Page 29 - 1901-07
P. 29
Nr. 157. —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
Dare de semâ şi mulţâmitâ publică- salcă, a căror diametru să fiă de surd ca acela al unei tinichele, cosa După-ce se informa de starea fami
13—14 cm. şi adânci de 3—4 cm. n’are nici o valore. In caşul când liară, d-na Kriiger trecea la altele, anume:
Şcolele române confesionale din Fă
găraş, ca şi anii trecuţi, aşa şi anul acesta înaintea scândurelor să se pună rude, două cose dau un sunet egal ascuţit, — Ai mult năcas cu vitele?
în 16 1. c. şi-au ţinut serbarea şcolară cari se fiă aşa de grose, încât să le trebue de preferinţă luată aceea al — Sunt semne, că va fi recoltă bună
anuală numită „Maial**. p6tă cuprinde bine cu degetele dela cărei sunet ţine mai mult. în cucuruz ?
Intre acele stimate persone, cari au picior. Porumbii şed cu deosebire In fine moşierul nostru mai — Lăcustele fac pagube?
benevoit a contribui la suportarea speselor pe aceste rude. Padimentarea cu spune: mă duc la negustorul de cose Conversaţia era sfârşită şi Burul îşi
acestei sărbărl şcolare amintesc pe ur scânduri este mai bună, decât cea în c}iua când nu e lume multă, şi lua rămas bun, ducând veste şi celor de
mătorii :
de noroiii (tină), căci ţine mai mult alegând, împart tote cosele sale în acasă, că „tata Kriiger** se află bine.
Rev. lacob Macaveiu vicar 4 cor., două categorii, după sunetul lor ce’l
M. O. D.IuliuDan protopop 4 cor., st. du timp. D-na Kriiger nici când nu dădea
Dr. Nicolau Şerban deputat 10 cor., sp. d-nă Cu cât sunt mai înalţi porum dau; de-o parte cu sunetul ridicat, de mese oficiâse, cu tote acestea gospodăria
Zinca Roman 6 cor., st. d-nl: Dr. Şencbea barii, cu atât mai bine se dedau în- cealaltă cu sunetul gros. Reiau cele ei era mare şi bucătăria escelentă. La masă
adv. 6 cor., Dr. Turcu adv. 4 cor., Dr. trenşii porumbii. Firesce, că mai din prima categoriă şi le clasez din tot-dăuna se aflau multe persone. Pe cât de
Teodor Popescu adv. 4 cor. sp. d-ne: Dr. este de lipsă, ca porumbarii să se nou, dând la o parte cele cu sunete amabilă era ca stăpână a casei, pe atât şi
Elis. Pop 2 cor., Dr. Ana Motoc 2 cor., ţină cât să pbte de curaţi, trebue mai grose, conservând numai acelea de bună bucătăresă.
Ioan Gintea ofic. pens. 2 cor., Dejenariu
contabil 2 cor., Alecsandru Pocol cancel. deci să se curăţe tare des, erna cel cu sunetele cele mai ascuţite şi aşa Când era vorba de plată, totdâuna
adv. 2 cor., M. Dârlogea cancel. adv. 2 puţin tot la patru săptămâni, căci mai departe. Când numai îmi ră plătea bine şi elicea: principalul e, ca lu
cor., Adrian Furca neguţăt. 4 cor., losif porumbilor le place mult curăţenia. mâne decât o duzină de c6se, care crul să fiă bine făcut, plătesc bine. Pe
Ciora curator primar bis. 4 cor., George Porumbii din nou aduşi în curte t6te sunt escelente, mai cu seină calea instanţei nu trebuia nimeni să-şi ri
Mândrean curator secundar 4 cor.. Ioan
Toflea curat. bis. 4 cor., Barothi şef de trebue închişi la început numai sin decă fac mai multe alegeri succesive, dice banii, cum se întâmplă la autorităţile
gară 4 cor., V. Ţinţariu timar 4 cor., Ro guri în porumbari şi mai târeţiu se mă ocup atunci de a alege cosa cea europene. Simplamente se preda socotâla
mul Oomanescu timar 3 cor., Sabin Gră se lase între ei o păreche de po mai uşoră şi aceea a cărei formă d-nei Kriiger şi o plătea numai decât. Se
dină comerciant 2 cor. 40 b., CostiHobian rumbi dedaţi deja cu porumbarul ’ml place mai bine. Şi aşa cu o întâmpla, că din greşâlă vre-un cont se
