Page 83 - 1898-03
P. 83
\
Nr. 65—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
acesta ca un amestec neiertat în ave în curend a noua reuniune română de con sonal al capelei, care a secondat pe so roch pentru parochia vacantă Cristian de
afacerile sale dinăuntru. Spania ar sum, cea din Şasea montană. De-ar da Dum- lista aşa cum numai cel ce simte în ade lângă Braşov. Cu privire la decursul aces
fi învoită cel mult a-se îndatora, ca necleu numai, cu poporul român să înţelegă văr, pote urmări dorurile altuia. tei alegeri ni-s’a scris, că dintre 6 candi
va restatornici pacea şi liniştea pe bine folosul acestor reuniuni şi să caute a-le daţi a fost ales cu unanimitate de voturi d-1
ostrov şi-şî va pune tdte silinţele îmbrăţişa după cum se cuvine. Când ei Avansare. Precum ni-se scrie din Sol- Virgil Pop, paroch în Veneţia inferioră.
se uşurele sdrtea locuitorilor lipsiţi. tote cele trebuinciose şl le vor cumpăra noc, d-1 Alecsandru Mihailovid, inginer ma Acum însă primim din partea unui mem
Se pare, că Americanii nn se dela bolţile reuniunilor lor de consum, şinist, de nascere din Varadia (comit. Ti bru al comitetului parochial o întâmpinare,
vor mulţămi cu atâta. O soire tele atunci lipitorile satelor românescl vor tre miş), fu înaintat ca inginer primar la căile în care ni-se spune, că mulţi dintre mem
grafică mai nouă spune, că preşe bui să ia lumea ’n cap şi poporul nostru ferate în fabrica de locomobile din Solno- brii sinodali, între cari şi 9 membrii ai co
7
dintele Mac-Kinle} a adresat gu va începe a răsufla mai liber. cul nou. — Felicitările nostre! mitetului parochial, sunt forte nemulţămiţî
vernului spaniol o notă, în care cere cu modul cum a decurs alegerea. Comite
Maghiarisări de nume cu miile. Din
ca ostrovul Cuba se fiă recunoscut Persecutarea şcolelor române din Să- Czegldd se anunţă, că o mvie de familii au tul parochial nici n’a ţinut şedinţă sepa
de independent, âr în schimb pen cuime. Din comuna Marcoş, în comitatul rată pentru a hotărî asupra candidaţilor,
tru pierderea lui, Spania se primâscă Treiscaunelor, primim soirea, că autorită înaintat cereri să li-se dea voiă a-şl ma- ci afacerea s’a adus de-a dreptul în sinod.
o despăgubire de 200 milione dolari ţile politice au dat „ordin irevocabil", ca ghiarisa numele. Ciuma acestei maghiarisări Fiind-că nu s’a putut ajunge curend la o
Cu greu înse guvernul spaniol se va şcola română gr. or. de-acolo se se închidă, cuprinclendu-i şi pe amărîţii amploiaţi mari înţelegere, sinodul a fost suspendat pe timp
şi mici, servitori şi hamali dela calea fe
pută învoi cu acest mod de desle- decă pănă la 1 Septemvre românii nu vor nedeterminat, rămânând ca membrii să se
gare a întrebărei. Acesta se vede şi edifica un alt local de şcolă, cu două sale rată din Seghedin, au cerut şi ei, tot în întrunâscă la continuarea şedinţei când li-se
din o scrisdre, ce a adresat’o regina- de învăţământ şi cu doi învăţători. Un or număr de o miie, să li-se maghiariseze nu va da avisul prin sunetul clopotelor dela
regentă Christina tuturor domnitori din de acest fel s’a dat şi cu privire la mele proprii şi a familiilor. biserică. In intervalul acesta, partisanii
lor din Europa, în care spune, că şcola confesională din Doboli-inferior. Se f Lazar Huza. In 24 Martiel n. c. a d-lui V. Pop s’au adunat împreună cu d-1
cedarea Cubei, întemple-se în orî-ce vede, că şoviniştii unguri caută pretexte răposat în Gherla notarul consistorial de protopop tractual la şcolă şi aci au să
formă, ar păgubi nespus de mult inte pentru de-a nimici şi ultimele şcole ro acolo Lazar Huza. Soirea despre mortea vârşit alegerea, fără a se mai da avis prin
resele dinastiei spaniole. mâne, ce ni-au mai rămas în Săcuime. lui, se vede, a produs multă întristare în sunetul clopotelor, ca să se adune şi cei
Desvoltarea lucrurilor a ajuns Corul metropolitan din iaşi la Chişineu. sînul elevilor de odinioră ai seminariului lalţi membri sinodali. Aşa ni-se descrie de
deocamdată pănă aci. Situaţia în înainte cu două săptămâni corul acesta a teologic şi ai institutului preparandial de cursul alegerei, care, se vede, are să fiă
tre cele doue ţări certate se carac- dat concerte în Obişineu, capitala Basa acolo. Unul dintre aceşti elevi, d-1 Alecsiu protestată.
