Page 33 - 1898-12
P. 33
REDACŢItmEA, „gazeta“ ^se în floare fii.
Alministraţiunea şi Tipografia. AOonamente uenirn Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate na N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe 1 rei luni IO fr.
BIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukea Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Auoenfold ItEmerloh Lesner, afară şi la d-nii oolectorf.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmisiraţiunea, Piaţa mare,
por, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
bnrg.- Harolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o oolână 6 or. Ou dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu -a. rr tj 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 270. Braşov, Miercuri 9 (21) Decemvre. 1898.
Crisa şi naţionalităţile. va fi tot odată şi în favorul grupu tăte abusurile şi volniciile ei cu ne C ri să de stat.
rilor de partid nemaghiare, de unde cesitatea de a se susţină egemonia
u
Una din apucăturile, de cari se p6t.e urma, ca în dietă, pe lângă rassei maghiare şi de a se înainta piarul vienes Reichwehr , publică sub
n
44
folosesc cei dela pressa ungurâscă clubul Croaţilor şi grupuleţul Saşi scopurile „statului maghiar unitar . titlul de mai sus în fruntea numărului său
guvernamentală pentru a admonia lor ardeleni, se se mai ivăscă şi o Şi ătă .că acum, după aţâţi de Sâmbătă o corespondenţă lungă din
partidele obstrucţioniste din dietă se partidă a Românilor şi pdte şi o mar’ de ani, ea a ajuns într’o luptă Budapesta, ce a primit’o dela un politician
nu ducă lucrurile la estrem, este şi fracţiune slovacă. Atunci Ungaria ar crâncenă ou minoritatea maghiară, maghiar, pice, că o publică buouros, fără
desfăşurarea „periculului, ce ame ajunge în stadiul Austriei, ar ajunge vecjendu-şî ameninţată propria esis- a-se identifica însă cu vederile desfăşurate
ninţă din partea naţionalităţilor ne la cestiunea autonomiei naţionale. tenţă, fără ca se fiă delăturat nici întrensa.
44
maghiare . Acesta ar fi sfîrşitul egemoniei ma cât de puţin pericolul, ce zace în Autorul corespondenţii arată mai în
Numai de curend „Pester Lloyd , ghiare şi începutul unei politice de starea asuprită şi nedreptăţită a na tâia cu de-amăruntul, căuşele crisei actu
44
jăluinduse de purtarea obstrucţio- egală îndreptăţire naţională. ţionalităţilor nemaghiare, adevărata ale; spune, că isvorul încurcăturilor de as
niştilor, a tras în discuţia din nou Ce bine mai scie calcula şi pre majoritate a poporaţiunei statului. tăzi este resultatul ultimelor alegeri dietale,
şi pe Români, afirmând, că aceştia vadă politicianul ungur, despre care Firesce, că politica egalei în oare a fost atât de nefavorabil pentru par
caută a esploata enunciaţiunile opo- vorbim, când scopul îi este dea dreptăţiri naţionale nu păte conveni tidele oposiţionale. Aceste au prins ură în
siţiei maghiare în interesul aspira- face, ca obstrucţioniştii maghiari celor, cari consideră statul acesta ca contra lui Banffy şi temendu-se, că dâcă
44
ţiunilor lor. Refrenul imputărilor de se se sparie de „groznicele urmări , un domeniu eeclusiv pentru a satis se vor mai face alegeri sub el, rândurile
felul acesta, ce se fac lui Apponyi ce le pot avă pentru egemonia ma face poftelor lor de putere; dăr cum oposiţiei vor fi şi mai mult decimate, stă-
şi soţî, este, că atitudinea, protes ghiară faptele lor de astăcjl; seu — se va pută îneungiura pentru viitor rue în tot chipul să-l silescă a-se retrage.
