Page 45 - 1897-10
P. 45
„Saseta iese îi flă-care ii.
11
iii Tipografii ADonamente peutru Anstro-Oagaria:
SsphsWj şisţo aara 3Ts> 38, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
îorieori Kafeaaaaio sa îs 6 fl., pe trei luni 3 fl.
?ţiaai!.90i “-iSaRTUU'*!?!** a<3 M N-rii de Dumlneoă 2 fi. pe an.
Pentru România si străinătate:
•MiiEtîrtTE se pEUnaec' la Atiml-
sistraţluno în Beţişor ?i la u.7- Pe un an 40 frnnol, pe şdse
tnâWrala Birouri do Kîiaaeiari: luni 20 fr., pe trei iuni 10 îr.
în Tisna: 2f. Stmrtih N-rii de Dumineoă 8 franol.
gtkalek, Budoif Jiosit, A. Opptliki Se prenumără la t6te oficieiii
^Sachfolgos; Anton Opşoiik, J. poştale din lntrn şi din arară
ltunnebcr, în Bndaposta: 1. T. şi la dd. aoieotori.
Ootdbsrgerg, Scanam Bamcrt; în ligamentul ţenii BiasoT
Bncmesoi: Agtnca Sacos, Suo* adminiatraţiunea, piaţa mare,
vîorBaio da Beumanio; în Ham» târgul Inului Nr. 30 etagiu
burţ,: Karoiyt <fc Idtbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Froţul Inosrţiunllcr: o .jenă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Kasmond pe e eoidaă 6 or. p Cu dusul în caaă: Pe un an
BOor. timbra pentru o publi- (S^-CLxrier d_e ID-u.z^Lli^-ecă, -4=1) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
.itixe. Publicări mai deae după 8 fl. Un eaemplar 5 or. v. a.
tarifă >;i Învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Eeciame pa pagina a S-a o tele cât şi inserţiunile sunt
Bsriă 10 or. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 227.—Anul LX. Braşov, Duminecă 12 (24) Octomvre 1 8 9 7 .
Gestiunea pasportelor. sale vorbitorul va soi să distingă oe este a lângă aoâsta mai vin trăgănările, oarl oau- oum şi îngreunătârele disposiţiunî în oe
se pune în sarcina fatalei centralisărl şi oe sâză de multe-orl mari pagube părţilor. privesce dobândirea lor, şi oum justifică
Am promis în numărul trecut în a autorităţilor de aiol, dela graniţă. Dâr s’an ivit şi multe oasurl, oând oe- volnica refusare da a estrada paspârte,
de Dumineoă, câ vom reveni mai Pe când în lumea civilisatâ s’au de- lor în drept li-c’a denegat categoric estra fără nici nn motiv legal?
■ pe larg asupra cestiunei paspârtelor, lăturat deja de mult îuvechitele măsuri darea de paspârte şi oertifioate, fără a se 3) Crede d-1 vioe-şpaD, oâ se pâte
care a venit în discuţia la ultima de-a se îngreuna comunicaţia ou paspârtele, arăta un motiv legal şi temeinic Asemeni uni ou libertatea cetăţenâscă şi ou ordinea
i congregaţia de tomna a comitatului aiol la graniţă încă tot este susţinut sis acte de volniciă au fost înregistrate mai de legală în stat, oa pe lângă autorităţile or
Braşov, în urma interpelare! făcute temul veohiu. Dâr se soie, că asupra aoestei multe-orl în „Gazeta Transilvaniei". Vorbi dinare, oarl după lege sunt însărcinate eu
de membrul Dr. A. Mureşiauu. cestiunî nu p6te fi chiămată oongregaţia a torul amintesoe îndeosebi oaşul, când s’a afacerile paspârtelor, să mai asiste şi o
Este bine cunoscut, că de câţi deoide. Ea este d&târe însă de-a suprave refusat a se da certificat de trecere fiiului supremă autoritate secretă de paspârte,
va an! încâce sunt generale plân ghea, oum funţionarii administrativi şi oo- unui profesor emeritat din loc, deşi a do oare să dea voiă oonduoătorilor adminis
gerile asupra şicanelor şi a tot felul munalî manipulâză ou pasportele. vedit, oâ studiâză la universitatea din Bu- traţiei comunale şi comitatense să prooâdă
de neajunsuri, trăgănărî şi restric- Aoest oomitat mărginaş ere mari in ouresoî, că trebue să-şi continua cursul în anumită direoţiuua după plao, ori as
ţiunî, ce trebuia se le sufere cu deo terese comerciale, industriale, familiare eto. şi că nu ’i-se opun alte piedecl. cultând de ordine reservate secrete, să îm-
sebire poporaţiunea română dela noi în comunicaţia ou statul vecin român. Nu Faţă cu vorbitorul însu-şl s’a întâm pedeoe ou forţa pe cetăţeni în eseroitarea
în urma modului, cum este mânuită este deci indiferent, cum este servit publi- plat un cas destul de bătător la ochi, de dreptului lor legal şi în mişcarea lor li
estradarea paspârtelor pentru străi oul, când sunt aşa mari interese în joc şi natură a coraotensa volnioia cu oare se beră ?
