Page 79 - 1898-06
P. 79
Nr. 136—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
Certarea lui Diniinedeu. vărsat în comunele Glod, Nădăstie, Alma- Amândouă vorbirile au fost salutate Pentru a pute duce în deplinire aces
u
şul-mare, Poiana, Brădet şi Tecliereu din cu vii urări de „să trăâscă din partea tea şi alte fapte frumose în interesul cul-
La începutul acestei săptămâni Dum- comitatul Hunedorei. Grindina şi apa a ni adunârei. turei poporului nostru, comitetul va avâ
ne4eu a trimis certarea sa asupra omeni- micit întrâgâ recolta de pe hotarele aces Corul cânta după acesta de trei-orl neapărat trebuinţă de bani. De aceea el a
lor. In nu mai puţin ca 29 comitate ale tei comune. Oase, şuri şi alte edificii aşe „Sfinte Dumnedeul , după care s’a trecut presentat adunărei o propunere în înţele
w
Ungariei grindina a nimicit aprope cu de zate pe şes au fost total nimicite, animale la obiectele dela ordinea cailei, dîn cari în sul, ca din venitele fondului Asociaţiunea,
săvârşire sămăuăturile. prăpădite, ba chiar şi vieţi omenesc! au semnăm aci pe scurt următorele: comitetul central al Asociaţiunei să pună
Mare şi groznică în dezlănţuirea ei a câclut jertfă acestei catastrofe. In Almaşul D-1 secretar Nicolae Bogdan ceti ra în budgetul anului viitor şi o sumă anu
fost furtuna cu grindină, ce a că4ut în mare preotul şi doi omeni au fost înecaţi, de portul general despre lucrările comitetului
mită, din care să potă da ajutore despăr-
noptea de 28 spre 29 1. c. asupra comita asemenea soţia adjunctului notarial din Al- dela 15 (z7) Martie, când a fost ales, şi ţămintelor harnice, cari vor voi să des-
telor Peşta, Moşon, Şopron, Vas, Zala, maşul-mare încă a fost înecată. înecată s’a pănă la adunarea de faţă. Din acest raport făşure o lucrare în mijlocul şi pentru aju
Gyor, Oomarom, Strigoniu, Vesprim, Alba- aflat o altă femeia pe hotarul comunei Te- s’a văfjut, că comitetul a căutat cu totă torarea culturală nemijlocită a poporului.
regală, Somogy, Pojun, Neutra, Borş, Hont, hereu, âr în Balşa omenii au văcjut un bă seriositatea să afle cele mai potrivite căi, Propunerea acâsta a fost de-asemenea pri
Nograd, Ung, Heves, Zemplin şi în alte iat mic înfăşat şi un bărbat învelit în straiă, prin cari ar pute veni în Jajutorul poporu mită cu însufleţire de totă adunarea.
ţinuturi. In 15 din aceste comitate grin cum îi ducea apa. Intr’un pat treceau pe lui, uşurându-i înaintarea în cultură şi prin In legătură cu raportul general, co
dina a că4ut pe întreg teritoriul, nimicind apă alţi doi copilaşi. ea în bunăstare şi fericire. mitetul a presentat adunărei şi un raport
cu desăvârşire recolta acestui an. Oeea-ce Peste tot locul planşete şi tânguiri Pentru a pute eu toţii să punem special cu privire la folosele aduse de bi-
n’a prăpădit grindina, a nimicit şi spălat aud! — 4i corespondentul nostru — ochi umăr la umăr şi astfel cu puteri unite să bliotecele nostre şi la întrebuinţarea lor.
ce
apele uriaşe, ce s’au revărsat ca un puter scăldaţi în lacrimi întâlnesc! şi feţe triste împingem înainte carul cel mare al cul- In acest raport, cetit prin vice-preşedintele
nic ocean; a spălat sămănăturile, a smuls şi desperate observi. Ne-a bătut Dumne- turei nostre naţionale, e de lipsă mai în Gregoriu Maior, s’a arătat şi dovedit cu
din rădăcini arbori seculari, a ruinat case deu! clic cu toţii. Da, ne-a bătut Dumne tâii! de tote de organisaţiă. Pentru scopul cifre şi probe luate din esperienţele de
şi a prefăcut în ruină părţi întregi de sate. zeu, dâr p6te şi pentru păcatele nostre. acesta comitetul află de lipsă a se înfiinţa pănă acum, că bibliotecile nostre ambu
Din statisticele publicate de foile un- Prea ne-am uitat de Dumnecleu, prea mult agenturi ale Asociaţiunei în tote comunele, lante, deşi mici, der fiind bine alese şi ad
• gureşei apare, că acest potop înfiorător a călcăm poruncile lui, prea mult ne urîm cari se ţin de despărţământul nostru. Aceste ministrate, sunt mai cetite ohiar şi decât bi
dus la sapă de lemn 70,000 de proprietari unii pe alţii şi prea puţin suntem cuprinşi agenturi vor avâ să ţină în legătură po bliotecile cele mai bogate de pe la oraşe.