terisăză şi deoparte şi de alta prin rabiei. Etă ce scrie între altele diarul dil- Fedorca, învăţător în'Şimleul Silvaniei, ne Nouă biserică română gr. or. în Pe-
manifestarea spiritului resbonic, ce nic rusesc din Chişineu Bessarabdz din trimite din acest incident un articul plin troşenî. Ni-se trimite spre publicare urmă-
u
y)
domnesce la supuşii lor. Mai ales 10 Martie st. v. a. c. asupra primului con de cele mai frumose sentimente de recu- torea invitare: Duminecă în 22 Martie v.
Americanii sunt fdrte doritori de cert al corului d-lui Muzicescu: In efiua noscinţă faţă cu memoria „badei Huza". (3 Aprile) c. la 11 ore a. m., îndată după
a-se aventa la un resboiu ca Spa de 8 Martie, în sala adunăm nobililor, a „Nu vei găsi om în diecesa Gherlei — serviciul bisericesc, se va îndeplini cu aju
niolii. Ei învinuesc pe preşedintele debutat, cu succesul dorit, capela română elice d-1 Fedorca — începând dela Năseud torul lui Dumnedeu sânţirea petrei funda
Mac-Kinlejr, că e prea blând şi prea de caut a metropoliei din Iaşi, sub con pănă la Sătmar şi dela Cluşid. pănă la Ma- mentale la noua biserică gr. or. din Petro-
fricos, şi cer ca America să ocupe ducerea profesorului dela conservatorul din ramurăş, care să nu-i amintescă numele eu şenl, care se află deja în lucrare. La acest
cu putere armată ostrovul, care recunoscinţâ, căci Huza era de-o bunătate act sânt şi de mare importanţă pentru noi
formezâ măr de cărtă. Insă nici Iaşi, G-avril Muzicescu. O singură privire proverbială şi, deşi sărac, binefacerile lui Românii ortodocşi din PetroşenI, cari ne
asupra acestui numeros cor a capella, pro
Spaniolii nu stau mai îndărăt în duce o impresiune măreţă. Personalul ca au întrecut faptele multor omeni bogaţi şi luptăm în scopul acesta mai bine ca de 10
privinţa acesta. In tătă ţera s’a pelei se compune din: 24 dame, 30 băr cu posiţiă înaltă. Casa lui era pururea plină ani de dile, on. public din loc şi jur, fără
pornit o mare mişcare patriotică de baţi şi 12 copii, toţi elevi ai d-lui Muzi de tineri români dela scolă, pe cari îi pro- deosebire de confesiune şi naţionalitate,
a-se face colecte de bani pentru în cescu. Măestrul corului se presintă pe scenă vedea ou cuartir, mâncare şi îmbrăcăminte. este invitat cu tâtă onorea a participa. In
tărirea flotei de resboiu. La teatiul eu multă demnitate. Concertul s’a început Mulţime de învăţători eşiţl din preparan vitări speciale în scopul acesta nu se fac.
regal s’a dat o representaţiă spre cu esecutarea imnului naţional rus, care a dia Gherlei, numai lui au de a-i mulţămi, — Comitetul par. gr. or.
acest scop. Regina-regentă a dat că au ajuns la carieră, deorece preparandii
fost cântat cu multă espresiune musicală... Cum serbeză Ungurii dela Gurghiu!
