Page 40 - 1875-12
P. 40
Reflex.iuni la art. nr. 93 alu „Tel. R.“ din 6re cumu pregătiţi a defensâ drepturile loru con In 26 ani inse din urma pana in 1875 esira la
:
0C
25/3 U * 1875 scaunulu Orestiei* — X. stituţionali in calitate de tiraileuri. — lumina 3122 opuri romanesci scientifice, literarie,
( C a p e t u ) . Doctrin’a dtale, dle X. din alinea ultima amu de obiectu istoricu, si beletristicu, după D. Jarcu;
inplinit’o pe deplinu spre cea mai mare bucuria a
Dle X.! Dtale -ti era foma, ca eu voiu de alte din domenulu scientielora naturali, archiologicu
şerta si yoiu ocupa locu in legislativ’a tierei si nu dtale — dâra dra numai cu influinti’a Gefreiteri- si politicu, cari suntu considerate si de invatiatii
cumva se dobanduscu verunu favoru personale ne- loru si a opincariloru, cari nu sciu nemica de par- din Franci’a, Itali’a si Germani’a, prin urmare cu
meritatu, nu sciai dta, ca eu mi-amu datu cuven- lamentu. — totulu ar’ fi numerulu loru la 4919. Ore cate
tulu de on6re, si apoi simtiulu de on6re la mine Acum in fine, după ce -ti am reflectatu la fote bibliotece romane voru fi provediute celu pucinu cu
nu este tempitu, si la causa câ acdsta, unde sciu, cele dise contra mea, -mi permitu si eu a te face
ca atinge naţiunea mea, sum totu-deaun’a in stare atentu, ca, ddca dta graieaci de solidaritate, inchi- o parte prependeranta din aceste producte literarie;
fora nece-o reserva a-mi jertfi totulu, pentru ca puesceti de alta-data, ca acestu cuventu e celu mai precandu ar’ fi de doritu, câ fote reuniunile lite
acdsta -mi este scumpa si iubita preste t6te. — recomendabilu la noi romanii pentru fructele cele rarie si seminariele episcopesci se le possâda.
generali naţionali (nu la geschaefturi), ci mai ver-
Mai incolo me numesci nechiamatu, d’apoi
chiaru asia -ti dicu si eu dtale, precandu eu amu tosu tocma la ocasiuni atatu de momenfose, unde
fostu alesu, se vede, ca au fostu alegatori de aceia, se da lumii dovada de consimtiulu si resolutiunea
cari au contatu pe mine si m’au cunoscutu din unui poporu consciu de demnitatea si drepturile cei
purcederea mea facia de alte cause publice. — competu. — Asia, cum eşti, lasate, nu te mai a- D e b»u s n & ■ ” * i
pucâ a scrie articli de aceştia, ca-ce, de si pe mine
Mai departe cu 6re-care iron'a seri si de opinca nu me au alteratu in ducerea in deplinire a actu de capitale spre fruptificare
cu unu dispretiu atatu de mare, 6re nu deacolo ai lui de alegere asia, după cum se poftesce, — ddr’
esitu si dta? Nu despretiuf opinc’a ca-ce au pur- si după cum cugetaşi se-mi detragi fota influinti’a se primescu la institutulu subsemnatu:
tat’o pdte parentii dtale din ale caroru sudori ai — de alta data ei ar’ nimeri pe altu individu si a) pre langa anunciarea radicarii in sensulu
crescutu ... ai invetiatu . . . . statuteloru cu ©°/ interesse;
p6te Far’ disgusta si cugetandu a reesi — ar’ 0
La fine alinea. a patr’a a „T. R.“ -ti spunu, strică causei intrege. b) sub conditiune, de a se anunciâ institutu
ca nu te tienu competinte se faci insuti sentintia, Mai departe -ti recomandu o sinceritate in lui radicarea depunerii la trei luni inainte cu
de6race verdictulu acelei alegeri este pronunciatu căuşele nâstre, ca-ce sci bine, cate affaceri avemu
de alţi mai meritaţi cu multu câ dta.......................... «V/oî
nu numai de aceste din cestiune, ci si de alte so c) sub conditiune de a se anunciâ institutului
N’amu venatu interesse, n’amu facutu geschaef- iuri; apoiu ddca vomu incepe noi de aseste, unde radicarea depunerii la siese luni inainte cu l 5'%
turi, alegundu asia, cum r e e s i . . . — vomu ajunge?! Ou ce se ne aratamu lumii, ca lu- interesse.