agricoli, pricinuind o pagubă de 60 milione de dragostea creştinescă. porul din comunele lor cu comitetul oer- La Feldiora, de esemplu, „Biblioteca Nr. 1“
florini. Dintre aceştia numai 10,000 au fost
cual din Braşov. Pănă acum au şi fost în a fost cetită în primul au de 662 dc inşi,
asiguraţi contra grindinei în sumă de 10 fiinţate şi reorganisate asemenea agenturi, er „Biblioteca Nr. II din Braşovul-vechiii,
U
milione fl. Adunarea generală
prin delegaţi anume trimişi la sate din înfiinţată abia cu 3 luni şi jumătate îna
Putem 4ice, că aprope jumătate din a despărţământului I (Braşov) al
partea comitetului din Braşov, în comunele inte, a fost cetită în acest scurt timp de
toritoriul Ungaria a fost ajunsă de acesta Asociaţinei.
Oodlea, Ghimbav, Feldiora, Măeruş, Rot- 332 dc inşi. Se vine aşa dâră în Feldiora
certare a lui Dumne4eu.
Dumineca trecută, 14 (26) Iunie c., bav şi Braşovul-vechiii. Delegaţii pretutin- 55 cetitori pe lună, âr în Braşovul-vechiii
Grindina a făcut mari pagube şi în
s’a ţinut în biserica română din Braşovul- denea au fost primiţi cu multă căldură din 110. Am dori să seim, 4i raportorul,
S9
comitatul Bihorului. Etă ce ni-se scrie
vechiii adunarea generală a despărţămân partea poporului şi s’au înscris număroşl unde şi câte biblioteci se mai află chiar şi
din Ghiuag: tului braşovean al Asociaţiunei. La adu membri la Asociaţiune de prin t6te comu în cele mai însemnate oraşe ale Ardealulai,
In 29 a 1. c. noptea s’a descărcat
nare a luat parte nu număr frumos de nele. In Feldiora mai ales s’a făcut şi o cari să aibă 110 cetitori pe lună?
peste comuna Chiuag (Kovâgh) corn. Bi
hor, un vifor atât de grozav, încât ca şi fruntaşi români din oraşul nostru, bărbaţi frumosă paradă în onorea delegaţilor, cân Inimele tuturor s’au umplut de bucu-
acesta altul peste satul acesta doră nici şi dame, âr din comunele vecine mai mulţi tând corul plugarilor şi întimpinaţl fiind riă în faţa acestor constatări şi toţi mem
când n’a mai fost. A ţinut dela 10 ore preoţi, învăţători şi străini. Grosul mulţi- de ochestra (musica instrumentală) înfiin brii adunărei şi-au arătat dorinţa, ca să se
pănă la 11 şi jumătate. Grindina a că4ut mei l’a format poporul român din Braşovul- ţată de curând din partea harnicilor Ro facă tot posibilul pentru câştigarea banilor
în mărimea nucilor, printre ele erau şi de vechiii, care abia mai afla loc în biserică. mâni din Feldiora.
mărimea ouălor; spre norocire, a durat nu de lipsă, din cari comitetul fără multă în-
mai 10—15 minute. Oasele au fost în mare Mai întâii! s’a oficiat vecernia, la care Altă cale potrivită pentru de-a ajuta târ4iare să potă înfiinţa asemenea biblio
parte desvălite şi fără acoperemânt, pomii a cântat corul de copii de sub conducerea înaintarea în cultură a poporului o află co teci pentru poporul român din tote comu
şi arborii desrădăcinaţî, rupţi de pe la mij d-lui profesor de musică Timoteiii Popovicl, mitetul în înfiinţarea de biblioteci bune în nele de pe teritoriul acestui despărţământ.