tările şi atacurile vehemente ale lor mai lămurit vorbind — când voesce întâlnirea cu acesta politică? Obstrucţiunea de acjî nu voesce alta, decât
duc numai apă pe m6ra „duşmani se apere posiţiunea guvernului şi a Obstrucţioniştii de acjî pot se demisiunea cabinetului Banffy. Acesta însă
41
lor statului . partidei. se împace mâne cu Baoffy, pot se se luptâ din răsputeri pentru a-se susţină
A cjî reproducem mai jos un Ceea-ce este însă mai caracte iese tăte cum doresc ămenii lui şi şi a salva principiul majorităţii faţă cu te
fdrte semnificativ şi caracteristic ar- ristic, politicianul din cestiune pune cu tăte astea nu se va schimba ni rorismul minorităţii. Se păte însă, că par
ticul, ce l’a publicat în cjiarul vie- în vedere oposiţiunei obstrucţioniste mic din situaţiunea precară şi ame- tidele oposiţionale în frunte cu partida lui
nes, amic guvernului Thun, „Reichs- maghiare, că libertatea alegerilor, niuţătăre, în care se află maghiaris Apponyi sunt decise să mârgă pănă la es
u
wehr , un politician ungur din ta pentru care fantasâză ea, va face' mul violent faţă cu postulatele şi trem, şi atunci cabinetul Banffy păte cădâ
băra lui Tisza-Banffy. In acest arti- se crâscă şi iDfiuinţa partidelor ne drepturile' neprescriptibile ale naţiu de-odată, în luptă, cum a căcjut cabinetul
cul se presentă lucrul aşa, că resul- maghiare şi le va aduce în parla nilor nemaghiare. Badeni sub impresiunea răsvrătirii contra
tatul înverşunatelor lupte dintre ma ment. Aşa-deră oposiţiunea maghiară Ungaria, cjice scriitorul articu- dreptului şi a legei străplântată pe strade.
41
44
joritatea şi minoritatea maghiară a ar trebui se renunţe de a mai cere lului din „Reiehswehr , nu se va „Cine va câştiga atunci? în
dietei va fi sdruncinarea totală a garanţii pentru libertatea alegerilor, orienta nicî-odată pe terenul politi trebă autorul. „Obstrucţiunea, mi
egemoniei rassei maghiare şi întări ar trebui se se mulţumescă cu cei de egală îndreptăţire naţională. noritatea în parlament, minoritatea
rea posiţiei naţionalităţilor nema deputaţii, câţi va lăsa se fie aleşi Aşa crede el. Noi însă cjicem, deplin naţiunii. Învins va fi principiul ma
ghiare în detrimentul ideii statului guvernul, şi în fine ar trebui se se convinşi, că mai curend seu mai târ- jorităţii, distrus teremul parlamen
naţional maghiar. supună în veci la dictatul şi la o- cjiii Ungaria va trebui să iniţieze tar. Ore acâsta ar fi un câştig? Pen
Cestiunea se pune neted, că cârmuirea elicei domnităre, pentru- acăsta politică, va trebui să se orien tru cine? Pentru acesta minoritate,
decă în cele din urmă cabinetul ca se nu se dea nici măcar posibi teze vremi nevrend pe terenul ei. căreia atunci, pote, i se va da în
Banffy cu t6tă resistenţa sa va fi litatea, ca vre-odată se ajungă şi adevăr ceruta garanţă a liberelor
totuşi silit se se retragă, care va fi Ungaria acolo, unde stă acjî Austria, alegeri, seu, spre a vorbi mai lă
u
preţul, ce va trebui se se plătescă la cestiunea autonomiei şi a egalei Dieta ISiicoviiiei. „Patria din murit, i-se va da asigurarea, că ale
pentru acest succes al minorităţii îndreptăţiri naţionale. Cernăuţi află, că dieta ducatului Bucovina gerile ei vor fi promovate. Şi care
obstrucţioniste? Şi răspunsul este Absurdă pretensiune, lipsită nu va fi convocată pe 28 Decemvre. De deo ar fi preţul pentru acest succes?
44
tot aşa de neted: Esemplul dat de numai de orî-ce basă etică, der şi sebită importanţă — dice „Patria — va Aici este simburele situaţiunei politice.
minoritatea maghiară, că printr’o de orî-ce pătrundere a situaţiunei fi sesiunea cea nouă şi pe motivul, că Maj. Cestiunea preţului, pe care încheie
revoluţia parlamentară se p6te răs reale. Sa transmite dietei un 'mesagiu răspuns la rea socotelei îl va scote la ivâlă,
turna orî-ce guvern, pote fi imitat Adecă de 30 de ani şi mai bine adresa omagială a dietei, în care răspuns este întrebarea capitală, la care avem
şi de-o minoritate naţională nema n’a fost tot aşa, cum doresce se fiă vor fi atinse şi cestiunl actuale politice, şi se răspundem. Şi acest răspuns suna
ghiară, er succesul, ce-1 va dobendi şi de aci încolo cel ce dă astfel de se crede, că un pasagiu se va referi la ast-fel:
oposiţiunea obstrucţionistă, în urma sfaturi obstrucţioniştilor din dietă? lărgirea cercului de competenţă a dietei. „...Acest preţ nu va fi decât
unei victorii eventuale, prin aceea, că In tot timpnl, partida liberală dela ruinul statului maghiar unitar, începutul
se va garanta libertatea alegerilor, putere a căutat se-şl mascheze sfîrşitului egemoniei rassei maghiare. Pare
FOILETONUL „GAZ. TRANS . comparaţiune în acelaşi timp şi cu limba Aşa e botezul, cununia etc. Avem O cunâscere generală, firesce ârăşl în
44
vorbită ne adl. Un studiu comparativ în apoi formule de rugăciuni şi formule dog limba românâscă, presupune între altele
direcţiunea acesta ar fi aruncat păte lu matice, a căror cunăscere a fost şi este in „Tatăl nostru' , rugăciunea rugăciunilor. Do
1
Limba vechilor ndstre cărţi mină şi asupra momentului relevat de mine dispensabilă pentru poporul credincios. Să vadă e şi limba, în care ni s’au păstrat
3
bisericesc!. mai sus în al doilea loc, asupra procedu- luăm numai simbolul credinţei, fundamentul cele mai vechi specicoine scrise ale aces
rei traducătorilor români în contemplarea religiunei creştine, în acelaşi timp în cele tei rugăciuni, precum se va arăta mai jos.