Aceste suntu de acordu cu dta, ca Oresthia cramu pentru prosperarea causei naţionali, pentru Ou privire la conditiunile b) si c) deponentulu
are paseri de ndpte — destule. — care cu totii trebue se militamu cu fota abnegarea, are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ce altu-
Fapta constatata, ca amu abdisu de deputati’a câ se nu remana nerespectata, cu atatu mai pucinu cumu inlocarea se va privf câ urmata sub condi-
din Pest’a, dâra după cum cugetu eu, atunci, candu decadiuta. — tiunea a).
era deja provocarea se -mi vie — dupa-o incunos- Ori si care intentiune ai cugeta a avă cu co- Interessele incepu cu diu’a, care urmdza după
ciintiare privata. — Cuvintele cu care amu abdisu, respondinti’a dtale, vedu, ca nu ti-a successu. — diu’a depunerii, si incdta cu diu’a premergaforia
credu, ca suntu in consonantia cu decisulu con- Dealtumintrele totu acela trebue se fii sub liter’a X, dilei, in care se rădică depunerea, cu acelu adausu
ferintiei Sabiiane pe deplinu, de cari me m ru, ca care ai lucratu cu cei asemene dtale in contra ale inse, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
publicistica romana nu s’a intrebuintiatu. — gerii mele la confluxulu din Sabiiu, atunci ai ree- cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile.
Nu negu, si in Pest’a amu fostu la provoca situ de ab8a in contra candidatului R.; inse opin La dorinti’a deponentelui se potu stabili in
rea inderecta a unui poftitoriu de mandatu dietale, carii cei despretiuiti de dta, pare-mi-se, ca -si voru diu’a depunerii capitalului si conditiuni s p e c i a l i
inse numai după ce amu conferitu cu amicii, cu mai deschide ochii in viitoriu. — de esolvire, cari se insdmna apoi in libelu si in
scopu de a me viri in secretele de coruptiune ce Vaideiu 20 Decembre 1875. cartea depuneriloru institutului. In atare casu re
se tiesea — aici după colise — acompagniate inca L a u r i a n u B a r c i a n u , stituirea depunerii urmâza după aceste modalitati
de doui inşi, ale caroru nume le retacu din bun’a notariu. speciali.
cuviintia. Acdsta a fostu la inceputulu lui Septem- Depunerile tramise prin posta, pre langa co
bre. — Nu amu fostu inse câ se făcu insumi ge- municarea adressei deponentelui, se resolvu totu-
schâft, după cum opinedi dta, dle „X“, ci câ se deaun’a in diu’a primirei.
potu descoperi alegatoriloru fota marsiavi’a, candu Houtati diverse.
Asbmene se potu efectul prin posta anunciari
acela ar’ fi facutu si s’ar’ aştepta executarea lui. — 6 si redicari de capitale.
Apoi din Septembre pana la abdicerea mea 11 Nov. Societatea de lectura ,,Jaira‘
a fostu tempu destulu. — a junimei romane dela universitatea din Clusiu ser- S a b i i u , 21 Decembre 1875.
Cu acestu unicu modu amu potutu satisface bdza in presâr’a an. nou st. v. in sal’a „Otelului
acum la a ddu’a alegere causei imperative. Biasini" festinulu anuale cu concertu declamatoricu- „ALBIN’A“
Dle X. podulu arteficiosu, care impreuna Buda musicale impreuna cu saltu, intrarea 1 fi. m. a. Institutu de creditu si de economii
cu PeBt’a, lu cunoscu mai bine câ dta, de6race, Contribuia maranimdse din afara, cari credemu, ca 2-4 in Sibiiu.
si eu amu mai fostu in Pest’a in antea dtale, unde se voru face din partea zelosiloru naţionalişti, se
amu si locuitu mai bine de unu anu, constructiu- se adresseze presied. Societăţii, d. professoru Dr.
nea lui intrâga -mi este cunoscuta; — mai departe G r e g o r i u S i l a s i , care la tempu le va si ouitta
se nu cugeti, ca numai dta stai in rep6rte offici6se pe calea publicităţii, câ ajuforia date in folosulu
sdu private in legătură cu Pest’a — dealtmintrelea C/ursiurftle
nu asiu mai sta l Societăţii. Junimea, speraoti’a viitoriului natiunei, la bursa in 4 Ianuariu 1876 stă asia:
se o privimu câ una decâre de fermecu naţionale,
Esperintiele dtale tienele pentru alţii, pre mine Galbini imperatesoi — — 5 fl. 33 cr. y,. a.
