Page 67 - 1898-01
P. 67
Nr. 22—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 8
Balcani şi o „cestiune ţigănâscă , care să predat redacţiei diaralui „Aurore articulul Foile germane şi englese arată mult Ztg.“ cjice, că păşirea Rusiei în in
44
44
ameninţe cu urmări „grave pe moş-Bi- ce cuprinde pasagiele citate şi a dorit pu interes pentru procesul lui Zola. O foiă en- teresul candidaturei prinţului George
44
2anţ. blicarea lui, prin care fapt i-a dat acusa- glesă îl numesce cel mai memorabil proces al Greciei, nu s’a întâmplat în mod
tului redactor mijlocele)de-a comite delictul. de stat al timpului modern. formal, ci numai în chip de reco
S’a cetit apoi scrisorea adresată de mandare înaintea puterilor. Decă
Procesul contra lui Zola
cătră ministrul de justiţiă ministrului de Sultanul nu primesce acâstă candi
in afacerea Dreyfus. răsboiu, care formâză basa acusaţiunei. Producţiunl şi petreceri. datură, cestiunea cade de sine, şi
Procurorul general Van Cassel, cel Concert şi petrecere în Săcele. Pentru deci nu s’ar pute vorbi în caşul
Am anunţat erl pe scurt, că procesul
mai vestit dintre procurori, o figură înaltă concertul şi petrecerea din Săcele s’a dis acesta de o retragere a Rusiei.
contra lui Zola în afacerea Dreyfus s’a în
impuitore, cjice, că afacerea a fost mărgi tribuit următorea: Invitare la concertul
ceput Luni la amedl. Sala tribunalului s’a Paris, 8 Februarie. Astăcjî s’a
nită, punendu-se întrebarea precisă: „Co- poporal împreunat cu petrecere, aranjat
deschis la ll / ©re ŞÎ în câte-va momente continuat procesul Zola. La înche
l
2 de Corul elevilor dela gimn. şi şcola corn.
a fost deja plină de lume. Jumătate din mis’au judecătorii lui Esterhazy crima de iere, când Zola a voit se plece, a
a fi judecat la poruncă? Ar fi absolut ne rom. din Braşov, Luni la 2 Februarie v.
sală formâză aşa numitul pretoriu, în fon 44 fost în pericul de a fi strivit de mul
legal, de a estinde desbaterea pe un alt 1898 în sala cea mare a hotelului „La sore
dul căruia se află estrada pentru judecă ţime. Cu mare greu a putut se ajungă
teren. S’a făcut încercarea de a dobândi (Satulung), în favorul „Reuniunei femeilor
tori. La stânga şede acusatorul public, la trăsura lui. Mulţimea pretutinde-
prin mijloce revoluţionare o revisiune a rom. pentru ajutorarea văduvelor sărace
la drepta e locul apărătorului, îndărătul din Braşov şi Săcele . Dirigent: limoteiu nea striga: „Jos cu Zola! Arunea-
44
acestuia banca acusaţilor. Alături cu pro procesului Dreyfus. S’a pretins, că la pertrac ţi-1 în apă! 44
tarea de astădl se va provoca o discusiune, Popovid.
curorul sunt aşedate băncile juraţilor. In
spre a scote la ivâlă nouă fapte, cari să începutul la 7 6re sera. Intrarea:
faţa acestora pe partea contrară sunt băn
cile pentru raportorii dela tribunale. Intre servâscă ca basă pentru revisiune. Acesta locul I 1 fi., locul II 70 cr., loc de stat NECROLOG. Lazar Gergely sen.,
estrada judecătorilor şi locul aperătorului nu se p6te admite. Trebue să rămânem în 50 cr. Ofertele marinimose se vor chita pe privatier în Ioc, tatăl comerciantului Lazar
tre marginele ce le trage acusaţiunea. De cale publică. Gero, a răposat erl în etate de 92 ani.
este o masă, la care şede notarul tribuna 44
aceea eu voih declara nelegală ori ce ana- Program: 1) „Fost’ai lele , (din co înmormântarea se va face mâne la 3 ore
lului; în cealaltă parte a salei se află au
ditorii. Câte 12 bănci pe o parte le ocupă lisă şi orî-ce provocare la mărturii şi la lecţia d-lui G. Musicescu) cânt. pop. 2) p. m. — Fiă-i ţărâna uşoră!
u
mai mult martorii şi membrii baroului ad scrisori, ce se referă la obiecte, cari nu „Cucule , cânt. pop. de G. Dima. 3) „Su
vocaţilor. Patru-decI din locurile mai dina întră în cadrul acusaţiunii. Acusatorul pu venire de Mehadia", de *** solo de flaut, D I V E R S E .
eşec. de V. O. Fizeşan (cl. VlII-a gimn.)
inte sunt reservate diariştilor şi corespon blic e dator, de a se opune încercării unor 44
denţilor diarelor străine. astfel de manevre". 4) „Vino lele , cânt. pop. de I. Vidu. 5) Carnevalul la curtea din Petersburg.
