Page 47 - 1898-01
P. 47
Nr. 18—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina B
.adunaţi într’o cârciumă, o mare mulţime S’a întâmplat adecă, că pe lângă Ro atât de mare, încât în mai multe rânduri la politechnică au fost amânate prin
de alegători, cari aşteptau resultatul ale- mâni, cari erau in număr de vre-o 80 fa au trecut peste bord. decis ministerial, pe timp nedeter-
.gerii. Când au audit, că Angyal a fost ales milii, au mai fost invitate la nuntă şi cam Căpitanul „Meteorului , un Italian cu minat.
14
cu majorirate de voturi, cei din partida po pe atâtea familii de Ciangăi. Invitarea lor un admirabil sânge rece, de sigur resulta Briinn, 3 Februarie. AZI profesorii
porală începură să murmure. Gendarmii este a se atribui mai mult numai lăcomiei, tul esperienţei sale, vădând. că nu e chip dela scbla superibră politechnică au
puşi de pacjă, păşiră contra lor, şi prin de-a. înmulţi obicinuitele, daruri de nuntă. să înainteze, s’a lăsat în voia vântului şi
voit se ţină prelegeri, înse studenţii
acesta provocându-i, s’a început o straşnică Românii, ca întotdeuna, şi-au petrecut în vaporul a fost dus în largul Mării. In germani adunaţi în numer mare, i-au
hărţuială. Poporul, în apărarea sa, atacând totă liniştea şi armonia. Dintx-e Ciangăi acest timp o scenă nostimă se petrece pe împiedecat, făcând un sgomot in
pe gendarmî, aceştia au tras glonţe asupra însă, vre-o 6 — 7 inşi, după ce s’au îm bord. Printre pasageri — vre-o 40, între fernal.
poporului, rănind grav pe 7 inşi. Două dintre bătat cu rachiu, au început să vocifereze, cari mai mulţi Francesî — se afla şi o
nenorocitele jertfe au murit îndată. să strîge şi să cânte unguresce, âr la urmă cântărâţă. In mijlocul furtunei şi al urle Graz, 8 Februarie. La amendoue
au pretins dela lăutari să cânte „csardas -ul. tului asurditor al Mărei, cântărâţa se duce scblele superiore de aici, prelege
u
Inveţăment obligător în Rusia, pilele
Românii însă s’au opus şi n’au permis lău la căpitanul vaporului şi-l rogă, spăriată, rile au fost sistate la cererea stu
acestea s’au adunat, din ordinul Ţarului,
tarilor să cânte „csardas" la o nuntă să facă tot posibilul, ca să ajungă mai cu denţilor.
la Petersburg curatorii circumscripţiilor în
românâscă. De aci a urmat scandalul, care rând la Constanţa, căci are angajament în- Praga, 3 Februarie. Ascultătorii
văţământului, cu scop de a-şl da părerea
de-ocamdată s’a sfârşit prin aceea, că unu', tr’un „Cafâ Chantant din Bucurescî şi nu scblelor germane superibre de aici,
11
rşi de a face propuneri în cestiunea învă
dintre Ciangăi, care se purta mai scan vre să-şi pârdă angajamentul din causa nu s’au presentat la prelegeri.
ţământului obligător. S’au ţinut mai multe
dalos, a fost aruncat afară. Se continua întârdierei.
şedinţe, în cari au fost discutate diferitele Viena, 3 Februarie. Studenţii cehi
după aceea dansul şi Ciangăii jucară şi ei Căpitanul, cu sânge rece, spuse atunci
proiecte aduse înainte de omeni compe au fost atacaţi aZl în aula universi
românesce alături cu ceilalţi. Târdiu însă cântăreţei:
tenţi. După cum anunţă o foie rusâscă, la tăţii de studenţii germani. Cehii,
după mieclul nopţii, când Ciangăilor li-se — Dâcă vrei, poţi să cânţi şi pe
'Urmă cei adunaţi s’au declarat pentru fiind-că nu voiau se vorbâscă nem-
suise mai tare rachiul la cap, aceştia în vapor!