loc. Sămănăturile în mare parte nimicite, al cărui binevoitor concurs a fost anume tote comunele de pe teritoriul despărţă însufleţit de cele aivjite, D-1 protopop
er căpiţele de fân împrăsciate. O parte a
acoperemântului (nou altcum) dela bise cerut din partea comitetului despărţămân mântului. Pentru ajungerea acestui scop, Bartolomeiîi Baiulescu, după ce în cuvinte
rică, în lungime de 6 metri şi de un me tului. comitetul a hotărit să înfiinţeze biblioteci avântate îşi arăta bucuria şi mulţămirea
tru în lăţime, l’a dus vântul, der că unde, Preşedintele despărţământului, d-1 ambulante. Pe lângă biblioteca din Feldiora faţă de zelul cultural al poporului român
nu se scie, căci pănă acum nu s’a aflat. Andrei Bârsean, a deschis adunarea printr’o şi cea din Braşovul-vechiu, comitetul a în din Braşovul-vechiii, puse la disposiţia co
Mari sţricăciunl a făcut şi la casa paro- scurtă, der frumosă cuvântare, arătând, că fiinţat o a treia biblioteca ambulantă. mitetului 20 fl. cu scop, ca să dea două
chială, unde a rupt peste 20 de pomi
mari, vre-o 10 altoi, gardurile de pe lângă ceea-ce a îndemnat pe comitet se convoce Acesta se va da în folosinţa poporului ro premii de câte 10 fl., dintre cari unul pen
casă; a desvălit grajdul şi a nimicit gră adunarea în mijlocul poporului român din mân din Feldiora, er „Biblioteca Nr. I“, tru acel Român din Braşovul-vechiii, care se
dina şi celelalte sămănăturl tote. Supărarea Braşovul-vechiii, este vrednicia acestui po care a fost pănă acum în Feldiora şi ale va distinge în cultura legumăritului, âr al
între omeni şi desperarea e forte mare. por, care a dat atâtea devedl frumose de căreia cărţi au fost tote cetite şi folosite, tul pentru cel mai bun cultivator de câmp.
X. interesul, ce-1 portă pentru cultura na se va trimite în comuna Herman, ca s’o De altă parte d-1 advocat Simeon
Din comuna Şiclău, comit. Aradului, ţională. cetescă şi Românii de-acolo. Pentru admi Damian, vă4ând cât de doritor este po
ni-se scrie: In numele poporului român din Bra- nistrarea bibliotecilor ambulante, comitetul porul nostru de carte românâscă, a pus la
In 17 (29) Iunie, adecă: Mercur! sera şovul-vechiă a răspuns părintele adminis a lucrat şi nisce „Instrucţiuni, pa cari le j disposiţia comitetului 20 fl. cu scop, ca se-i
la 9 ore noptea a cădut peste comuna trator parochial Ioan Maximilian, mulţă- publicăm mai jos şi pe cari adunarea ge jolosescă pentru înmulţirea bibliotecelor.
nostră o furtună mare cu grindină cu col mind în cuvinte căldurose comitetului pen nerală le-a primit şi votat cu unanimitate. Darurile acestor distinşii cetăţeni ai
ţuri, ca ouăle de gâscă de mare; a spart
tru interesul, ce l’a dovedit faţă cu acest Alt punct mai însemnat din progra oraşului nostru, cari ambii sunt şi vechi
ferestri, a risipit petra de pe case, a omo-
rît oi, la omeni le-au spart capul şi ş» ni popor prin organisarea agenturei, a biblio- mul comitetului este arangiarea de prele membri pe viâţă ai Asociaţiunei, au fost
micit tâte cele. tecei ambulante şi acum prin ţinerea adu- geri poporale la sate prin delegaţi anume primite din partea adunărei cu însufleţite
u
Mare şi grozav a fost potopul, ce s’a nărei în mijlocul lui etc. trimişi din partea comitetului central etc. urări de „Să trăâscă .
revna, ce l’a însufleţit până la cea ele au fost înfăţişate, după cum neperitore pentru poporul seu şi pen tuşi şi el a fost om ca şi noi, alcă
din urmă a lui răsuflare pentru lu am amintit mai sus, de persone cu tru biserica sa, este forte firescă în tuit din carne şi din ose, cu facul
minarea nemului nostru şi pentru mult mai competente decât mine, trebarea: Prin ce mijloce a fost el în tăţile şi cu slăbiciunile fiinţei ome
înaintarea lui în tote cele bune, nici — între care în prima linie de pă stare se ajungă la resultate aşa de în nesc!.