44
Pe la 12 ore din c}i uşierul anunţă Apărătorul Labori dice, că apărarea „Ţiganul la miere , anecdotă de Speranţă Cu patru săptămâni înainte de postul Pas-
venirea tribunalului cu cuvintele: „La voesce să contribue la lămurirea lucrului deci. îde Gr. Tocitu (cl. VH-a gimn.) 6) cilor, porţile palatului de iernă se deschid
44
44
cour! (curtea). Toţi cei de faţă se ridică şi de aceea se adresâză eu încredere cătră „Suvenire de Sinaia , de eşec. pe 2 şi de aci înainte urmeză una după alta
.şi-şi iau pălăriile de pe cap. (înainte de-a cei 12 Francesî, cari representă întrâga violinî, de V. Banciu şi I. Iuga (cl. VH-a serbările, cari de cari mai pompose, la
44
se preserfta tribunalul toţi bărbaţii aveau Franciă. Crede ore acusatorul public în gimn.) 7) „Foie verde de trifoi , „Tot curtea Ţarilor. Din tote părţile se adună
adecă pălăriile pe cap. Acesta este obiceih în adevăr, că desbaterea se va pute restrînge ţi-am dis mândro" cânt. pop, de T. Popo- în capitală adevărata aristocraţime pentru a
Paris). Preşedintele Dellegorgue precum şi ase numai la punctul privitor la tribunalul de vicl. lua parte la seratele curţii. La primul bal
sorii Bosquet şi Lăut2 şi judele suplent Levrier resbel ? Nu este o învederată legătură între 11 din acest carneval au luat parte trei mii
Reuniunea Sodalilor români din Sibiiu
n
intră. Sunt îmbrăcaţi în talar. Cei 36 ju aceste fapte şi acele, pe cari voesc să le învită la Concertul împreunat cu declama- de persone. Afară de balurile mari se dau
raţi, din cari aveau să fiă traşi la sorţi cei eschidă dela desbatere ? Cum să dovedim ţiunl, teatru şi joc, ce-1 va arangia Dumi la curte şi alţe baluri în cercuri mai res-
12 juraţi ordinari şi 2 suplenţî, sunt în noi, că înainte cu o lună s’a acoperit o trînse, cari însă sunt mult mai luxu6se ca
partea cea mai mare neguţători şi indus nelegalitate, decă voesc să ne împedece a necă, în 1 (13) Febr. c. în sala cea mai'e cele mari. Damele se presentă la aceste
44
triaşi. (Cu totul 23, patru cârciumarî, trei dovedi, că s’a comis nelegalitate? Cum ni dela „Gesellschaftshaus sub conducerea baluri în toaletele cele mai scumpe şi peste
d-lui Candid Popa, învăţător, şi cu bine
a
rentieri, doi proprietari de case, doi archi- se va pute interclice să aducem dovecjl, că măsură luxuose, dâr cu tote acestea cli "
fecţî, un medic, un director de asigurare, Dreyfus este nevinovat, cum vreţi să ne voitorul concurs al d-nei Margareta Mol- rele rusescl nu se ocupă în colone întregi
dovan şi a unui grup de clerici din semi
un funcţionar de drum de fier şi un mu- împedecaţl a dovedi, că s’a lucrat pentru u cu descrierea toaletelor, cum e obiceiul la
-siciau). După sorţire cei 12 juraţi şi 2 su- a se comite o nelegalitate şi apoi pentru narul „Andreian . începutul la orele 7y
2 alte curţi europene. Raportorilor dela cliare
plenţl au depus jurământul. a o acoperi? Nu este aici o conexitate evi sera. Intrarea de familie a 3 persone 1 fi. le este anume interclis de-a descrie toaleta
Pe banca acusaţilor se află vestitul dentă între fapte? Opiniunea publică a 80 cr., pentru domni 1 fi. (membri Reu Ţarinei, din care causă ei nu se ocupă
romancier Zola, om înalt la statură. Lângă Franciei, care acll orbecă în nesciinţă, tre niunei 80 cr.) pentru dame 60 cr. Supra- nici cu descrierea toaletelor altor dame.