pentru o loge 50,000 franci, un Spa Foia din Chişineu spune apoi, că solista cu deosebire erau împărtăşiţi de ajutorul
niol bogat a dat pentru un loc de mezzo-soprano d-ra Maria Carp, îmbrăcată şi bunătatea lui. Era om harnic, conscien- Ni-se scrie din Gurghiu: Ungurii de aici
fotoliu 150,000 franci, ba o bancă în costum naţional românesc, a cântat ţios în oficiul său, deschis la inimă şi iubi încă au serbat diua de 3 (15) Martie. Ou
spaniolă a oferit 500,000 franci pen „Mândruliţa", care a fost aplaudată de pu tor de dreptate. Se cfice, că aceste frumose o (fi înainte au dat de soire cu toba stri
tru scopul arătat. Spania a şi trimis blic. După aceea au urmat mai multe cân însuşiri ale lui au şi contribuit, ca să nu gând pe stradă nNagy tisztelettel meg-
deja trei nâi de resboiu la Cuba. potâ înainta, deşi de repeţite-orl a fost hivjiilc“... Iu diminâţa dilei de 15 Martie
tece clasice. Cântecele poporale române un steag unguresc era atârnat la porta bi-
din partea a 3-a însă au plăcut mai mult. candidat la postul de canonic. El s’a năs sericei reformate. Aci se aduna ă copiii
r
cut la 1832 în comuna Mica din comitatul
Etă ce dice despre aceste numita foiă: dela şcolele ungurescl. Preotul Szekely Fe-
Solnoc-Dobeca, gimnasiul şi reologia le-a
Partea a treia a concertului s’a început renez a ţinut în biserică o vorbire înflă
cu: „Marşul Regal", care pote e menit a absolvat în Blaşiti, âr în 1859 a fost hie- cărată, preamărind mai ales pe „sfântul"
— 20 Martie. deveni un al doilea imn naţional român. rotonit ca preot de cătră fostul episcop lor Kossuth. După eşirea din biserică, se
Alexi. Din 1867 începând a funcţionat ca
Reuniune română de consum în Şasea In acest marş, cu deosebire în partea în- notar consistorial". adunară în piâţă; un dascăl de-ai lor s’a
montană. Harnicii Români din Şasea mon ‘ tâi, se amintesce Marselieza; finalul, însă, urcat pe-un scaun şi a ţinut vorbiri despre
tană ne surprind cu soirea îmbucurătore, respiră culmea patriotismului rugător pen Medic român în Karisbad. D-1 Dr. Bo- Kossuth, Petofy, Jokay, la adresa cărora
că ei au pus la cale înfiinţarea unei nouă tru binele patriei. După aceea au urmat mulus L. Crăciun, medic clinic în spitalul mereu se striga din public „âljen", mă-
asociaţiunî de consum, care se va numi capo-d’operile melodiilor populare române universal imp. reg. din Viena, face cunos car’că doi sunt demult duşi pe ceea
u
Comdra . In linişte şi tăcere ei au pre lucrate artistic, ca: Stejarul şi cornul, Dor cut, că dela 1 Aprilie pănă la 1 Octomvre lume. S’au dus apoi cu toţii la pădure ju
r)
gătit tote, astfel că în 19 Aprilie n. c. se dorule, Stîncuţa sprîncenată, Baba şi moşnegul, când şi chefuind după datina lor. Sâra s’au
n. c. va ordina ca medic balnear în Karis
va ţine adunarea de constituire, după cum J)is’a badea ca veni, şi altele peste pro bad (Miihlbadgasse „Schwarzes Ross"). D-sa întors acasă sătui de fâme şi beţi de cul
se pote vedâ din convocarea, ce-o publi gram. D. Muzicescu a tratat consciinţios este medic specialist pentru bole interne. tură, cântând „Szozat“-ul şi măsurând dru
căm mai jos. Astfel, pe lângă reuniunile în cel mai înalt grad armonisarea melodii mul, care acum li-se părea prea strimt. Noi
de consum dela Blaşiu, Sibiiu, Făget, Fă lor populare. Espresiunea dorului la solista Aiegere de paroch în Cristian. Du Românii am stat şi ne-am uitat, şi am rîs,
găraş, Teiuş, Caransebeş, Des şi Sintea, vom mezzo-soprano, se transmite întregului per- mineca trecută s’a făcut alegerea de pa- oăoî am avut de ce rîde.
regilor. Egiptenii credeau, că îndată după se aflau de-asupra pămentulni, âră 1500 s’a numit; şi el, omeni buni, de mare su âr un obraz îţi este tot veşted! Spune-mi
imbalsamarea şi aşedarea unui mort în si sub pământ, şi tote erau împodobite cu părare, că i-a murit muierea şi l’a lăsat vă pricina, căci să sciu, că voifi umbla mân
criu, sufletul acelui mort ajungea în lumea icâne măiestrite şi de mare preţ. In lăun- duv cu trei copii, ou ochiul de-a stânga când pământul, mă voifi sili să-ţi aflu leacul!