(Fiinţa şi cronologia ei). şi utilisarea textelor anteriăre mai vechi 2 redacţiunl ale sale depositarul fidel al Iu biserica ortodoxă, se scie mai de
De românesc! esistente deja. dogmaticei celor 2 biserici creştine, apu parte, că predicele, aşa numitele ^cazanii
44
Nicolae Sulică. sene şi răsăritene. Iu evul mediu, în epoca sâu „omilii , au jucat un rol forte însem
44
IV.
(2) (Urmar e). celui mai cras bigotism, în epoca proseli- nat. Dovadă în speoial pentrn limba ro
Am cjis utilisarea textelor românescl tismului şi al cehi mai fanatic antagonism mânâscă e tocmai marea mulţime a aces
Cât despre limba vorbită în secolii
deja existente, căci e mai pe sus de ori ce între cele două biserici, e mai mult ca pro tor cazanii, ce ni-s’au păstrat în difer’te
trecuţi, în special în suta 16-a, — spre
îndoială, că scrierile cele mai vechi, păs babil, că credinciosului -a trebuit să i-se redacţiunl şi ediţiunî, atât în tipar, cât şi
deosebire de limba scrisă bisericăseă con
timporană — aşa se pare, că şi a pus de trate atât în tipar, cât şi ca manuscripte, predea si să i-se comenteze în limba sa în manuscript. Că cazanii românescl au
nu sunt primele texte românescl, prin urmare acel simbol. Numai în casai acesta nu pu esistat şi înainte de epoca acestor cazanii
?
gând 8 o studieze d-1 Haşdău în primul vo
nici primele monumente de limbă româ tea fi expus să cadă în ereziă, ferit fiind cunoscute, e incontestabil, odată ce se scie,
lum al „Cuvintelor sale din bătrâni .
44
44
nâscă. Deşi limba oficiăsâ a bisericei ro în acelaş timp şi de ispitele ademenităre că de predicat tot-dâuna s’a predicat, însă
Acest studiu însă se limităză numai şi nu
mâne, de când avem primele date istorice venite din partea celeilalte confesiuni. Toc predica fiind ţinută pentru popor, numai
mai la singuraticele cuvinte din acele texte
positive, a fost vechia limbă bulgară, e in mai acest simbol al credinţei, jăcă, precum românesce a putut fi rostită, deol „în limba
bătrâne, cari sunt reflexul graiului viu din
11
contestabil, că şi limba românâscă deja din se scie, un rol deosebit la botez. Naşul în pe car ea grâesc ămenii -, — ca să mă folo
acel secol*). Nu se stabilesce însă de loc
cele mai adânci vâcurl ale evului mediu, numele noului născut şi nou membru al sesc de vorba diaconului Coresi, — căci
raportul între acel străvechii! graiii vorbit
şi limba scrisă contimporană, făcându-se seu mai bine cjis deja din capul locului s’a bisericei lui Christos, are să reciteze cre- altmintrelea tâtă predica n’ar fi avut nici
folosit în slujba bisericâscă cel puţin în deul, ca semn şi garanţă a fiinţei şi con- un rost, precum bine observă acelaşi Co
*) De altmintrelea vedl Philippide, acele acte de ceremonii religiăse, la cari sciinţei sale de creştin, şi special de creş resi : „ Ce folos e lor, dăcă popa grăesce în
Principii pg. 240 L. participau în mod activ şi credincioşii. tin ortodox.- limba striinâ Românilor, sârbeaşte, de nu în-