lasa-me, ca amu mai multe câ dta. — candu cu mandria se adopera a folosi tempulu dis Napoleoni — — — 9 » 08
ponibile spre a excella si in artile from6se, docu- 9 fi
Dtale p6te nu ti-amu spusu paşii mei făcuţi, Augsburg — — — 103 n 80 n
destulu ca despre toti amu incunosciintiatu pre mentandu-si abilitatea in publicu; dr’ dlui presie- Londonu — — — 113 n 35 p
aceia, in cari amu avutu incredere. —- dente viu’a ndstra recunoscientia! T) n
Imprumutulu naţionala — 73 n 80 rt n
Ocasiunea intru adeveru o am apucatu si acum — Unu ceraitoriu se află in 2 Ian. c. n.
la a dâu’a alegere de chica, precandu dta dle X. mortu in ghiatiatu pe strata in Brasiovulu vechiu. Obligaţiile metalice vechi de 5 °/ 0 69 n 35 # »
p6te nece de c6da, se vede deci, ca, cumu amu fa Obligaţiunile rurale ungare 80 V -S“' n j*
cutu, a fostu bine si rationalu. — — ( H o ţ i a . ) Intre Becichereculu mare si „ „ temesiane 79 ri 50 fi p
Kikinda fii despoiata in 24 Dec. carriolet’a poştale „ „ transilvane 79 n 80 p
La întrebarea, ca cari suntu barbatii, cari la n
casu, candu romanii de aici voru alege, merita se omorinduise postillionulu. Numai banc’a naţionale „ „ croato-slav. 82 n 50 n p
fia incrediuti cu sarcin’a de ablegati, se vede, ca avh acole 25 mii fr. dauna. Atata securitate de Acţiunile bancei — — 885 n — n p
dta nu eşti si nu ai fostu câ atare, fiindu-ca este viatia si avere pe lenga atata potere armata e forte „ creditului — — 195 n 60 p p
meritatulu barbatu de incredere Axe n te S e v e deplorabile. — E trista si desperaforia starea se
r u l u, deja alesulu deputatu dietale, si depositele curităţii publice, scria si of. „Hon“, descoperindu,
clandestine s’au transpositatu in dereptu — cu pu-
ca la Beceiulu vechiu, unde suntu numai maghiarii,
ddre. — Ou nr. v i i t o r i u i n c h i a m u a b o -
pe fota ndptea se făcu 4—5 furturi, bucate, cai,
De ce te-ai temutu nu te-a trecutu si poft’a n e m e n t u l u l a „ G a z e t ’ a T r a n s . “ p e a n .
— de si nu te bucuri — s’a implinitu, romanii oi, rimatori, se spargu case, se comitu omoruri, d e c u r s u , s i e a s e v a t r a m i t e n u m a i n o i -
acestui cercu au fostu infectaţi de morbulu conta- in catu 6menii au inceputu a despera. Vedi de l o r u a b o n a ţ i p e a n . 1876.
giosu alu coruptiunei, după cum amu vediutu la aceşti eroldi ar’ trebui curatita tidr’a, câ se nu Repetimu si i n v i t a r e a la prenumeratiune
actulu de alegere; inse Q-efreiterii si Opincarii si-au inflordsca si lotriele deodata cu maghiarismulu,
sciutu si astadi chiamarea loru facia de interessele care nu incape de naţionalii altoru popâra. cu conditiuuile din fruntariu, rogandune de Onor.
naţionali imperative si au alesu pe capitanulu de Publicu, se grabdsca cu reînnoirea prenumeratiunii,
odini6ra pentru purtarea interesseloru loru celoru — ( O p u r i r o m a n e ) tipărite dela an. 1550 câ se scimu numerulu exemplarialoru de tiparitu.
mai vitali, apromitiendu-se, ca după finirea intre- pana la 1848 sunt 1797, din cari trei parti sunt
bariloru si desvoltarei actiunei diplomatice, suntu basericesci, 2 parti retipărite ai celelalte profane.
Bedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C 0 B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.