■proiectul consilierului de stat Rajew. Acest ţesce, au fost scoşi afară cu forţa rând
cepură din nou să câră dela lăutari să le Lăsat în voia valurilor, căpitanul va
proiect recomandă cu insistenţă introdu pe rend. Când doi dintre studenţii
a
cânte lor „esardas -ul. Nuntaşii români, porului n’avea pentru moment altă temă,
cerea învăţământului primar obligător şi cehi au fost daţi afară, aceştia voind
vrând să evite un nou scandal, de astă-dată decât ca furtuna să nu dureze mai multe
gratuit. se se apere, au scos cuţitele. Atunci
nu se mai opuseră, lăsând pe Ciangăi să-şi dile şi să i-se isprăvâseă combustibilul, deşi
studenţii germani -i au lovit cu bas-
Profeţiile lui Moltke. In Berlin apare petrâcă cum voiră ei. Der Ciangăii se la plecarea din Constantinopol luase 120
tocmai acum partea ultimă a coresponden făcură obraznici. !Ei nu mai voiră să ţină tone de cărbuni. tonele.
Studenţii jidan! au înaintat un
ţelor militare ale lui Moltlce. In aceste Co sâmă de nuntaşii români, ai căror ospeţl Marţi noptea, pe lângă vijelie, un memoriu cătră rector, în care de
respondenţe se spun adevărate minuni. erau, ci treceau dela un „csardas" la altul, ger teribil se lăsă, făcând să îngheţe tote
Deja în 1857, cu 13 ani înainte de răs silind pe lăutari să cânte tot numai pentru cordagele. Stropiturile de apă udând tija clară, că certele dintre studenţii ceh!
boiul franco-german, Moltke a profeţit răs- ei. Românii, văclând că au de-a face cu sirenei, s’a format pe ea un sloiu de ghiaţă şi german! nu-i privesc.
boiul în tote amănuntele lui. In 1861, nisce omeni nu numai obrasniel şi din fire atât de gros şi de greu, încât a format con- Berlin, 3 Februarie. In cercurile
nouă ani înainte de răsboiti, Moltke scriea: periculoşi, ci mai erau pe lângă acesta şi tra-balanţă, a deschis sub-papa şi sirena a diplomatice do aicî se urmăresce cu
Punctul de directivă al răsboiului trebue beţi de rachiu, începură rând pe rând să început să fluere singură. mare temere şi îngrijire desvoltarea
să fiă ocuparea capitalei francese şi răs se împrăştie, căci şi aşa era târdiu, er Pasagerii audând fluerul, au credut, raporturilor din Peninsula-balcanică.
boiul nu se va sfîrşi decât cu căderea îm speranţă de-o petrecere veselă nu mai pu că se apropie de Constanţa şi au eşit pe Belgrad, 3 Februarie. „Dnewni
păratului. — Acâsta s’a şi întâmplat când tea fi. Au mai rămas la urmă numai vre-o 11
bord, întrebând pe căpitan, decă au sosit List publică soirea, că nisce bande
-s’au împlinit dece ani. — Cu 38 ani îna 6, mult 8 Români şi Ciangăii turburători. la Constanţa. Căpitanul le spune, tot cu de arnăuţ! au năvălit asupra unor
inte de acesta scriea: „încă n’a sosit tim Vădându-se acum Ciangăii la putere, sânge rece, că decă o vre Dumnedeu, o să comune românesc! din vilaetul Sco-
pul, când unirea Slavilor din Orient cu se încăerară la luptă cu Românii. Aceştia
ajungă şi la Constanţa atunci când fur pia şi le-au terorisat la culme. Ar
Latinii din Occident în contra centrului nu aveau la ei nici o armă, pe când Cian
tuna va înceta. mata turcescă, ce se afla la hotarul
german al Europei, va întorce şi trans găii se provăduseră cu cuţite. Pe un Ro MercurI noptea, furtuna a început să macedo-bulgar, a alergat în urmărirea
forma întrâgă lumea! Unirea acesta se va mân cu numele Căpăţînă, îl răniră greu
mai pârdă din putere şi atunci căpitanul arnăuţilor.
isbi însă de unirea tuturor Germanilor, şi cu cuţitul la faţă şi la un picior, pe alt
a îndreptat vaporul spre costă. Combusti . — In Salonic s’a format o so
se va începe răsboiul Titanilor" ... Moltke Român, cu numele Lungu, de-asemenea îl
bilul în acest moment era redus la 20 cietate bulgărescă contra Şerbilor,
a preclis un mare adevăr: Slavii Orientului răniră cu cuţitele.
tone de cărbuni. cu scap de-a nimici propaganda ser-
s’au apropiat mult de Latinii Occidentului, Intr’asta a constat „vitejia" Ciangăilor. Astfel, după o rătăcire pe mare de bâscă prin tbte mijlbcele posibile.
