, din distractiune.
n’a si Pest’a, in fine se convinse, ca e in periculu nu-ti sci formula cugetările cumu se cade. Ai voitu
In Baseric’a-Alba (Weisskircben) 15 romani
de a fi massacratu chiaru si elu cu generalii sei, se dici, ca acumu nu mai existe una singura reli
inpuscati din porunc’a c. Fr. Haller.
cumu o păţiseră generalii c. Latour in Vien’a si giune si baserica tolerata, ci mai multe."
In Yintiu-de diosu Ant. Zeyk spendiurâ 7 ro
mani in Aprile 1849. c. Lamberg pe podulu Pestei, prin urmare, ca tre- „Mi se pare ca baţi câmpii domnule; si inca
bue se id si densulu mesure energi6se de aparare -mi dici mie, ca nu sciu ce vorbescu."
La Borberecu Zudor Ferenz (ruthenu renegatu)
in contra terroristiloru. Mai antaiu incercâ desar- „Se pare, ca voi ardelenii si cu ungurenii nu
a inpuscatu in Aprile 1849, 20 de romani si 1
marea loru. Trista illusiune! Yediendu, ca nu invetiati in viati’a vdstra mai multu, decatu cate-
romana.
merge de locu, comandâ armarea gl6teloru. Spre chismele vâstre scrise in limbi obsolete si intunecâse,
In Ciuciu a inpuscatu Bocskai 17 romani dra
acelu scopu elu dete i n s t r u c ţ i u n e b e l l i c a , câ se nu intielegeti in tdta vidti’a vdstra nimicu
in Gambutiu 27 in Aprile 1849.
intru care citimu si passagiulu acesta: din coprinsulu acelora."
Ant. Fogarasi, tigrulu dela Alb’a-Iuli'a, s’a
„Alle, unverwundet znrflekgebliebenen Feinde „Ai norocu ca vorbesci cu omu tolerante si
scaldatu in sânge romanescu omorindu din Maiu
„werden kampfunfâhig gemacht, entwaffnet — bei care nu se pricepe la duellu, ca ti-asiu arata eu
pana in Iuniu 54 romani, 7 romane si 1 copilasiu;
„Wiedersetzung n i e d e r g e j n a c h ; — Furcht und dtale pentru acdsta insulta."
pe 4 inşi ii inpuscâ in gradin’a sa, spre a face
„Schrecken muss im Vorrticken durch Dtirfer ver- Yoi toleranţi? Cui vrei se legi ochii? Ddca
plăcere caseniloru sei.
„breitet, — im Falie des Riickzuges zur eigenen voi faceţi atata parada cu libertatea vdstra religiâsa,
Au mai inpuscatu fdrte mulţi romani inca si „Deckung Brflcken abgetragen, — alles mOgliche apoi se-mi spui mie, ce s’au alesu din memorabilele
aceştia: Molnâr Pali, Katonâ Abraham, br. KemdDy
„Hinderniss dem Feinde gelegt, ja s e l b s t D 6 r - discursu alu sapientelui vostru Franciscu Deacu
Farkas, Miklos Istvân, Dobolyi Bâlint, Ribiczey, F. „ f e r a n g e z i l n d e t w e r d e n " ***). (Pescariu) tienutu despre acdsta materia in sieden-
Potyo, Kemdoy Istvân, Kolosi Jânos, c. Lâzâr Al-
Praxe vechia acdsta in t6te bellurile, chiaru ti’a publica a dietei unguresci din 28 Iuniu 1873.
bert, maiorulu Csutak (care avii fruntea de a nega),
si in cele civili. Adeca unde este la voi baserica libera in stătu li-
Szilâgyi Jânos (câ solgabirau pe 8 inşi 1), Kis Samu,
Acumu intrebati, cine a datu focu Aiudului beru? Ddra unde e chiaru statulu vostru liberu?