timar 2 cor., D-na Peia 2 cor., d-na L. respectiv; porumbariul să fiă închis astfel de uneltă se pote cosi bine, amesteca printre actele preşedintelui, atunci
Manişor 2 cor., Ioan Pop 2 cor. Grama
notar 2 cor., Beni Pop control, comit. 2 un timp ore-care şi după aceea pot uşor şi fără preget. d-na Kriiger era mai practică, ea dicea
cor., Ioan Gbimbăşan jun. timar 2 cor., fi lăsaţi pe afară pe timp noros său * celor din jurul ei: Sărmanul om, pote are
d-na Etveş 2 cor., Costi Toma funcţionar neguros, ca se vină pe seră erăşî lipsă de bani; de sigur nu îndrăsnesce să-i
de bancă 2 cor., Foltuţ sod. comerc. 2 cor., îndărăt. Decă însă porumbariul de Conservarea lămâilor. Lămâile atragă atenţiunea preşedintelui, ca să-i
1. Colceru rotar 2 cor., I. Secelean timar mai înainte e numai în depărtare se strică îndată ce sunt atinse de plătescă, şi de bună semă mai bine să lip
2 cor., Y. Beclerean timar 2 cor., G. Riu- umecjelă. Pentru a preîntâmpina a-
rean intreprincj 2 cor., G. Ciora timar 1 de vre-o câte-va ore, atunci porumbii cesta, uscăm pe foc năsip cernut. sesc© de bani, decât să trimită altă soco-
cor. 32 b, Borzea contabil 1 cor. 20 b., să duc în porumbariul lor de mai telă nouă. Asta nu o pot lăsa. In caşuri
P. Roşea timar 1 cor. 20 b., Repede preot înainte. Insă acesta să întâmplă mai Când este bine recit, punem un de acestea, ea cerea socotelă nouă şi se
1 cor., V. Muntean învăţ. dir. 1 cor., D. rar, cu deosebire, când porumbii nu strat în fundul unei lădiţe curată şi îngrijea ca să fiă achitată.
G. 1 cor., Bardosi not. comit. 1 cor., Traian sunt bine tractaţi. uscată; se învălesce fiă-care lămâie Odată un măestru zidar a aranjat cu
Hobian sodal comerc. 1 cor., Hăţăgan com- în hârtie, punându-le regulat cu
pactor 1 cor., G. Gomanariu student 1 cor., Porumbii înşişi caută părechea partea codei în jos pe stratul de nă totul din nou bucătăria d-nei Kriiger. So
D. Mandrean tim. 1 cor., Moldovan friser l o r ; decă însă să ţin porumbii co cotâla era făcută pe câte-va mii de mărci
1 cor., Raicu 1 cor. Stan 1 cor., Morariu loraţi şi decă voim a-i împărecliea sip, în mod ca să nu se atingă una şi zidarul, care era încă un începător, aş
1 cor., N. G. Ciora 1 cor., Oosti Şuti ti au alţi porumbi albi, atunci să fa de alta. Pe primul strat de lămâi tepta cu inima strînsă diua, când i-se va
mar 60 b. se pune un alt strat de năsip de 4
cem o corfă cu două despărţăminte plăti munca. Intr’o cji, âtă că se trecjesce
La olaltă au incurs solviri benevole ■şi s’o aşeejăm în porumbariu. Des- pănă la 5 cetimetri grosime: pe acasă cu d-na Kriiger: „Voiam numai să-ţi
125 cor. 62 b. S’a spesat 91 cor. 62 b. acest strat se aşeejă un al doilea
Rămâne venit curat 34 cor. părţemintele se fiă făcute aşa, încât spun**, cjis© d-na Kriiger cu o voce plăcută,
trecerea dintr’una intr’alta să fiă rând de lămâi şi aşa mai departe. „că bărbatul meu plecă de acasă pe mai
Tuturor acestor marinimoşî şi gene Prin acest mod lămâiele se pot
roşi domni şi domne mă simt tare deo- liberă. După-ce s’au aşeejat un băr- multe săptămâni. Decă ai lipsă de bani, vino
blegat a le esprima şi pe acesta cale în bătuş dintre cei coloraţi şi o fe- păstra mult timp. după amecjl, îndată-ce sosesce d-nul pre
numele tinerimei şcolare profunda mulţă- meiuşcă^intie cele albe, scdtem, pen şedinte dela parlament. Apoi mă voiii în
mită şi reeunoscinţă.
tru încunjurarea neliniştei, corfa din griji eu, ca să nu te înapoiezl cu buzu
Făgăraş, în 22 Iulie 1901. porumbariu şi o aşeejăm într’un loc Soţia lui Kriiger. narul gol**. După acestea îi cfi „Bună
S6:
Andreiu Stroia, liniştit. După-ce putem să-i consi diua!** şi pleca.