nătate. oând şi aşa prin instituţia pasportelor se prooede. încă în Maiu 1896 vorbitorul a 4) Şi dâoă nu: Ce orede d-1 vioe-şpan
T6te reclamaţiunile şi recursu îngreunăzâ în mare măsură comeroiul. cerut un pasport anual pentru Europa la a interprinde spre a oombate acâsta stare
rile părţilor au rămas pănă acuma In anii din urmă plângerile asupra primăriă, depunând taxa şi făcând tâte cele de lucruri, ce nu se pâte uni ou constitu
mai mult seu mai puţin fără resul- întârŢiftrilor la estradarea pasportelor au prescrise. Jn 25 Iunie 1896, la cererea sa, a ţionalismul ; spre a faoe sfârşit odată pen
tru totdâuna actualei neregulate şi volnioe
tat. A fost deci timpul suprem, ca devenit tot mai dese, A ajuns a fi regulă, primit dela primarul însoiinţarea sub nr.
acestă eestiune se fiă adusă cel pu câ înainta de două luul nimeni nu pote do 1162, că el, primarul, „wm este în posiţiă de a procederl în afaceri de paspârte, oare ame-
1 ninţă nu numai libertatea, oi şi interesele
ţin înaintea representanţei comita- bândi un pasport. Iţii acâsta se întâmpla recomanda“ cererea sa de pasport.
tense, după ce în dietă Românii nu aoum, când oomunicaţia este aşa de mult Contra acestei flotărîrl volnice a pri de viâţă materiale ale oetăţenilor în mare
au cuvânt. înlesnită, măsură; oare e, prin urmare, aptă a pro
marului a recurs la prefectură şi cu tote
duce oea mai mare nemulţămire în popor,—
Ne pare bine, că putem con Sâcelenii se plâng, câ adese-orî trec urgitările sale repeţite, au trecut peste 10
stata din răspunsul dat de vice-şpa- şi 6 luni până primesc un pasport şi aoum luni pănă ce în Iunie a. c., la insistenţa şi spre a faoe oa în comitatul nostru să
nul comitatului nostru la amintita de un timp înooce mol certificate de călă sa, a primit dela vice-şpanul o comunicare esiste stări regulate şi legale în manuarea
afacerilor de paspârte?
interpelaţiă, că cel puţin pentru vii toria nu mai pot oăpăta înainte de 10—12 sub nr. 64 presid., în care ’i-se spune, că
Vice-şpanul Dr. Frideric Jekel a răs
tor ne putem aştepta la o mai drâptă cjile. Şi aiol e vorba de economii, cari a aprobat hotărîrea primarului. Motiv ca’n
puns la interpelaţia de mai sus urmă-
şi mai echitabilă procedere din par trăeso numai din oomerciul ou România. palmă. A recurs apoi la minisfceriu şi pănă târele:
tea autorităţilor în afacerea paspâr- Dâr este şi o nouă povară pe ei, oâol p&n’ oe în diua de acll, după un an şi jumătate, Ce privesoe edarea de paspârte, ea
telor. ie vine pasportul dela Pesta trebue să-şi nu are nici un răspuns şi nici o desluşire. se faoe pe basa uuor anumite prescrieri,
Pentru acuma credem a face ia de muite-orl câte 4—6 oertifioate, plă Trăgând apoi de aici oonclusiunile şi oarl datâză încă din timpul absolutismului.