şi pote că răsboiul Titanilor stă gata se Am ţinut anume să facem cunoscut acest 50 de ore, vaporul „Meteor" a sosit în
■erurnpă... cas, deorece fiţuica ungurescă din loc, portul Constanţa, îmbrăcat într’un strat de
„Brassoi Lapok", în numărul său de as- ghiaţă de o grosime de 30 centimetri. La D I V E R S E .
Predici. In Biserica Sf. Nicolae din
tădl publică din incidentul descris mai sus sosire totă lumea din Constanţa a dat nă
Scheiîi va predica poimâne (Duminecă în 11
14
14
nisce minciuni de cel mai „patriotic ca vală în port să admire „Meteorul , care „Din îndurarea lui Dumnedeu Acâstă
■25 Ianuarie v.) părintele Dr. Vasilie Saftu.
libru. In loc de-a căuta să ascundă ru părea, din causa gheţei, ca un urs alb. titulatură, care o folosesc regii şi împăraţii,
Cununia. Octavian Puticî, subjude re şinea, ori cel puţin să tacă, foia un şi prin care voesc să arate, că nu dela
gesc în Recaş, îşi va serba cununia în gurescă vrâ să scotă din sălbaticii bă popor au căpătat tronul şi corona, a pro
a
Li t e 9* a f as 9 ă»
2 (14) Februarie a. c. în biserica ort. din tăuşi nisce eroi. pice, că bătaia a fost dus o luptă de condeie în Hollanda, unde
Maierile-Timişorii, cu gentila d-şoră Silvia provocată de „netoleranţa naţională a Va- Revistă poporală. La 1 Februarie v. regina "Wllhelmina, anul acesta în 31 Au
c., va apărâ în Piatra-N., .‘o revistă săp gust va fi declarată majorenă. Gazeta
w
Gaiţa din Timişora. — Sincerile nostre lahilor şi spune, că 6—7 tineri maghiari
tămânală : Literatură şi sciinţâ populară. „Nienve Rotterdamsche Courant , despre
11
felicitări! au bătut 150 de bărbaţi valahi, făcându-i
Scopul acestei publicaţiunî este: 1) între care orl-ce se pote cdice, numai aceea nu,
pe toţi să fugă! Premiţând acâstă minciună
Furtună cu zăpadă. Din New-York se ţinerea unui internat gratuit pentru şcolarii că dor ar avâ tendinţe revoluţionare, Zi
încornurată, organul fişpănesc dela Braşov
telegrafâză, că în New-England şi New- săraci; 2) Fondarea şi întreţinerea unei bi lele aceste se declara în cestiunea acâsta,
îşi bate joc de „Valahi , presentându-i ca
14
York a bântuit o furtună grozavă cu ză blioteci publice în Piatra-N. Acâstă revistă, Zicând, că casa de Orania, care de pre-
pe un popor laş, er pe Ciangăi ca pe nisce
padă. Zăpada a acoperit total drumurile Z>ce „Drapelul , prin chestiunile ce-sl pro sent domnesce în Olanda, nu este „din îndu
14
eroi.
•şi căile ferate şi a îngropat trenurile. Cu pune a trata, presintă un mare interes rarea lui DumneZeu , ci domnesce din
11
Că ce „eroi sunt C’angăii se pote
41
deosebire a fost mare furtuna în Boston. pentru învăţători, studenţi şi în genere voinţa poporului olandez. Numita foiă se
vedâ mai clar din cele ce se petrec acll la
Jn New-England au cădut jertfă fui’tunei pentru tote personale, cari se ocupă cu li provocă la o lucrare a D-rului Kuypernek,
Săc.ele, ascunclendu-se prin pivniţl şi su-
mai mulţi omeni. In Boston a isbucnit în teratura poporală, chiar prin însemnatele preşedintele Ligei antirevoluţionare. Lu
terane de frica Românilor, cum arătăm la
mai multe locuri foc. Pe ţermul mării 36 premii ce ea oferă. crarea numită a apărut în 1874 subtitula:
alt loc al numărului nostru de astăcjî.