Sâmbăta trecută a încetat din viaţă
învăţ., gr. cat. derăm de împărecheaţî, îi putem Sute şi mii de Buri credincioşi de
în Pretoria^ soţia bătrânului preşedinte al
lăsa şi în porumbariu. plâng amar mortea acestei femei generose
Transvaalului, Kriiger. piarul „ Berliner Local-
In fiă-care porumbariu se se lase Anpeiger“ publică într’un număr al său mai şi virtuose şi rugăciuni ferbinţî vor înălţa
P o r u m b i i . numai un bărbătuş. Decă sunt mai celui Atotputernic, să-l mângâie şi să-i dea
nou unele date despre răposata soţiă a
mulţi, atunci fac numai nelinişte şi putere soţului văduvit, care de present se
La esposiţiunile galiţelor, după preşedintelui.
alungă câte o femeiuşcă de pe ouă. află în Haga, ca să potă suporta perderea
găini mai cu s6mă porumbii sunt Domna Kriiger, diee autorul raportu îndurată.
luaţi în considerare şi cu deosebire Porumbii trăiesc cu nutrimente lui din numita foie, nici când n’a păşit
aceia apar în mai mare număr. Mo de plantă, cu simburî, cu seminţe în public ca „soţia preşedintelui *. Şi în
1
tivul acestei împrejurări este, că pră de erbă, ba chiar şi cu tot felul de 1897, când Kriiger a fost reales de preşe I)ece porunci.
sirea porumbilor a fost în us încă legume. Mazerea cu deosebire o iu dinte, cu care ocasiune s’a aranjat un con eca
din timpurile cele mai vecbî, pe besc mult şi materiile cari conţin duct cu torţe în onorea lui, d-na Kriiger „Heimdall** publică următârele (j
când prăsirea găinelor, în estinderea sare încă pot servi la nutrementul şi atunci s’a retras, lăsând să fiă sărbătorit porunci ale Germanului, oarl prea bine ar fi
ei de astăcjî, începe a înflori numai lor. Pe lângă acesta să aibă apă numai soţul ei. şi noi să ni-le aplicăm:
dela aducerea Oocliinilor din China. de-ajuns, care trebue să fiă tot pros- Astfel d-na Kriiger tot-deuna a rămas 1) Tu eşti un German, ţine acâsta în
pătă. Mai bine va fi, decă dăm apa minte! Păstrâză în memoriă faptele mari
Aici mai aparţine şi aceea, că un model al femeei de cetăţean. Simplă,
în vase de fier. Mai departe afară săvârşite de străbunii tăi ! Caută să te areţt
nu toţi sunt în stare a prăsi găini, amabilă şi înţelăptă, ea tot-dăuna se ni-
de porumbariu încă se aibă loc de vrednic de ei! Să ai totdâuna înaintea ochi
neavend loc bun. pe când pe săma suia, să uşureze munca bărbatului ei, pe
scăldat în vase mai mari. Porumbii lor eroismul l o r ! Onâre să-ţî fiă a face
porumbarilor în jurul casei în tot care ’l adora.
tineri se nutresc cu materii înche asemenea străbunilor tăi!
locul se pote afla puţin loc.
gate, cari se află în pântecile pă După obiceiul european s’ar păre cu 2) La alte popâre să nu te uiţi chio-
Porumbarii sunt pregătiţi din rios, dâr după viaţa patriarchală a Burilor
rinţilor. rîş, ea să încerce a-te imita ! In sinul tău
scânduri, în partea sudică seu resă- (Va urma); e ceva la loc, că de câte-orl vre-un Bur propriu afli ceea-oe e apt pentru a duce în
ritenă a casei, sub coperişe; tot pe avea afaceri în oraş, să abătea şi pe la deplinire. Păstrâză cu orediuţă rassa, obi
partea aceea este aplicată o gaură „tata Kriiger *, să-i dea bună diua şi să-i ceiurile şi datiuele patriei (naţiuuei) tale!