cel mai bun serviciu cetitorilor noş tind taxele reoerute. reasumând totă miseria ou paspârtele,• faoe Dâcă aceste oorespund cerinţelor moderne,
tri, dâcă le vom da un raport mai Şi aiol în oraş se resimte disposiţia următârea interpelare: — ceea oe toomai nâgă interpelantele — nu
amănunţit privitor la interpelaţia, îngraunâtdre, câ se dă numai un certificat 1) Cum pâte d-1 vioe-şpan al oomita- voeso să oercetez aiol. După aoeste pres
despre care e vorba. pe an, âr cel oe iaoe mai multe drumuri tului Braşov să justifice desele neregula- crieri estradarea certificatelor de călătoria
Lucrul s’a petrecut astfel: trebue să-şi procure un pasport cu taxa de rităţi, şi nu mai mult rarele volnicii şi ne- prin vice-şpanul, se pâte faoe numai pe
Dr. A. Hureşianu, primind ouventul 4 fl. şi până-i sosesoe aoesta mai trebue să legalităţî, ce le comit autorităţile aoestui temeiul raporturilor autorităţilor oomunale ;
ca sâ-şl desvolte interpelaţia, Ţice: Iu sta plătesoă oâte-va taxe pentru certificate. oomitat în estradarea paspârtelor, ou deo aoeste vor reoomanda numai atunci estra
tul ungar, unde tote se oentralis6ză, este Apoi de-ar fi ohiar numai la începutul sebire de vre-o doi ani înoooe şi mai ales darea de oertifioate, dâoă respeotivul şi-a
soiut, că şi în afacerea paspârtelor tote se ouartalului de dare, ’i se cere să plătesoă faţă cu poporaţiunea română? plătit darea şi şi-a împlinit îndatorirea mi
concentreză la Budapesta. Nu p6te omul. să darea pe întregul ouertal, ca să primâsoă 2) Cum justifioă d-1 vioe-şpan amâ litară eto. şi dâcă nu sunt deosebite es-
faoă călStoriă în străinătate fără să aibă certificatul, ceea oe în caşuri urgente mai nările nesousabile în estradarea pasportelor oepţiunl fată ou el (Lipsa unei anumite
voia ministrului. De aceea în espunerile ales este o condiţiă prea împovorătâre. Pe anuale şi a certificatelor da călătoria, pre- etăţi, cercetare penală etc.)
FOILETONUL „GAZ. TRAN8." 1 der se scii tot-deuna pe ce ţi-ai nedrept făcute, sunt lucruri neplă vei dobândi nicî-odată, nici banii ce
cheltuit banii şi cât a costat fiă-care cute, der mai rău decât tâte acestea ai dat, nici recunoscinţa ce ţi-se do-
lucru. Omul, care scie tot-dâuna cât e se fii dator. Nu laceţî nicî-odată vedesce, căci datornicul va ave pu
Despre Bani*).
are în busunar şi preţul celor ce datorii. Dâcă aveţi numai 2 franci rurea năcas pe tine. Dă, prin ur
„Mai bogat te va face ce vei cumpără, nu va cheltui nicî-odată şi jumătate, cumpăraţi pâne cu mare, cu generositate, pe cât te
cheltui bine, decât ce vei câştiga". nebunesce. Cei cari îşi risipesc ave brânză şi mâncaţî, der se nu fiţi lasă mijlâcele, dâr nu spera să ţi-se
E legitim şi trebuincios se fac! rea, o aruncă tot-deuna cu ochii în datori un dolar nimănui". înapoieze banii.