numerosele scrieri eşite din pena sa rintele Nicolae Popea, odinioră mâna semnate, cum a isbutit el se lase după Dar’ înainte de a răspunde la
şi din penele celor din jurul seu, dreptă a lui Şaguna, eră de present sine lucruri aşa de mari: în locul întrebarea de mai sus, adecă de a
puşi la cale, încurajaţi şi ajutaţi de episcop al diecesei Caransebeşului, unei episcopii sărace şi robite pa- căuta secretul, prin care Şaguna a
densul; nu voiu căuta în sferşit se — şi astăfjî, când peste tot se ser- triarchiei serbescî, o metropolie de fost în stare se faptuiască tote câte
înfăţişez strălucitele resultate ale si beză amintirea neuitatului Archie- sine stătătore şi bine organisată, pro- le-a făptuit în viaţa sa, se studiăm
linţelor lui, între care reînvierea Me- piscop şi Metropolit, au fost reamin vecjută cu tote cele de lipsă; în lo puţin fiinţa sufletescă a marelui Ar-
tropoliei române gr. or. din Ardei tite spre vecînică lui laudă şi ca cul unui cler rămas înapoi şi cu pu chiereu şi se vedem, care au fost prin
şi Ţera ungurescă şi înzestrarea ei semn de mulţămită din partea ace ţină cunoscinţă de carte, o preoţime cipiile conducătăre ale vieţei lui,
cu o întocmire organică din cele lora, cari se bucură de rodele oste- bine pregătită, în mijlocul căreia se care au fost scopurile, pe care a ni-
mai frumose formeză corona lor şi nelelor lui. află mulţi bărbaţi învăţaţi; în locul suit el se le ajungă, şi după-ce le
care singure i-ar fi putut face nu Me mărginesc a constata şi eu câtor-va şcoluţe ca vai de capul lor, vom cunosce pe acestea, vom cer
mele pentru tot-deuna nemuritor, — împreună cu alţii, Români şi străini, mai multe sute de şcole destul de ceta şi mijlocele, de care s’a folosit
cu un cuvent: nu voiu încerca se că Şaguna a fost un bărbat epocal, bine organisate, între care un semi- pentru ajungerea lor.
urmăresc strălucitul curs al vieţii că el a îndeplinit fapte uriaşe pen nariu teologic şi pedagogic, două Cel dintâiu lucru, ce ni-se im
lui din momentul, în care o sorte tru nemul seu şi pentru biserica sa gimnasiî şi o şcolă reală şi comer pune, cercetând mai cu dinadinsul
fericită l’a adus în mijlocul nostru, şi că dăcă s’ar fi întemplat se lip- cială, şi afară de acestea mai multe făptura sufletescă a lui Şaguna, ve
pănă când obosit de atâtea lucrări sescâ din mijlocul nostru, multe din fundaţiunî, din care se ajută şi acum derile, de care a fost călăuzit în
şî a plecat fruntea pentru tot-deuna, întocmirile nbstre cele mai preţiose atâţia tineri şi din care se vor ajuta cursul vieţei sale, este seriositatea, cu
aşecjat fiind spre vecînică odihnă, ar fi remas fără fiinţă şi în genere în viitor multe din şcolele şi din bi care judeca el viaţa, chemarea înaltă
după dorinţa sa, în cimiteriul de naia poporului nostru ar fi retăcit sericile nostre? ce o atribuia el fiinţei omenesc! pe
lângă biserica cea mare din Răşinari, fără cârmă timp de un pătrar de Cu răspunsul la aceste întrebări păment.
unde scumpele sale oseminte se află vec şi p6te că astăcjî ar fi şi mai voiesc să mă ocup în deosebi în vor „Tot omul din clipita nascerei
şi acum. stricată şi mai espusă primejdiilor, birea mea şi în acest răspuns cred, sale, când adecă începe a păşi în
Momentele acestea sunt prea de cum este în realitate. că vom afla mai multe învăţături lume, îndată începe aşi muri“, sunt
bine cunoscute ori şi cărui Român Decă înse Şaguna a fost în stare preţiose, căci deşi Şaguna a fost un cuvintele, cu care ’şî Introduce el
cu ore-care pricepere, decât se fiă se îndeplinescă fapte aşa de mari, om estraordinar, un bărbat epocal, vorbirea sa, rostită cu prilejul sfin-
de lipsă a le mai tracta în deosebi; decă a isbutit se-şî câştige merite după cum l’am numit mai sus, to ţirei sale de episcop. Cu alte cuvinte.