.de omeni au fost omorîţi, dintre cari 33 „Calvinismul, ca isvorul şi garanţia liber
«erau marinari. 44
Memorii (lin 1848-49 de regretatul tăţii nostre constituţionale . Dr. Kuyper
Cai spre folosinţă. Dela comanda de Furtuna de pe Marea-negrâ. Vasilie Moldovon, fost prefect al Legiunei încă arată, că casa de Orania n’a moştenit
-reîntregire a regimentului ces. şi reg. de III în 1848 — 49. Istorisirile cuprinse în corona dela BourbonI, şi că titula „din în
D-l Maior Coandă, sub-şeful serviciu 44
.cavaleria Nr. 1 din loc, primim următorul acâstă carte sunt de cel mai mare interes durarea lui DumneZeu nu însâmnă alta,
lui maritim român, comunică în „Timpul decât supunerea creştină, şi n’a voit să
14
.avis: Cu 1 Martie n. c. se vor da spre fo istoric şi naţional, sunt scrise într’o limbă
următorele amănunte interesante relativ la
losinţă pi'ivată 58 de cai, între anii 5 şi 7. uşoră şi plăcută. Preţul 50 cr. (cu posta stea în contraZicere cu suveranitatea po
teribilul uragan, care a bântuit săptămâna porului. Se mai provocă la aceea, că mai
întreprinzătorii, fiind în interesul lor, au să 55 cr.)
trecută pe Marea-Nâgră, începând de Luni întâiu episcopii au folosit acea titulă, apoi
se anunţe mai înainte la comanda sus nu Trandafiri si viorele se numesce o
şi continuând pănă Joi diminâţa : abaţii şi toţi preoţii şi în fine şi Papa.
mitului regiment. i’umosă şi elegantă carte de poesii popo
De Z I de ani nu s’a mai pomenit o Dintre domnitorii lumesc!, primii, cari a
ec
rale, culese şi ordinate de Idn Pon Jieteoa-
asemenea furtună pe Marea-Negră. Având folosit acea titulă şi încă pentru de a
nul. E o carte de vre-o 200 pag., în care
0 nuntă românescâ cu versare direcţia dela Nord spre Vest, uraganul se găsim o mulţime de cântece bătrânesc!, arăta supunerea creştină, au fost regii
Zice, că a pricinuit scufundarea mai mul voinicescl, ostăşescl, de bucuriă, de dra francesî, cari s’au născut din casa Caro-
de sânge. tor vapore, Pănă acum însă nu se pote lingilor. Mai târZiu însă şi-au atribuit acea
goste, jale, dor, urît, măniă, năcaz, cântece
precisa nimic cu siguranţă. titulă, ca putere absolută. In fine pe tim
Yorbim despre nunta unor ţărani glumeţe, dela nunţi şi altele. Fdiţiunea II.
români, ce a fost în comuna PurcărenI de Pentru ca cetitorii să-şi facă o idee Preţul 60 cr. (cu posta 65 cr.) pul lui Ludovic al X1Y titula „din îndu
41
lângă Braşov Duminecă în 11 (23) Ianuarie de grozăvia acestei vijelii, e destul să is rarea lui DumneZeu se folosia pentru a
11
c. La acea nuntă, după cum ni-se comu torisim primejdia, prin care a trecut va esplica tradiţiunea „Statul sunt eu . Din
11
nică din partea unui participant, s’au în porul „Meteor în drumul dela Constanti- SCIRl ULTIME. causa acâsta foile olandeze recomandă
tâmplat bătăi şi chiar vărsare de sânge,— nopol la Constanţa. casei de Orania, ca titula „din îndurarea
11
M
lucruri, ce nu se mai pomenesc la nunţile Vaporul „Meteo) plecase din Cons- Viena, 8 Februarie. In urma tur- lui DumneZeu să o folosâscă în sensul ei
românesc!. Dâr nici în caşul de faţă nu tantinopol în cjiua de Luni, pe un timp mirărilor dela universitate, rectorul original, ca esprimarea supunerii creştine.
t
Românii au fost, cari au săvîrşit scandalul, relativ bun. După câte-va cesurî de drum, a amânat prelegerile pănă la 10 1.
ci nisee Ciangăi destrăbălat!, cum în ge o furtună teribilă se deslănţuesce şi valu c., cu observarea, că culpabilii vor. Proprietar: Dr. Aurel Murcşianu.
nere sunt cunoscuţi Ciangăii în ţinutul rile enorme, cari loveau vaporul, împede- fi aspru pedepsiţi. — Din causa es-
mostru. cau orl-ce mers înainte. Furia valurilor era coselor dela 1 1. c. şi prelegerile de Redactor responsabil: Greg®rli« Maior.
»