economie şi se strîngî pentru un chişi. Nimeni nu e aşa de nebun în „Lumea se împarte în două Dâcă banii vin încet nu te des
viitor nesigur. E trist proverbul, cât se-şî privâscă ruina în faţă. clase, Ţicea Cobden: cei cari au curaja ; cât de lungă să fiă nâptea,
care Ţi : „când întră sărăcia pe Mai cu sâma nu-ţî cheltui nicî- făcut economie şi cei cari şî-au ri tot se face Ţiuă. Dâr, dâcă din în
ce
uşe, iubirea sbâră pe ferestră". Dâr odată mijlbcele de trai. Pune de-o sipit averea. Tâte casele, tâte mo tâmplare norocul îţi zimbesce, nu
e dureros să-ţî veŢî nevasta şi copiii parte o sumă mică în fiă-care an, rile, punţile, vasele, tâte operele fii risipitor, gândesce-te că norocul
nemâncaţî, desbrăcaţî orî bolnavi şi — orî cât de puţin. Şi mai cu sâmă mari, cari au făcut civilisarea şi fe nu ţine vecînic. Mulţi s’au ruinat,
se nu le poţi da de mâncare, vest nu face datorii. Micawber în „David ricirea omenirii sunt opera, celor căci s’au lăsat se fiă îmbătaţî de
minte, se nu le poţi aduce un doc Copperfield“ de Dickens ne spune: „Ai cari au făcut economii; şi cei cari un început de succes.
tor, se nu poţi se le dai cele tre- cinci sute de franci venit?... Chel- au risipit au fost sclavii lor. Natura
buinciose în sfîrşit, şi se poţi se-ţî tuesce patru sute nouă-Ţecî şi nouă. şi Provedinţa au voit să fiă aşa în Nu te grăbi să te îmbogăţescî.
cj.icî, câ aceste şuferinţe nu le-ar fi Care e resultatul ? Fericirea. Ai cinci tâte timpurile. Aşi fi cel din urmă Şi nu te gândi prea mult la banî.
îndurat, dâcă ai fi lucrat mai serios, sute venit şi cheltuescî cinci sute dintre şarlatani, dâcă a-şî făgădui Puţini câştigă averi mari dâr toţî
orî dâcă ţi ai fi jertfit vre-o plăcere. unu. Care e resultatul? Sărăcia". vre-unei clase de âmenî succes prin pot câştiga ou ce să trăescă, dâcă
E urît se facî economie oa se gră Şi cu tâte acestea deosebirea e nu neprevedere, nepăsare şi lene". muncesc şi fac economii. Ades au-
mădesc! banî, dâr ca se-ţî păstrezi mai de doi franci. Observaţia e ade „Templul Artemisei la Ephes, Ţim vorbindu-se de bogăţii dobân
neatârnarea e drept şi bărbătesc. vărată deşi e pusă în gura unui per Ţicea Plutarch, e asii şi sanctuar dite în chip urît.
Ţine un caiet de socoteli şi sonagiu comic. pentru toţi datornicii urmaţi de cre Dâr la dreptul vorbind şi să
ţine-i bine. Nu Ţie, că trebue se Cel care ia cu împrumut se face ditori, dâr asilul şi sanctuarul eco răcia e ades resultatul necinstei.
înscrii pănă la cele mai mici sume, rob. „Cel care ia cu împrumut, se nomiei se deschide pretutindeni ini Adevăraţii săracî sunt cei cari au
duce suferind". Horaţiu Greeley, a milor frugale, care află în ele onâre mai multe trebuinţe, âr nu cei cari
*) Capitolul III din scrierea „între cărui esperienţă era forte mare, Ţi* şi bucuria şi libertatea de a gusta n’au nimic.
buinţarea vieţii" de Sir lohn LubbocJc tra cea cu dreptate: „Fâmea, frigul, multe binefaceri".
dusă de Dumitru S t ă n o e e o u şi apărută (Va urma).
iu „Biblioteca pentru toţi" din editura lui sdrenţele, munca, care te sfîrşesce, Prin urmare nu lua nici nu da
Carol Muller, Buouresol. dispreţul, bănuielile, mustrările pe cu împrumut, afară de afaceri. Nu