de jos, unde Dumnezeu seu cleul Osiris trul labirintului erau aşa de multe cotituri, cfiua-nâptea lăcrima, âr obrazul stâng îi — Fiiule! •— dise împăratul — iubi
(adecă Sorele), având cumpăna dreptăţii că cine întră odată într’însul, acela nu mai dba veşted ca glia de pe mormânt. Căsăto- rea, ce o nutresc! pentru tatăl tău pote fi
în mână, judeca sufletele celor morţi îm putea eşi afară. Şi de ore-ce fiă-care om rindu-se a doua-oră, soţia a chiămat oâţl mare, der ca să fii harnic a-ml afla leacul,
preună eu 42 de sfetnici. Judecata acâsta trebuia să rătăcescă în zidirea aceea cu doftori au fost în lume pe toţi, ca să-l le ar trebui mai întâii! ca cu două degete să
era aşa, că sufletele drepţilor mergeau în atâtea cotituri şi despărţituri, ea se chiema cuiască, dâr nici unul nu i-a dat de leac. poţi rupe un paloş.
împărăţia fericiţilor, âră sufletele păcătoşi „rătăcire" său pe grecie „labirint". In Cei trei copilaşi, ce i-au rămas dela mu Băiatul încercă, dâr fiind-că n’a isbu-
lor erau osândite să pribegâscă prin tote cjiua de astădi labirintul îi dărîmat cu ierea cea dintâiîi, cresceau di de di, şi tit, eşi ruşinat din casa tatălui său şi, fără
dobitocele din apă şi de pe uscat, ca să se totul. după-ce ajunseră la versta în care price să spună cui-va ceva din cele ee-a păţit,
curaţescă de păcate, şi abia după 3000 de peau ce e bine şi ce nu, se sfâtuiră, ca cel trimise pe frate-său cel din mijlocie, că
ani aveau să se întoreă eră în trupurile In petit la fata Duminecei. mai mare dintre ei să întrebe pe tatăl lor, dâră va răsbi acela.
lor ca să fiă din nou cercetate. Aşa-dâră că ce e pricina, de el cu un ochii! tot — Tată — începu feciorul cel din
trupurile morţilor se îmbalsamau de aceea, — Poveste din Bihor. — plânge şi la un obraz e tot veşted? Prile- mijlocie, — te-aşl întreba ceva!
ca să fiă păstrate păuă la întârcerea sufle De s’a întâmplat ori nu ceea ce vrâu giul bine venit li-s’a dat când cu învinge — Oe vrâi, fiule? îi efise împăratul.
telor într’însele. 8e dice, că trupurile ce să vă povestesc nu sciu, dâr că vă voifi rea tatălui lor asupra împăratului dela mâ- — Spune-mi ce să fao, ca să-ţi aflu
lor morţi erau judecate de preoţi, şi pe spune o poveste frumosă ca şi oare puţine ză-eji; dela care cuprinsese jumătate îm leac de vindecare durerei tale, căci chiar
cei păcătoşi nu era ertat a ’i pune în mor a-ţl mai putut audi, asta o puteţi crede, părăţia. să scurm cu nasul prin fundul pământului
mintele lor," chiar de-ar fi fost ei regi. âr de nu vreţi să-mi credeţi, fiţi urechi şi — Tată, — ii efise copilul cel mai şi nu te-oi lăsa mai mult aşa cum eşti!
ascultaţi.
3. Labirintul. Labirintul era o zidire mare, — oe să fiă pricina supărării tale — Ca să poţi face asta, fiiule, mai
uriaşă, ce se afla în Egipetul de mijloc, A fost ce a fost, celei fără de capăt? Alt împărat în locul întâiă trebue să poţi rupe cu două degete
Nu pentru-că vi-o spun în post,
aprope de locul Merae său Meris, şi avea Căci de n’ar vut fi tău ar face ospeţe peste ospeţe, căci o în paloşul acesta.
12 palaturl, anume 6 spre miadă-nâpte şi Nici că s’ar pomeni. vingere ca şi care tu ai avut, se câştigă Băiatul încerca, dâr înzadar, că palo
6 spre miaejă-efi. Intrâga zidire avea 3000 A fost de de-mult un împărat, spre abia odată într’un veac; şi tu în loc să fii şul era gros şi din oţel turnat.
de odăi său despărţituri, dintre cari 1500 Apus ore unde, căci împăratul Apusului vesel, diua-noptea c’un ochiţi tot lăcrimezi, Venind la rând băiatul cel mai mici