«1 este ca acusat redactorul responsabil al bue să fiă în fine lămurită. Advocatul ge solvirî benevole se primesc cu mulţămită Se clic©, că Ţarina peste tot este duşmana
diarului „Aurore , Perreux. Apărătorul lui neral vorbesce de autoritatea unei res ju- şi se vor chita pe cale diaristică. luxului şi, ca în tote ale ei, aşa şi în îm
44
Zola, Ldborie, este unul dintre cei mai ti dicata. Nu esistă o astfel de autoritate, dâcă Programul: I. Concert. 1. a) „Cetatea brăcăminte iubesce simplitatea. Ea se
44
44
neri advocaţi ai baroului din Paris, e nu- s’a comis o nelegalitate. luminei , b) „La o rândunică , cor bărbă îmbracă după moda englesâscă şi preferă
44
rinai de 33 de ani, dâr şî-a câştigat un re In sensul acesta mai vorbesce şi apă tesc de I. Costescu. 2. a) „Sărmană frunclă , colorile deschise. La serbările naţionale
44
b) „Rămâi sănătosă , cor mixt de G. Dima.
nume într’un proces, în care a briliat. Mai rătorul redactorului „Aurorei". Tribunalul însă ea representă demnitatea de Ţarină
3. „Cât aşi dori , de G-. Vasiliu, tenor solo,
44
figureză şi tînărul advocat Albert Glemen- se retrage spre deliberare. printr’o îmbrăcăminte proverbial de bo
esecutat de d-1 N. V. Işan, cu acompaniare
.ceau ca apărător al redactorului acusat al La 3 ore d. a. se reîncepe pertracta gată şi luxuâsă. Despre Ţarina se mai
.„Aurorei ; ca acusator public funcţioneză rea. Tribunalul anunţă decisiunea, după de musică (cuartet), arangiat de A. Roth. dice, că ca mamă e cât se pote de devo
44
44
44
.-advocatul general Van Casscl. care acusaţii nu sunt îndreptăţiţi, de a do 4. a) „Pe marea lină , b) „Sera , cor de tată şi când vre-unul din fiii săi este bol
44
dame de Wiest. 5. „pis’a badea , cor mixt
Obiectul procesului este cunoscut. Zola vedi tote afirmările făcute în articulul lui nav, ea nu se mişcă de lângă patul lui.
44
.a publicat în „Aurore o scrisore deschisă Zola. Acusaţilor le este permis a dovedi nu de 6. Musicescu. 6. „Vântul suflă , cor O foiă ilustrată din Anglia, vrând să dea
44
44
•cătră Preşedintele Republicei, pe basa că mai acele afirmări, cart sunt cuprinse în ac bărbătesc de Durner. 7. „La oglindă , espresiune bunului simţ de mamă al Ţa
reia procuratura a intentat proces lui Zola tele prin cari au fost citaţi aici. Tribunalul poesie de Gr. Coşbuc, predată de d-na Mar rinei, adusese nu de mult portretul aces
u
r
•şi redactorului responsabil al numitului refusă mai departe de a admite participa gareta Moldovan. — II. Teatru. ,Rusaliile teia, în care ea era înfăţişată lăptându-şl
vodevil într’un act de Vasile Alexandri.
diar. Etă pasagele din scrisorea lui Zola, rea la pertractare a celor trei esperţl în copilul. Censorii ruşi nu sciau la început
Personele vor fi representate prin d-nii:
Ia cari se restrînge acusaţiunea : ale scrierii. ce să facă: să permită acestei foi intrarea
D. Axente, N. Işan, G. Poponea, d-şora
„TJn tribunal de resbel a cutezat a După acesta se trece la obiectul cita- în Rusia, ori să nu permită. A trebuit
achita tocmai acum la poruncă pe un Es- Eugenia Grecu, G. Mocian, G. Săsărman, însa-şî Ţarina să hotărască în acâstă ces-
“terhazy. Acesta este o palmă dată adevă ţiunii martorilor, dintre cari mulţi au adre d-şora Elena Poponea, d-şora Victoria Ni- tiune, presentându-i-se din acea revistă nu
u
rului si dreptului . sat preşedintelui scrisori, prin cari se scusâ cula, Pavel Imbăruş. mărul, în care se afla portretul ei şi pe
„Şi acum s’a sfîrşit. Francia are acâstă că nu pot să se presente înaintea Tribuna
■pată pe faţa sa. Istoria va înregistra, că lului dintr’un motiv seu altul. Pertractarea Societatea zidarilor români din Braşov care ea-1 declara de frumos. Prin asta s’a
•s’a putut comite o astfel de crimă socială". continuă. învită la producţiunea teatrală declama- permis intrarea în Rusia acelei reviste.