1
cu o uşă pe dinainte. Lucrul prin P O V E Ţ E . strîngă mâna. Acâsta însă nu se pută aşa Păzesoe-ţl limba maternă de falsificări de-
cipal e, că animalele răpitore se nu uşor, fiind-că preşedintele în fiă-care di jositâre!
ajungă în porumbari, apoi se fiă mergea la parlament şi astfel trebuia să-l 3) Credinţa e virtutea cea mai fru-
feriţi atât de cloţanî, cât şi de şo- Cura se-ţl alegi cosa. In ge păzăscă dela 6—9 dimineţa, când pleca în mdsă! Cu tot omul, cu oare stai în legă
recî. neral toţi fabricanţii de cose fabrică afacerile sale. Veranda preşedintelui era tură, pdrtă-te credincios. Respeetâză inte
Mai sunt apoi porumbari ro- acest preţios instrument pentru gos aprope dilnic asaltată de mulţimea, care resele lui, oa şi când ar fi ale tale! Păs
tunejî, cari sunt puşi în vârful unui podăria agricolă, mai mult seu mai voia să-i dea bună diua bătrânului Kriiger. trâză chiar inimicului tău credinţa!
singur stelp gros. Aceştia sunt mai puţin bun, esenţialul e că aci este Acesta îşi cunoscea omenii şi n’avea timp 4) Fii cast şi curat! Nu lăsa nicl-odată,
bine scutiţi de animalele amintite. o cestiune de făurelă (călelă). Dâr să stea de vorbă cu toţi, şi de obiceiu ca în inima ta să se înouibe gânduri mur
Porumbari se află cu deosebire sunt mijloce de a recunosce bunele decă cu care-va schimba vre-o vorbă, dare! Nu-ţi păta fantasia ou tipuri lacome !
în curţile cele mari. Păreţii seu şi relele cose. Etă ce scrie un inte acăsta era. Privesoe pe fiă care femeiă, ca pe o soră a
stelpii trebue se fiă netecjî, nu cumva ligent moşier, în jurnalul „Amicul — Cine eşti ? ta! Vai acelui bărbat, care face de ruşiue
animalele răpitore se se jiotă sui în Progresului Român“, cum procedâză — Unde locuieşti? De unde eşti? pe o fată nevinovată !
porumbar. Mai departe, ca se fiă şi când cumpăra vre-o cbsă, pentru — Ce poftesc!? 5) Fii totdâuna drept! Uresce min
mai bine feriţi, stelpii îi putem în densul seu pentru vre-un prietin Astea erau întrebările preşedintelui, ciuna ! Minciuna e păcatul cel mai urît. Ea
conjura cu tinichea în înălţime de al seu: după care el îşi vedea de drum. Eşia însă face pe om laş şi fără onâre. Ţine-ţî pro
3—5 urme. Cosa fiind agăţată de o sforă după el soţia lui, care continua conver misiunea în orl-oe oas, dâr păzesce-te a face
Porumbarii trebue se fiă într’o pe la mijlocul vîrfului său de partea saţia. promisiuni uşuratioe! Nu oontradice ade
depărtare cam de 20 urme de alte codei, o face să răsune pe cât se — Cum se află acasă scumpa-ţi soţiă ? vărului recunoscut, ori de-ţl convine ori
zidiri seu de arbori. pote de încet, lovind uşor în lungul — Ce-ţl fac copilaşii? nu! Fii cinstit, chiar şi dâcă ţl-ar causa
Decă porumbarii sunt cu două lamei cu vre-un obiect tare. Cum — Der mica fetiţă e voinică? oine-va pagubă !
apartamente, atunci ele se fiă cam este sunetul aşa este şi cosa. Decă Şi astfel se continuau conversaţiile 6) Fii brav! Mai buouros mort, deoât
de înălţimea omului şi jur împrejur sunetul este ridicat, limpede ca acel d-nei presidente cu Burii, cari veniau la laş! Laşii îşi vor afla în lume dispreţul. In
se se aplice scânduri pe car! apoi al argintului, atunci cosa este bună. casa ei. Aceştia răspundeau: „Mulţămesc cause drepte, nu concede. Fii paclnio în
să se atârne cuiburi din beţe de Decă din contră sunetul este gros, de întrebare, ne aflăm bine cu toţii ! u adraverile tale, dâr neînduplecat, când e