Bartba Ferenv, Hegedus Samu, Burnatz Antal, de înaintea ochiloru vice-colonelului Loaenau, care Explicami mie, pentru-ce nu se alege nimicu din
Kâszonyi Samu; dra cei din Aiudu incepusera se se portase cu escadrdnele sale in dealu si privea autonomi’a proiectata si discutata ani intregi a ba-
bea sânge romanescu multu inainte de catastrofa, la focu. sericei romano-catholice? Cumu se intempla, ca ba-
adeca din Octobre, prd candu omorâ barbatesce prin Nu se scie cine ’ia datu focu; i se scie inse seric’a greco-catholica este astadi atatu de ingrijata
satele vecine (Vedi conspectulu officiale susu ci- prea bine scopulu; dra acela fusese că: după că de venitoriulu si chiaru de existenti’a sa, si capii
tatu). derea generalului Wardener si retragerea colonelu ei pare ca s’ar’ aflĂ in lupta grea cu nesce poteri
Destulu cu atatea exemple. Acumu remane in lui Urban spre Bucovin’a, se se impedece trecerea cumplite, nevediute de ochiulu profanu, inca si a-
voi’a ori-carui romanu, prin urmare si a d-lui lui Bem cu 6stea sa catra Alba-Iuli’a. Asia audi- cuma, dupace intelligenti’a secularia le sari in aju-
Axente, că se fia gelosu de acdsta frumdsa socie ramu din graiulu generalului Pfersmann, asia cre- toriu cu totu zelulu si devotamentulu demnu de una
tate din a. 1848/9. demu si noi după t6te impregiurarile din acele dile. causa atatu de mardtia. Si cumu vene, ca con-
Noi din parte-ne inchiamu acestu fragmentu Ddra voi totu vreţi se sciţi pe Nerone dela gressulu a u t o n o m u alu basericei romanesci ortho-
de catbalogu cu cateva passage din d6ue documente Aiudu? Puneţi mai antaiu pe toti Neronii voştri doxe, si congressulu basericei romano-catholice din
militarie dela 1848. in linia, si fiţi siguri, ca si sub acea conditiune se Transilvani’a, care trebuea se se tiena in anulu a-
„Sie (die Rebellen) wagen es, in lflgenhaftem voru presanta in linia paralella Neronii vlachiloru, cesta ce expira, nu se potii tiend de locu *). 6re
Uebermuthe die kaiserliche Armee des Mordes, numai catu lini’a acestora va fi neasemenatu mai inse sasiloru protestanţi din Transilvani’a ce le va
Raubes, Piilnderung und Brandlegung zu beschul- scurta. Se vedemu apoi, la care din ei compete fi casiunatu câ de trei ani incdce, ca ei -si pore-
digen, wâhrend diese scheusslichen Yerbrecben ein- salutarea condamnatiloru la m6rte in Oircu, appli- clescu pe reverendulu loru superintendente Teutsch
zig und allein durcb die Rebellen-Horden veriibt cata la anulu 1848/9 : „papa* si de vaticanu. Ddra certele intestine mai
„Avete Nerones, Transilvania moribunda vos
werden,' wovon die kaiserliche Armee bei ihrem alesu ale reformatiloru calviniani din Transilvani’a
Ybrrlicken allenthalben die traurigsten Belege findet, salutat." de unde ae-si aiba sorgentele loru? In diet’a Un
und darfiber von den armen, zur Verzweiflung ge- gariei se totu vorbesce de cativa ani despre casa-
liiliertate riellgiosa in TransIIva-
brachten Einwohnern Klagen und Beschwerden un- tori’a civile, s’a si exmisau comissiune in acdsta
ni’a si Ungari’a.
terbreitet werden." Si mai la vale: cestiune, cumu se pare, câ se cdrna tâta diu’a ai
„Ce spui, domnule, nu cumu-va te-ai ratacitu
„Ja die Schreckens-Kommissaire za Raab Ale- se nu mai fremente niciodată. Asia este, ca voi
pe la noi din Elveti’a sdu tocma din Americ’a sep-
xander LukĂcs ging in toilor Wuth so weit, sâmt- intieleptii descendenţi ai semidieului Zamolxis dela
temtrionale câ mine?"
liche in Raab zurtickgelassenen Yorrathe v e r g i f - Sarmisagethus’a nu vedeţi nici-o legamente intre
t e n zu vollen, an welch schrecklicher That er mir *) Se traduce in latin, cu proscriptus, omu pe aceste apparitiuni (nu apparentie) simultanee ? Adeca
durch die Flucht der Rebellen verchindert warde. care-lu p6te prinde si ucide oricine. horizonulu vostru se intende numai pana la pdlele
In Anbetracht dieser in der G e s c h i c ) h t e a i l o r **) Ne aflamu in possessiunea mai multoru li muntiloru vostrii, Ce fericiţi sunteti, ca de altu-
tere de proscriptiune.
Z e i t e n unerhbrten Schândlichkeiten, erklâre ich
***) A se vedd acea instrucţiune intrdga ti *) A se vedd intre altele, articlii in „Magyar
hiemit Ludvig Kossuth, so wie den ganzen Landes-
părită in limb’a originala germana in Romanen der Polgâr* nrii 236 et 270, in „M»gy. ÂUam* 246
Yertheidiguugs-Ausschuss und sâmmtliche durch sie oesterreichischen Monarchie, Wien 1849 fasc. I din a. c., dra de.mai inainte serii lungi de art
in die Comitate und Stâlte ausgesşndeten sogenann- pag, 47-—49. in acelasiu „M. i,", in „Ung, Lloyd" s, a.