„S’a adus o sentinţă nedrâptă, care * * Anul serac în Egipet. Stă scris în bi
*
în veci va apăsa asupra tribunalelor nostre torică împreunată cu dans, ce se va ţine blia, că pe timpul domniei Faraonilor,
de resbel şi în viitor va acoperi tote ver Când a sosit Zola la tribunal a fost Duminecă, în 1 (13) Februarie 1898, în sala Domnul a dat Egipetului tot şâpte ani
44
dictele ei cu pata suspiţiunii . primit de mulţimea de afară cu strigări: „Hotelului central Nr. I . începutul la 7 graşi şi şepte slabi. In aceşti şepte ani din
44
44
44
„Cel dintâiă tribunal de resbel a fost, „A bass Zola! , „A bass Ies juifs! (Jos ore sera. urmă pământul n’a produs nimic, fomea a
p6te, fără minte, al doilea este însă crimi Zola! Jos Jidovii!) ilr când a sosit Roche- Intrarea de personă 60 cr.; de fa-
nal. Acuş pe al doilea tribunal de resbel miliă de 3 persone 1 fi. 50 cr, bântuit între locuitori, n’aveau bani nici
de a fi acoperit la poruncă o nelegalitate, fort, a fost primit de mulţime cu strigări: pentru haine şi frigul le îngheţa membrele.
comiţend din parte-i crima juridică, de a „Jos Zola, trăâscă Rochefort! 44 Venitul curat este destinat pentru După cum spune biblia, celor 7 ani săraci,
achita cu sciinţă pe un vinovat". După încheierea pertractării de Luni fondul „Societăţii zidarilor Români din le urma alţi 7 ani bogaţi, în cari totul era
44
îndată ce s’a început şedinţa, preşe la 5 ore săra, când a plecat Zola din pa Braşov . Ofertele marinimose se primesc din abundenţă, âr de frig, brumă ori ză
dintele a atras atenţiunea publicului, că ori latul justiţiei, a fost primit ârăşl cu stri cu mulţămită şi se vor publica în „Gazeta padă, nici nu se pomenea. Erna în Egipet
44
44
ce manifestare, fiă pentru, ori contra acu- gări: „Jos cu Zola! Mulţi au strigat şi: Transilvaniei . Bilete se pot căpăta sera la era cunoscută numai din poveşti. In anul
44
satului e strîns înterdisă şi că întemplân- „Trăâscă Zola! Contrarii lui însă se în cassă şi la Casina română. acesta însă şi în Egipet s’a arătat ârna, şi
du-se, sala va fi îndată deşertată. O spune mulţiră curând în aşa măsură, încât vizi pe undele Nilului pluteau sloii de ghiaţă.
acesta odată pentru totdâuna. tiul lui Zola a trebuit să dea bicih cailor SOIRI ULTIME. Din Cairo se scrie, că acolo de mai mulţi
După constituirea juriului se cetesce ca să-l scape mai curând dintre manifes ani n’a fost anutimp ca acum. In Fayumut
actul de acusare, forte scurt, îndreptat în- tanţi. Praga, 8 Februarie. In şedinţa au fost mari viscole cu zăpadă. In delta
de a4î a dietei .boeme deputatul Lip
tâiu contra redactorului responsabil Perreux Forte multe telegrame a primit Zola Nilului a îngheţat. In Helnau a fost atât
pert a făcut, între sgomotâse între
care e acusat, că a vândut, împărţit şi lăţit dela amicii săi din Belgia, cu totul se dice de frig, încât omenii au trebuit să pună
ruperi din partea Cehilor, o propu
u
diarul „Aurore dela 13 Ianuarie, care con la vre-o 79,000. O parte mare din foi au cuptore în casă, altcum îngheţau. Se înţe
nere privitâre la curiile naţionale.
ţine într’un articul subsemnat de Emile scris şi scriu forte aspru, ba aduc şi cari lege, acest frig a stricat mult recoltei din
Şedinţele dietei vor dura pană ia
Zola şi întitulat: „Scrisore cătră d-1 Felix caturi, asupra lui Zola; ele negă acum, că Egipet. In întreg Egipetul acest frig lasă
finitul lunei Februarie şi astfel dieta
u
Faure , următore pesagele: (Urmeză pasa- el ar fi Frances şi spun, că este fiiul unui urma unei devastări şi pretîice un an forte
va pute lua o hotărîre şi asupra aces
giile mai sus citate,) apoi în contra lui Italian. Altele îl numesc „miserabilă cana- sărac.
tei propuneri.
Emile Zola, ca complice la delictul pre- liă de trădător, care aruncă cu tină în ar
vădut .în codicele penal, jprin aceea, că a mată . Colonia, 8 Februarie „Kolnische
44